21,599 matches
-
a vieții pe care filozoful a dus-o în cursul domiciliului forțat. În schimb, italienii au impresionat prin interesul arătat operei lui Noica. La un moment dat, polemică iscata între Roberto Scagno și Solange Daini (traducătoarea Devenirii intru ființă în italiană) i-a preschimbat pe români în spectatorii neputincioși ai unei dispute filologice prilejuite de simplă și atît de dificilă întrebare: Cum se traduce prepoziția "intru" în italiană? Răspunsul a cerut un sfert de oră de precizări terminologice și de detalii
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
traducere de Marco Cugno), Saggio sulla filosofia tradizionale (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini) și Tratato di ontologia (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini). Ultimele două titluri șunt cele două părți ale Devenirii intru ființă pe care partea italiană, din rațiuni editoriale, a preferat să le publice că volume de sine stătătoare. Și mai este un lucru de subliniat: atenția pe care italienii o arată culturii române nu e conjuncturala și nici pasagera. De fapt, reciprocitatea e evidență. De la
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
mult ca sigur, nici nu i-a recunoscut pe cei doi "porumbei". Conformându-se pretențiilor polițistului, Mădălina Ghenea și Gerard Butler și-au prezentat actele, românca oferindu-se să și traducă pentru Butler, care, probabil, încă are dificultăți cu limba italiană.
Mădălina Ghenea şi Gerard Butler, legitimaţi de poliţie. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72081_a_73406]
-
Italia, iar tatăl său, James Gandolfini, este nativ din Italia, Borgotaro, a fost zidar și mai târziu supraveghetor la Școala Catolică Paramus, deasemenea a fost decorat în Al 2-lea Război Mondial. Părinții săi au fost catolici devotați, iar în casa Gandolfini se vorbea italiană. Gandolfini a locuit în Park Ridge, New Jersey și a absolvit liceul în 1979 unde a făcut baschet de performanță și era înscris în trupele de teatru ale liceului. Deține o diplomă în Comunicare la Universitatea Rutgers, unde a lucrat
James Gandolfini, rolul principal în Clanul Soprano, a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72142_a_73467]
-
încărcătură simbolică a cărei punere în valoare ar fi fost utilă. În plus, astfel de texte cer un simț lingvistic adecvat. Nu poți spune, de exemplu, "beladonă" în loc de "mătrăgună" în traducerea unei scrieri arabe despre moarte. Sună ca o canțonetă italiană, tocmai când trebuie să te cutremuri în fața unui cuvânt aspru, ucigător). Pe scurt, Fadia Faqir, deși scriind în engleză și deci încercând din start să se adreseze unui public larg, a rămas prizoniera identității sale. Așa cum personajul ei Salma nu
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
m-a ofertat nimeniť / Atacantul Nicolae Dică a recunoscut că în această iarnă nu a primit nicio ofertă concretă de transfer în străinătate" (Pulsul zilei, 20.02.2008). Verbul a oferta e o creație românească destul de recentă, de la ofertă: originea italiană (offerta) și germană explică sensurile preponderent economice, comerciale, pe care le are cuvîntul ofertă în română, în timp ce în franceză echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
ani mă aflu aici (Mille anni che sto qui, Einaudi, 2007), cîștigător al ultimei ediții a Premiului Campiello. Cele nici 250 de pagini ale sale acoperă o sută cincizeci de ani de istorie a mai multor generații ale unei familii italiene dintr-un sat din Basilicata, zonă meridională, cu milenare stratificări etnice. Istoria minoră a unei stirpe este grefată - nici nu se putea altfel - pe istoria micii comunități în care era integrată, dependentă la rîndu-i de cea peninsulară și nu numai
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
națională; apoi evidențierea aspectelor rămase mai mult sau mai puțin voit în surdină și în prezent. Cel mai flagrant exemplu privește unificarea Italiei prin acțiunile conjugate ale legendarilor voluntari garibaldini și ale armatei Piemontului, constantă tematică (încă nebanalizată) a prozei italiene; mai ales după publicarea în 1958 a romanului de succes al lui Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, deși nu lipseau antecedentele: Viceregii (1894) veristului sicilian Federico De Roberto sau Signora Ava (1942) a lui Francesco Jovine, scriitor tributar realismului interbelic din
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
Roxana Utale Puține sunt personalitățile culturii italiene din secolul XX care au suscitat atât de multe discuții, dar care au prezentat și atâtea aspecte contradictorii cum s-a întâmplat cu Giovanni Papini (1881 - 1956). Intelectual până în măduva oaselor, fără nicio altă preocupare de niciun alt fel, Papini
