3,017 matches
-
ro, 18.06.2010). Plăcerea și ușurință derivativa sunt de altfel un fenomen internațional, cum o atestă și un adjectiv vuvuzelic în texte în engleză („vuvuzelic euphoria", docstoc.com, „vuvuzelic enthusiasm", h uffingtonpost. com 14.06.2010) sau vuvuzelico în italiană și spaniolă („disturbo vu vuzelico ", web. comm unity. gaz-zetta.it, „El sindrome vuvuzelico", crisolplural. com). Semantic, aceeași frenezie i-a cuprins pe comentatorii care extind termenul ca metaforă a agitației, a gălăgiei și a demagogiei („în viața cotidiană, întâlnim vuvuzele
Vuvuzela, vuvuzeaua by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6184_a_7509]
-
ei: O, ye!" Cît despre limbile neolatine, acestea, după "da"-ul lor, sunt trei (în, desigur, scrierea lui Dante): limba de oc, adică occitana (care se mai cheamă provensală); limba de oïl (devenit oui), franceza; limba de sì, în fine, — italiana. Italia însăși e, de altfel, după ilustrul florentin (cf. Inf. XXXIII, 80) "șilț bel paese là dove il sì suona", — "frumoasa țară unde sì răsună". (Limbă de sì, spaniola e amintită doar în treacăt, iar portugheza, ignorată). riginea celor trei
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
întărit prin pronumele personal il (sorgintea căruia este pronumele adjectival demonstrativ ille "acela"); sì, din adverbul sic "așa", "(într-) astfel". În virtutea faptului că "da"-ul romanilor fusese sic, Dante înclină să acorde o anume preeminență (sau întîietate) limbii lui materne, italiana. Potrivit clasificării amintite, româna (pe care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului e slavă: răspund afirmativ la întrebări, prin acest "da", bulgarii, sîrbii, rușii. În paranteză fie
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
de doine); ocupat însă cu marea sa operă, Grammaire historique de la langue française (în 6 volume, 1899-1930), cu alte șase volume de eseuri de popularizare pe teme filologice, Ordenes liv (Viața cuvintelor, 1901-1934), de scrierea unei gramatici spaniole, a uneia italiene și a unei fonetici franceze, n-a mai scris alte cărți legate de România, deși limba română e tratată în volumul său Flexiunea de gen în limbile romanice (1896). A scris însă articole despre literatura română, recuperând astfel surprinzătorul fapt
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
arăta că „turbinele eoliene sunt foarte răspândite în Europa apuseană". Între timp, turbinele au ajuns și la noi, iar terminologia tehnică a rămas în domeniul romanic: în franceză, referirile curente sunt la énergie éolienne, în spaniolă la energia eòlica (în italiană - energia eolica), în vreme ce engleza are windpower și wind energy, germana Windenergie etc.; la stabilizarea terminologică au contribuit, probabil, și căile de pătrundere a investițiilor străine (în care o pondere mare par să aibă companiile spaniole). În prezent, adjectivul eolian se
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
„Capriccio Italiano“ l Fast food pentru studenți În cadrul Complexului Studențesc, pe str. Daliei nr. 24, s-a deschis de câteva zile o unitate de alimentație publică cu specific italian, denumită sugestiv „Capriccio Italiano“. Unitatea se întinde pe o suprafață de 800 mp
Agenda2003-30-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281287_a_282616]
-
sărbătorit în Apostrof în ultimul număr apărut (7/2006), revista APOSTROF îl sărbătorește pe prozatorul Norman Manea (n. 10 iulie 1936), la împlinirea vârstei de 70 de ani. Scriu în Apostrof despre sărbătorit Marco Cugno (în calitate de traducător al său în italiană), Sanda Cordoș (despre "clovn" și "huligan" în scrierilelui N. M.), Ruxandra Cesereanu (despre relația - dictator artist la N. M.), Ștefan Borbely (despre Anii de ucenicie ai lui Augustin Prostul), Corin Braga (despre "stil și traumă" la N. M.), Matei Călinescu
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
tîrziu impunîndu-se numele actual, Brasil, cu o dublă trimitere etimologică: la o insulă imaginară medievală, descinzînd din imaginarul celtic al Călătoriei Sfîntului Brendan, și la un arbore prețios, pau-brasil, apreciat pentru lemnul lui roșiatic. Chiar dacă pau-brasil se numește verzino în italiană, ce motiv ar fi avut portughezii să boteze un teritoriu descoperit de ei cu un termen din altă limbă, și chiar să-l introducă într-o structură luso-italiană, un soi de struțo-cămilă lingvistică, precum cea inventată de narator? Italiana nu
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
în italiană, ce motiv ar fi avut portughezii să boteze un teritoriu descoperit de ei cu un termen din altă limbă, și chiar să-l introducă într-o structură luso-italiană, un soi de struțo-cămilă lingvistică, precum cea inventată de narator? Italiana nu este singura limbă care se strecoară nechemată și comică în universul lingvistic lusitan: o caravelă este botezată Atlântis, deși portughezii nu-și luau numele de nave din Platon și, dacă ar fi făcut-o, numele ar fi fost Atlăntida
