2,480 matches
-
tratat dispune de noi, fără noi și împotriva noastră". Poziția rusă îi pune pe conducătorii români la încercare și inspiră o pledoarie naționalistă nelipsită de resentiment: România se prezintă ca o țară trădată. Rusia îi neagă drepturile, împăratul Germaniei este iritat de Carol care își permite să reziste cererilor Rusiei. De altfel, Bismarck are tendința de a nu vedea în Carol decît un aventurier... CONGRESUL DE LA BERLIN Congresul care începe la Berlin, la l iunie, optează pentru o Românie readusă la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
povestește: "Majordomul saxon care mă plimba de-a lungul acestui talmeș-balmeș de splendori se oprea în fiecare clipă și îmi repeta cu o satisfacție orgolioasă: este germanic vechi, Domnule, totul este exact ca la noi". Legăturile germanice ale lui Carol irită, fără îndoială, însă, în profunzime, liniștesc. Regele României se distinge și nu are pentru omologul său, regele Milan al Serbiei, un Obrenovici, decît dispreț: "Regele Carol ar fi încercat o oarecare neplăcere văzînd un Obrenovici la același rang cu al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se retragă dreptul de a face politică în România. Oamenii politici, liberali sau conservatori, sînt condamnați cu toții: divizarea lor politică i-a împiedicat să ia în calcul adevărata problemă, problema țărănească. Campaniile de opinii din străinătate care denunță antisemitismul românesc irită o opinie ostilă oricărei priviri a altora asupra afacerilor interne. Această recrudescentă a antisemitismului s-a manifestat cu prilejul crizei agrare și financiare din 1899-1900. Marile valuri de emigrație evreiască de la începutul secolului XX au dat naștere unei mobilizări importante
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cap Martin, unde își petrecea sfîrșitul de săptămînă, că este înlocuit cu Victor Antonescu. Pentru explicarea acestei înlocuiri au fost invocate motive de ordin personal; altfel spus, atitudinea dezinvoltă a lui Titulescu față de colegii săi și față de suveran ar fi iritat spiritele. Au existat și explicații politice: Titulescu tîrguia o colaborare cu liberalii și dorea reîntoarcerea național-țărăniștilor. Aceste analize ascund însă factorul major: Titulescu era partizanul Societății Națiunilor, iar în 1936 nu mai exista încredere în acest organism. Concedierea lui Titulescu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îl finanțează și îi trimite material de propagandă încă din 1934. Însă Goga nu este inamovibil; cel puțin așa crede ministrul Germaniei la București, Fabricius, care vede în Carol singura cheie veritabilă a situației. Goga are proasta inspirație de a irita Berlinul, practicînd o politică naționalistă de numerus clausus care-i lovește pe evrei, însă amenință și interesele minorității germane din România... Or, această minoritate este tocmai vîrful de lance al propagandei germane din România. Cît privește politica antisemită, aceasta are
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care susține rolul normativ al CSCE creează, puțin cîte puțin, o cultură romantică democratică ce mizează în același timp pe om și pe națiuni. Comitetele de susținere a luptelor individuale ale disidențelor au instituit o obișnuință a amestecului, fapt care irită puterile, dar asigură pe candidații la opoziție. Mai mult, dacă apartenențele sociale și ideologice diferă profund între disidența democratică și susținătorii unei perestroika, democrații simt că în scurt timp mersul împreună va fi posibil, dacă nu necesar, căci obiectivul este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o duminică de februarie, cu Serge Moscovici, prin Parisul revoltelor populare și al mișcărilor de stradă moderne. Îi relatasem că eram frapat de grevele, protestele și demonstrațiile pe care le întîlneam zilnic, pe cele mai importante artere și care nu iritau pe pasagerii mijloacelor de transport sau pe pietonii grăbiți. Mi-a înfățișat atunci tradiția revoluționară a Parisului, mi-a prezentat cartierele pulsatoare, mi-a expus o teorie a convertirii mulțimilor anarhice în grupări moderne, dar păstrînd multe dintre vechile caracteristici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu prezintă un comportament adecvat și că acesta nu-i va furniza ceea ce își dorește cu atât mai repede va înceta să-l mai folosească. Există tendința generală a autistului de a folosi diferite rutine, ritualuri și de a deveni iritat în momentul interzicerii acestora. Pentru a fi eliminate sau stopate, se va diversifica cât mai mult programul zilnic și cel săptămânal. Se va evita repetarea unor activități care nu sunt necesare a fi transformate în rutine (exemplu: explorarea jocului). Expunerea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