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
o dovedește cel de al patrulea studiu, La missione storica dell'Italia șMisiunea istorică a Italieiț - un constant îndrăgostit de Patrie, tovarăș de drum al istoriei sale: de la scrierea interventistă din 1916, Dichiarazione d'amore șDeclarație de dragosteț adresată poporului italian, la Italia mia (1939), volumul cu voite trimiteri la textul petrarchesc și cu o atât de eronată și de părtinitoare poziție a autorului (primatul italian în istoria europeană și mondială). După Il messaggio dell'Italia șMesajul Italieiț, rostit la Weimar
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
istoriei sale: de la scrierea interventistă din 1916, Dichiarazione d'amore șDeclarație de dragosteț adresată poporului italian, la Italia mia (1939), volumul cu voite trimiteri la textul petrarchesc și cu o atât de eronată și de părtinitoare poziție a autorului (primatul italian în istoria europeană și mondială). După Il messaggio dell'Italia șMesajul Italieiț, rostit la Weimar în 1942 (reprodus în prezentul volum), Papini se retrage de pe scena culturală timp de trei ani, ca la revenire să aleagă să se adreseze publicului
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
verdian și tentația realismului de natură veristă se constituie la Cilea în mijloace prețioase, utile definirii unui discurs de un impresionant dinamism muzical dramatic. Pe de altă parte, nu poți să nu observi faptul că toate marile personalități ale muzicii italiene de secol XIX, de început de secol XX, de la Rossini la Verdi și Puccini manifestă tentația pătrunderii, a acreditării în climatul parizian al epocii. Marea metropolă franceză exercită o atracție, o fascinație în adevăr irezistibilă în toate mediile artistice ale
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
limba franceză, localizarea în mediul parizian a acțiunii propriu-zise, inspirația din texte originale aparținând marilor autori francezi de secol XVIII, de secol XIX, se constituie în fapte curente care urmau a atrage atenția publicului marii metropole. Spiritul muzicii rămâne însă italian. Prin verva dramatică, prin melodie, prin culoare. Prin cantabilitatea ce se dezvoltă în zona vocalelor întărite de sonoritatea astringentă a consoanelor. - Nici Francesco Cilea nu a procedat altfel. A urmat exemplul iluștrilor săi predecesori. Acțiunea, de puternică amprentă melodramatică, se
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
ale secolului al XVIII-lea, în culisele Comediei Franceze. Câteva personaje - inclusiv eroina principală, Adriana, o celebră actriță - aparțin istoriei reale a epocii. Altele aparțin imaginației autorilor francezi ai piesei de teatru, lui Eugene Scribe, lui Ernest Legouvé, sau libretistului italian. Opera a fost compusă în primii ani ai secolului trecut, imediat după moartea lui Verdi și după premiera operei Tosca, de Puccini. Linia melodică larg desfășurată a unora dintre arii amintește de conductul vocalității de tip verdian; dar dinamica replicilor
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
cărui experiență rămâne pilduitoare; am în vedere susținerea unei cariere îndelungate, de peste patru decenii, pe scena operei bucureștene, pe multe dintre marile scene de operă ale lumii, în marile săli de concert. Celelalte roluri principale au fost susținute de tenorul italian Mauro Pagano, o voce tânără, un artist aflat în bună ascensiune profesională, de asemenea de mezzosoprana Gabriela Popescu, un artist ce dispune de experiență remarcabilă în zona muzicii italiene de operă. Eficient, bun cunoscător al rigorilor stilistice ale partiturii, s-
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
săli de concert. Celelalte roluri principale au fost susținute de tenorul italian Mauro Pagano, o voce tânără, un artist aflat în bună ascensiune profesională, de asemenea de mezzosoprana Gabriela Popescu, un artist ce dispune de experiență remarcabilă în zona muzicii italiene de operă. Eficient, bun cunoscător al rigorilor stilistice ale partiturii, s-a dovedit a fi dirijorul german Gerd Schaller, un artist entuziast, spirit stimulator al demersului membrilor Orchestrei Naționale Radio, de asemenea al Corului academic al instituției, ansamblu condus de
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
intru în proletcultismul și în realismul socialist al literaturii române, mă înscrisesem la italiană, când eu nu știam o boabă, deci îmi era foarte greu, căci trebuia să vorbesc fluent italiana în anul al doilea. Obișnuiam să merg la Biblioteca Italiană cam de două ori pe săptămână. La un moment dat, m-am îmbolnăvit de gripă și am rămas acasă. În ziua aceea au fost ridicați de către securitate colegii mei bănuiți că sunt spioni. Unii dintre ei nu s-au mai