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
păruse o formulă inventată de Lucian Raicu: "Posteritate durabilă!", când ciocneam paharele... Paruit m-a bucurat cel mai tare vorbindu-mi despre modul cum mi-am însușit limba țării mele de adopțiune. La Facultatea de Filologie din București, secția de italiană era pe același culoar cu secția de franceză. El e cel mai bine plasat să aprecieze modestia cunoștințelor mele, la sosirea la Paris, și a spus-o la cenaclul literar românesc de la Neuilly, și cu alte ocazii. Acum constată că
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
se afișa la ea ca un panaș; cînta la pian ca o pianistă adevărată; vorbea perfect franceza (din familie), germana (tot de acolo), obținuse licența în engleză, dar, pe lîngă idiomurile de bază ale Vechiului Continent, știa bine latina și italiana, veritabil "scandal" în anii '60; citea spaniola și portugheza. Spre deosebire de aproape toți profesorii noștri, citise marea literatură a lumii în original și îți dădeai imediat seama că faptul în sine definea un cu totul alt fel de lectură decît cel
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
Mine, iar doctoratul l-a susținut la universitatea din același oraș. A lucrat ca geolog, conducător de proiect, iar în 1976 a emigrat în SUA. Locuiește în Boston, Massachusetts. A publicat șapte cărți în rusă, două în engleză, una în italiană și numeroase povestiri în limbile engleză și rusă. În anul 2004 publică în engleză „Brodsky: A Personal memoir” la Baskerville Publiskers, Fort Warth, TX.Cartea în care autoarea se ocupă în chip concentrat de drumul parcurs prin hârtoapele vieții de
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
Este momentul să ne reamintim că, în 1889, după insuccesul operei Edgar, Puccini declara că dorește să se îndepărteze cât mai repede de tradiția teatrului muzical italian, mai ales de forma de spectacol numită generic „grand opéra” care domina scena italiana de două decenii și căreia și Verdi îi plătise tributul cuvenit, mai ales cu Aida. Și totuși, Puccini se reîntoarce acasă cu ultima sa operă Turandot. O face însă conștient, de bună voie, cu superioritatea și avantajele unui învingător. Paralela
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și stilul meu s-a schimbat -, citind în limba română poeme din volumul Trenul de treieșunu februarie, reluate în variantă germană de o atrăgătoare voce blondă. Adela Greceanu și-a trimis înțelegerea drept în inima spectatorilor, stîrnind lacrimile unor spectatoare italiene. 30 de minute pauză. Două soprane dramatice în rochii de seară foarte decoltate fac să zornăie ferestrele sălii, devenite neîncăpătoare pentru un volum de decibeli de un asemenea calibru. După hopul muzical trecut cu brio în strigătele de bravo-bravissimo ale
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
bunelor și relelor" românești și rămîi întotdeauna uimit, cînd vorbești cu ea, cît de la zi este cu evenimentele mari și mici din toată lumea. Curiozitatea ei "etnografică" se dovedește, de asemenea, nestăvilită. A învățat românește cu o rapiditate uimitoare (franceza și italiana, pe care le știe la perfecție, au ajutat-o, fără îndoială) și poate fi văzută măcar o dată pe an, străbătînd pe jos străzile Bucureștiului, cu un mic rucsac în spate, ca o studentă. Din cînd în cînd, citește România literară
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
trupuri albe de plopi (Dall'acqua uscivano corpi bianchi di pioppi) - ar sublinia, o dată în plus, faptul că "antipatia" poetei față de redundanța tropilor, față de frazarea metaforică, precum și "sărăcia transparentă a sintaxei", "repudierea abundenței lexicale", pentru a o cita pe traducătoarea italiană însăși, reprezintă - pentru orice cititor al poeziei Anei Blandiana - capcana întinsă de simplitatea care ascunde profunzimea, paradoxul mallarmean al prăpastiei de tăcere care zace în adâncurile Cuvântului. Apariția antologiei în limba italiană Un tempo gli alberi avevano occhi aproape concomitent
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
de un cercetător italian Giovanni Magliocco își pregătește licența în Limbi și Literaturi Străine ( franceză, română și engleză) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria ( Italia). Traduce din franceză și din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului poetului libanez de limba franceză Alain Tasso, Fragments chaotiques / Frammenti caotici ( L’Harmattan Torino / L’Harmattan Paris, 2003), prefațată de Gisèle Vanhèse. În curând urmează să-i apară traducerea în italiană a unei antologii din opera poetului libanez
