2,606 matches
-
et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit și faptul că una din berăriile deschise de Caragiale se numea Academia "Bene bibendi". În privința onomasticii propuse de Caragiale poate fi vorba și de o expresivitate involuntară existentă în dioptriile lectorului modern, distanțat în timp de lumea evocată; e greu de presupus că numele proprii feminine din poezia de tinerețe a lui Bolintineanu ar fi avut în intenție, din perspectiva auctorială, un efect comic pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu resurse pentru a se adapta diferitelor situații, insensibili și egogocentrici etc.), precum și cel al infractorilor ocazionali (nerecidiviști, destul de bine integrați în sistemul social, acești indivizi pot fi catalogați fie criminali pasionali, fie pseudocriminali, cei care comit delicte în mod involuntar, prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu tulburări de conduită de natură educațională, psihopatică sau neuropatică), a perverșilor (lipsiți de afectivitate, de intimitate și de moralitate, acești indivizi manifestă tendințe antisociale însemnate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Antim. Logos și personalitate, apărut în 1971, căruia îi urmează Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova), inițial teză de doctorat, și trei volume cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”: Expresivitatea involuntară (1977), Figura spiritului creator (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită prezența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
de receptare și mai ales identifică funcțiile pe care azi ele le-ar împărți cu alte produse culturale, nu neapărat literare. SCRIERI: Antim. Logos și personalitate, București, 1971; Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1972; Expresivitatea involuntară, București, 1977; Figura spiritului creator, București, 1978; Istoria limbii române literare, Craiova, 1979; Imanența literaturii, București, 1981; Introducere în poezia contemporană, București, 1985; Sistematica poeziei, București, 1988; Poezia medievală în limba română, Craiova, 1996; Literatura română sub comunism. Proza, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trebuie să punem semnul întrebării sau punct? Fără îndoială, imediat după încetarea episoadelor violente, o parte a opiniei publice, începând cu participanții direcți la manifestațiile de stradă care provocaseră efectiv prăbușirea regimului, percepe sau intuiește măcar că a devenit un actor involuntar într-un spectacol a cărui regie nu le aparținea, și încearcă să descâlcească ițele. Sentimentul difuz al unei (unor) realități paralele, între care cele vizibile sunt factice și cele reale sunt invizibile, contrastul dintre confuzia realității și ordinea artificială a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile deliberate. În colectivitățile omenești mai mult sau mai puțin evoluate există numeroase acțiuni pe care oamenii le realizează urmărind anumite reguli. Există, desigur, tentații de a încălca asemenea reguli, dar și reținerea de a o face. De îndată ce există
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
intervenția educativă, care întruchipează în contextul școlar actual rolul de dirijor-resursă cu virtuți comunicative și rolul de partener al elevului în propria formare. Utilizarea gesturilor în comunicarea didactică în calitate de ,,instrumente" profesionale sau metodologice înseamnă încercarea de a conștientiza aceste acte involuntare, de cele mai multe ori, și de a beneficia de avantajele acestui proces: • formarea unei prime impresii favorabile și gestionarea relației cu o clasă nouă de elevi; • facilitarea învățării prin asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei relații de parteneriat
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
simte nevoia efectuării unei mișcări de sens contrar. Astfel, mândria și încrederea în sine se exprimă prin îndreptarea trunchiului, iar umilința și sentimentul inferiorității prin încovoierea spinării". c) principiul acțiunii directe a sistemului nervos care se referă la acele reacții involuntare (de exemplu, tremuratul sau transpirația) ce nu depind nici de voința individului și nici de obișnuință sau de experiență 11. Alături de Charles R. Darwin, alți precursori au contribuit la conturarea ariei de studiu a comunicării nonverbale: • psihologul William H. Sheldon
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan, imediat, autentic și involuntar. De cele mai multe ori ne concentrăm asupra mesajelor verbale și uităm să observăm felul în care mâinile și picioarele noastre și ale celorlalți se mișcă și, în același timp, transmit semnificații. Dacă analizăm comparativ numărul real de mișcări corporale ale persoanelor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că, în multe situații, gesturile emițătorului sunt involuntare, însă receptorul percepe mesajul primit ca fiind intenționat. Prin urmare, emițătorul poartă responsabilitatea celor transmise și a modului în care se prezintă pe sine. Analiza contextelor sociale în care oamenii se întâlnesc relevă necesitatea și utilitatea performării unor gesturi intenționate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vehicule purtătoare de semne", transmise mai mult sau mai puțin în mod voluntar. Studiind comportamentele nonverbale din perspectivă dramaturgică, Erving Goffman subliniază pe de o parte neputința actorilor sociali de a ascunde sau de a controla în totalitate comportamentul expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