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
african. Nu lipsesc, la tot pasul, comparațiile cu Franța, cunoscută conaționalilor pentru care scrie Tican Rumano, și chiar cu România. Deprinderi, vechi, de cînd e proza de călătorie, de musafir. Care se uimește și se bucură. Între timp, la frontiera italiană izbucnește un conflict. Amenințarea războiului face aproape cu neputință o audiență la împărat, pentru călătorul dornic să-l cunoască. Intrarea o poate mijloci doctorul palatului, un... român. Cititor al Universului, la care musafirul colaborează. "Tremuratul plai de vis/ Prielnic potrivirilor
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
Italiei pentru "cealaltă jumătate a continentului" este (re)confimat inclusiv prin numărul unor astfel de catedre universitare. Bianca Valota Cavallotti (Milano), Francesco Leoncini (Venetia), Ettore Cinnella (Pisa) etc. sunt doar câțiva dintre omologii dvs. în peninsulă. Împreună formați AISSECO (Asociația Italiană de Studii istorice asupra Europei Centrale și Orientale). Interesul este desigur reciproc și manifestat de statele regiunii prin reprezentanțele culturale în Italia sau diverse asociații mixte (de maghiaristică, slavistică, romanistică, balcanistică etc.). Care sunt punțile înspre/dinspre România? Înainte de toate
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
și azi, mulți dintre ei sunt bine definiți în panorama academică. Dar dacă odinioară, în epoca fascistă de pildă, legătura între instituțiile politice și cele culturale era foarte puternică, azi se constată o implicare mult mai redusă, deși politica externă italiană continuă să privească cu interes acest sector. În parte, pentru că este vorba de regimuri politice diferite. Dar și pentru că există o mai mică investiție de energie. Este valabil atât pentru regiune în general, cât și pentru România, în particular. Există
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
Dar și pentru că există o mai mică investiție de energie. Este valabil atât pentru regiune în general, cât și pentru România, în particular. Există o limitare a implicării. S-ar putea face cu singuranță mai mult, atât pentru difuzarea culturii italiene în România, cât și în sens invers mai cu seamă. S-ar evita astfel multe din judecățile eronate existente în rândul opiniei publice. Sună ciudat faptul că opinia publică italiană descoperă anumite lucruri despre România doar în situații-limită, în contextul
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
putea face cu singuranță mai mult, atât pentru difuzarea culturii italiene în România, cât și în sens invers mai cu seamă. S-ar evita astfel multe din judecățile eronate existente în rândul opiniei publice. Sună ciudat faptul că opinia publică italiană descoperă anumite lucruri despre România doar în situații-limită, în contextul unor incidente. Nu e posibil ca România să fie imaginată ca o țară exotică, aproape necunoscută. O asemenea percepție era explicabilă poate în evul mediu sau la începutul veacului XIX
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
culturii române din partea italienilor. Pot judeca mai puțin rolul românilor. Cred totuși că la nivelul instituțiilor culturale române existente în Italia există o eroare de strategie. Ar trebui poate să-și rectifice strategia pentru a penetra mai profund în societatea italiană. Publicul italian e dificil. Știm cu toții că se citește destul de puțin și că există atâtea alte interese/tentații. Cu o strategie abilă însă, cred că s-ar putea atrage atenția asupra unei țări cu care avem anumite afinități și care
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
din partea italienilor. Pot judeca mai puțin rolul românilor. Cred totuși că la nivelul instituțiilor culturale române existente în Italia există o eroare de strategie. Ar trebui poate să-și rectifice strategia pentru a penetra mai profund în societatea italiană. Publicul italian e dificil. Știm cu toții că se citește destul de puțin și că există atâtea alte interese/tentații. Cu o strategie abilă însă, cred că s-ar putea atrage atenția asupra unei țări cu care avem anumite afinități și care trimite aici
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
asupra unei țări cu care avem anumite afinități și care trimite aici o masă de muncitori de toate nivelurile. Instituțiile culturale românești, și nu doar cele culturale, trebuie să găsească modalitatea de a atrage atenția asupra subiectului România. În istoriografia italiană orientată spre acest sector, sunteți un reprezentant al celei de-a III a generații, după cele marcate de Oscar Randi și Mario Pacor. Sunteți autorul a numeroase studii dedicate Ungariei, Bulgariei, Greciei, dar mai cu seamă României. Cartea dvs. Romania
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]