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului poetului libanez de limba franceză Alain Tasso, Fragments chaotiques / Frammenti caotici ( L’Harmattan Torino / L’Harmattan Paris, 2003), prefațată de Gisèle Vanhèse. În curând urmează să-i apară traducerea în italiană a unei antologii din opera poetului libanez francofon Jad Hatem. Studiile sale literare se îndreaptă acum mai ales spre literatura comparată și în particular spre poezia modernă franceză ( Yves Bonnefoy, Philippe Jaccottet), română ( Lucian Blaga) și libaneză ( Georges Schéhadé). Lucrează
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
Pe același principiu operează și calculatorul. Primele cărți în scriere Braille au apărut desigur în Franța, apoi, tot în franceză, în Elveția Romandă și în Belgia. A doua limbă a alfabetului Braille a fost, la Rio, portugheza, pe urmă germana, italiana, neerlandeza și, în fine, engleza. Tipărirea cărților în Braille le-a asigurat nevăzătorilor din întreaga lume accesul direct la educație și la cultură. Și totuși, astfel de cărți sunt extrem de voluminoase și nici chiar metodele stenografice nu au izbutit să
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
își face datoria în orice condiții. Ideal este desigur să citești un text românesc cu un program pentru limba română. Există unul care funcționează perfect sub MS DOS, dar incomplet sub Windows. Băieții însă nu se descurajează: utilizează programul pentru italiană spre a citi textele htm fără diacritice propuse de publicațiile românești. Iar viteza de lectură poate fi reglată prin-tr-o simplă apăsare de tastă, în sensul sporirii ei până la limita inteligibilității. Vocea turuie neobosită într-o cadență care ar pune la
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Roma (Raffaele Pettazzoni, Angelo Brelich, Ugo Bianchi, Dario Sabbatucci). Pe această temă, semnalez recenta apariție a unei lucrări la fel de valoroasă ca cea comentată aici, semnată de Gianfranco Bertagni și intitulată Lo studio comparato delle religioni. Mircea Eliade e la scuola italiana (Libreria Bonomo Editrice). În aceeași ordine de idei, trebuie menționat că momentele decisive în reevaluarea moștenirii lui Mircea Eliade - fenomen intelectual de seamă în Italia - au fost marcate în aprilie 1988, cu ocazia desfășurării la Roma a lucrărilor congresului pe
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
Douăzeci de turiști români se aflau la bordul navei de croazieră italiene care a eșuat, în cursul nopții, în largul insulei italiene Giglio, anunță compania Costa Crociere, în prezent neexistând informații despre starea acestora. Bilanțul provizoriu al accidentului este de trei morți și circa 40 de răniți. La bordul navei de croazieră
Cel puţin 20 de români pe vasul de croazieră din Italia () [Corola-journal/Journalistic/58831_a_60156]
-
212 212. Vali Corduneanu Programe de limbi străine l La Bridge Language Study House Anul academic va începe la Centrul Bridge Language Study House din Cluj-Napoca în 6 septembrie a.c. Programele de limbi străine vizează araba, daneza, engleza, franceza, germana, italiana, maghiara, norvegiana, olandeza, portugheza, româna (pentru cetățeni străini), rusa, spaniola, suedeza. Fiecare program include module de 25-30 de ore de studiu, repartizate de luni până sâmbătă (câte 6 ore pe săptămână). Se urmărește realizarea unui progres maxim în asimilarea unei
Agenda2004-33-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282763_a_284092]
-
în terțina „Limbaj”/„Language” poeta se identifică cu un șuierat bilingv// just a bilingual hissing, în final își plasează declarația de fidelitate: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină țărână/ tot învia-voi odată/ în limba română. În muzicală italiană, catrenul are chiar o mai mare fluiditate: Pur se verrò sepolta/ în una terra aliena/ risorgerò un giorno/ nella lingua romena. În sintonie cu numeroși artiști din secolul XX, nu de puține ori este focalizata încleștarea cu sonoritatea (că în
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
vanish etc.; cruzime contrabalansata doar de imaginea percutanta, dar nu facil-patetică, a celor trecuți în lumea umbrelor: Veghe, Trebuie să dorm, Tatăl meu acum umple lumea. Lexicul și frazarea Ninei Cassian nu prezintă mari obstacole pentru tălmăcitorii din română în italiană, avantajați etimologic, ce își pot permite în extremis chiar inovații. Ridică probleme, de exemplu, perechea antonimica antume/postume din „O foarte simplă poezie”, ce îi deplasează, semantic, centrul de greutate și al carei efect depinde în egală măsură de numărul
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]