doi litri de lichid sub formă de băuturi ce corespund cel mai bine gusturilor dumneavoastră. Opțiunea de a reduce aportul de lichide sub pretextul de a merge mai rar la toaletă s-a dovedit inadecvată, dat fiind că urina concetrată irită și activează și mai mult vezica, sporind riscurile de infecție; 2 - Învățați să cunoașteți proprietățile diuretice ale diferitelor băuturi pe care le consumați; 3 - Este bine să mergeți la toaletă cu regularitate (de exemplu după 2-3 ore) pentru a evita
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vindeci“. 4 - Făcându-vă programul zilnic sau de călătorie, prevedeți dinainte pauzele de toaletă; 5 - Când mergeți într-un local public, întrebați de la început unde se găsesc toaletele și încercați să vă plasați în apropiere; 6 - Nu riscați să vă iritați vezica în mod inutil (de exemplu așezându-vă pe o piatră sau ciment); 7 - Nu neglijați în nici un caz igiena intimă și rezervați-i suficient timp; 8 - Nu uitați că „îngrijirea“ vezicii cuprinde analiza urinei pentru descoperirea unei infecții și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Tomozei și Valeriu Cristea, al revistei „Literatorul”, iar între 1993 și 1996 director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. Este membru al Academiei Române (corespondent din 1993, titular din 2002). Debutând într-o perioadă încă saturată de dogmatism, N. irită forurile de îndrumare prin cele mai individualizate caractere ale creației sale și în special prin atipicitatea personajelor. Deși reflectă, ca întreaga proză narativă a timpului, lupta de clasă, povestirile conțin pitoresc nefuncțional, iar unii dintre „eroi” se disting nu prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
ta, să te lupți lupta cea bună (1Tim 1, 18); pe Arhip îl numea cel împreună-oștean cu noi (Fil 1, 2). Dacă armata, războiul, bătăliile, atacul, soldatul și armele ar fi fost nume și lucruri repugnante spiritului evanghelic, ar fi iritat sigur pietății și zelului apostolic, rigidității doctrinare și normelor disciplinare ale Apostolului, care nu ar fi ezitat să le elimine din viața creștină și nici nu ar fi folosit un limbaj cu specific milităresc în chestiuni profund religioase. Spirit puternic
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că vor să revoluționeze obiceiurile celor mulți și instituțiile consolidate ale statului, provocând dezordine socială; că vor să se izoleze de lume, cu scuza că nu pot sluji la doi stăpâni; că vor să fie absenți de la ceremoniile religioase oficiale, iritând divinitățile protectoare ale orașului; îndemna creștinii să jure pe împărat cu încredere și că ar fi deținut o putere izvorâtă din divinitate. Origene răspunde punct cu punct la toate acuzațiile interlocutorului: creștinii nu sunt niște revoluționari din moment ce nici primii ucenici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Jupiter, Jahve, Moise și Cristos atunci când coroana sa era în siguranță și capriciile sale nu erau observate și criticate. Ferocitatea cu care i-a persecutat pe creștini, semnul unei intoleranțe și a unei răzbunări personale împotriva adversarilor care l-au iritat cu precădere, își află originile în orgoliul rănit și în reacția violentă a unui om acuzat aparent pe nedrept de un delict infam, care întoarce învinuirea împotriva presupușilor săi acuzatori, făcându-i să plătească una dintre multele acuzații uneltite și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru templul lui Jupiter Capitolinus, taxă pe care o plăteau cândva templului lui Jahve din Ierusalim. Vespasian (69-79) și Titus (79-81), cuceritorii Ierusalimului (70 p.Chr.), au fost oarecum comprehensibili față de rezistența evreilor de a plăti o taxă care le irita conștiința religioasă, spre deosebire de Domițian care a poruncit cu toată rigoarea și fără nici o excepție achitarea acesteia atât de evrei cât și de creștini. Era o obligație față de stat: cine încerca să se sustragă trebuia să fie pedepsit. Evreii au reușit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prea puțin, fie pentru că erau obosiți de a mai lupta, de a pătimi de foame și de a nu fi remunerați, fie pentru că erau insuflați de opoziția constantă a unor ofițeri legați afectiv de Constantius, chiar și după moartea sa, iritați de lenta și vizibila sa luare de atitudine în favoarea păgânismului. Lentă, pentru că Iulian se temea să izbească simultan împotriva credinței religioase a acestora și se ferea să provoace o reacție necontrolată; își manifesta hotărârea unei reîntoarceri progresive spre păgânism, după cum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