căruia există o corelație între așteptările profesorilor față de elevi și performațele lor școlare: elevii etichetați ca inteligenți au obținut performanțe școlare superioare celor care nu au primit această etichetă. Expectațiile profesorilor față de elevi sunt exprimate, după Robert Rosenthal, prin manifestări involuntare și mai puțin controlate, precum tonul vocii, atingeri, expresii faciale, priviri, posturi 74. Prin aceste manifestări, profesorul poate influența pozitiv sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În faptele mărunte; nu poți fi conștient de misiunea ta de om În orice clipă. Într-o altă interpretare, se observă că atunci este vorba de situații existențiale liminale, care pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Îndemînare. Nu-mi fac iluzii despre nimic, dar rîd ca un spectator din sală care se distrează.” (H. de Balzac) Însă nu Întotdeauna „prefăcătoria” este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele testului trebuie privite cu rezervă). * „Orice-nșelare cuprinde În sine o mărturisire de slăbiciune.” (N Iorga) Înseamnă, bineînțeles, că din partea Înșelatului a fost prea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu-l poți obține decît prin chinul „pocăinței”; nimeni nu te poate absolvi de păcatele pe care le ai, ci doar tu Însuți, prin evaluările propriei conștiințe. * „În Întuneric, nimenea nu roșește de rușine. Întunericul ne scutește de această reacțiune involuntară cu care ne trădăm și pe care, În lumina zilei, nu ne-o putem stăpîni.” (Lucian Blaga) Tocmai acest lucru este propriu caracterelor superioare, pentru care nu există un Întuneric salvator... * „A recunoaște nu Înseamnă a te supune.” (H. de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
expresie a unei impresionări determinate de calitățile estetice sau morale deosebite ale unor oameni sau situații de viață. * „Muritorii nu se satură nicicînd de succes.” (Eschil) Explicația nu se află numai În „vanitate” sau În „lăcomie”, ci și În tendința involuntară a omului de a repeta sau menține o stare de mulțumire: „E greu să cunoști măsura, cînd Îți merge bine” (Theognis). * „Capacitatea de renunțare constituie singurul criteriu al progresului spiritual.” (Emil Cioran) În mod paradoxal, prin efortul renunțării nu te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Apa din lemnele care ard se scurge pe iască, care se "Îmbăiază"(Îmbibă), iar aceasta se stroarce pe bubă. Tratamentul se folosește și În caz de zona Zoster, Înroșire a pielii și dureri pe traiectul unui nerv. Friguri (frisoane) Contracție involuntară, ritmică, a musculaturii, ducând la tremurături, uneori ritmice, care cuprinde corpul În totalitate. Se asociază cu clănțănitul dinților, cu așa-numita "piele de găină" și cu o senzație puternică de frig, cu durata de câteva secunde, minute sau ore, care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se acoperă și se așează bolnavul pe vine deasupra vasului, timp de 10-15 minute. Plantele oprite se pot folosi și În comprese, așezate pe zona unde se află vezica urinară. Scăparea udului Se manifestă, În special la copii, prin eliminarea involuntară a urinei și se tratează prin fierturi de semințe de anason, de barba ursului, de cozi de cireșe amare, din planta cojocul lupului, din rădăcină și frunze de pătrunjel, de sudoarea calului, din rădăcină de zmeur. Ceai de lumânărică, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
internă) spre exterior. FITONCIDE: substanțe elaborate În protoplasma celulelor unor plante superioare (usturoi, ceapă, ridichi etc), având propietăți bactericide și fungicide. FRACTURĂ: ruptura osului, cauzată fie de traumatism, fie că apar spontan, la nivelul uni os bolnav. FRISON (friguri): contracția involuntară, ritmică a musculaturii, ducând la tremurături, uneori ritmice, care cuprinde corpul În totalitate. Se asociază cu clănțănitul dinților și cu senzația puternică de frig. FRIGIDITATE: diminuarea sau lipsa totală a apetitului sexual, o suferință Întâlnită la unele femei. FURUNCULOZĂ: boală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de prevenire a accesului neautorizat. • Integritatea înseamnă că ele trebuie să fie păstrate în forma originală. Datele nu trebuie să fie modificate prin consultare sau pe căi ilegale, nici accidental. De asemenea, ele nu trebuie să fie expuse pericolului distrugerii involuntare. Integritatea este o măsură a corectitudinii datelor și a asigurării încrederii în ele. • Accesibilitatea se referă la asigurarea accesului la date, pentru cei autorizați, în orice moment. Datelor supuse prelucrării automate trebuie să li se asigure cel puțin aceleași condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]