plâns de durere și s-au declarat public creștini. Au aruncat banii și s-au arătat prompți să-și mutileze mâna care a ars tămâie pe altar. Theodoretus mai adaugă și faptul că ei au prezentat personal împăratului aceste proteste; iritat de cutezanța lor, a poruncit să fie decapitați. După apariția crucii în bătălia de la Pons Milvium (28 octombrie 312), Constantin a hotărât imprimarea semnului creștinilor pe steagurile armatei în locul simbolurilor păgâne. Intolerant față de orice expresie creștină, Iulian a poruncit eliminarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înspre confuzie"491. Astfel, au apărut tot felul de frustrări, constată Burke, în speță de partea celor care doresc să muncească și să câștige. La un moment dat, poate apărea vreun "deținător de monopol industrial sau financiar (care adăugirea mea), iritat de vocile contradictorii din parlament, să dorească pacea provizorie a unei singure voci, amplificată de organizațiile sociale"492. Îndemnat de modelul nazist, o astfel de persoană poate alege să "sprijine un grup de gangsteri care, devenind conducătorii politici ai statului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se consideră scriitor, ajunge să fie atunci când Își vede calitatea negată În public: Martins mi-a povestit că, auzind această declarație, a simțit crescând În el fiorii incipienți ai revoltei. Până atunci, el nu se considerase vreodată scriitor, dar fu iritat de ridicola pedanterie a lui Crabbin, până acolo Încât și lumina care se reflecta În ochelarii lui Crabbin i se părea un motiv În plus de enervare. Nu e decât unul care distrează poporul, spuse Crabbin. Și de ce dracu să
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
scrisului românesc interbelic. Pornim de la demonstrația a ceea ce înseamnă să faci cultură într-o astfel de societate supusă opresiunii, urmând să prezentăm, apoi, pe îndelete, obiectivele și conținuturile pe care le urmărim pe parcursul acestui studiu. Supusă unei acute contuziuni ideologice, iritând prin curaj, prin sinceritate, dar și prin inaccesibilitatea pentru cei neinițiați, cultura va constitui, în antedecembrism, pricina unei ample revoluții, impusă prin "tezele din iulie 1971" ale lui Nicolae Ceaușescu. Este unul dintre momentele de maximă amploare, din cadrul unui proces
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cred mulți, cei pentru care Rațiunea occidentală intră mereu În impas și drumul ei se cere oprit prin orioce mijloace, fie ele retorice. Cioran, În 1957, În Eseu asupra gîndirii reacționare, scrie despre Joseph de Maistre: „Dacă nu ne-ar irita În fiece moment, am mai avea răbdare să-l citim?” După Particulele elementare, adică de nouă ani Încoace, Michel Houellebecq a devenit cel mai discutat scriitor francez contemporan, cu cei mai mulți dușmani și cei mai mulți fani (constituiți de altfel, În două asociații
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trei oficiali americani aflați pe drum Între Quito și Bogota, ale căror mutre Îl intrigau. Pentru ca apoi, plictisit, să se Întoarcă la Paris. Prea comode, de astă dată și plictisite, pentru a fi semnificative, sfârșiturile romanelor sale sunt banale și irită cititorul (“ Sfârșitul unei cărți nu este cu-adevărat sfârșitul ei. Nu ești obligat să explici totul”, sunt cuvintele lui Echenoz rostite Într-un interviu luat de Le Figaro În 1997) care, dacă ar putea comunica cu autorul imediat după ce ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mașinizării" memoriei sale și a procedeelor euristice care îi sînt proprii, interacțiunea îi vine în ajutor. Se înțelege această interactivitate ca un dialog cu o ființă inteligentă, ba chiar nu uitucă, și care nu vă face morală: nu îl veți irita, nu veți suferi nici o pagubă. Interactivitatea astfel proslăvită și pusă în evidență devine un passe-partout, care suprimă spaima și neîncrederea și, prin promisiunea unui dialog care te îmbogățește, te face să înghiți pilula. Dacă într-adevăr așa este, de ce să
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vânzător de roșii care lipsea de la tarabă în timpul orelor de program; eram teribil de nervoasă: pe lângă că mă grăbeam la o ședință, mă prinsese și ploaia fără umbrelă; bluza de mătase era leoarcă, mi se lipea de piele și mă irita îngrozitor... Noroc că n-aveam sutien, să mă mai jeneze și bretelele... Roșiile erau tare frumoase, dar negustorul nu mai apărea; toți comercianții bărbați din zonă se strânseseră lângă mine și insistau să-l aștept la tarabă; se jurau că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
-i tragem un chef monstru la București”, îi scria din Dărmănești-Bacău, la 21 nov. 1915, căpitanul N. Vulovici lui C. Ș. Făgețel)6), „tămbălău monstru”, „concert monstru”, „meeting monstru”, „grevă monstră”, „horă monstră”7) etc. într-o lume cu „nervii iritați”, la noi ca și aiurea, sînt tot mai mulți cei care - vorba lui Caragiale - „simt enorm și vă[d] monstruos”. încărcat cu amărăciune sau cu ură, cuvîntul „monstru” se întîlnește, de asemenea, nu o dată, în articolele și satirele unor autori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]