12,885 matches
-
dată, N-ar mai fi atâta jale. Am rămas singur în luptă. Relele s-au strâns duium... La toată casa se cântă, Iar eu plâng pribeag pe drum. Când la zbor ies liliecii, Din umbre-n față-mi v-ați ivit În dosul bisericii, Să vă spun cât v-am iubit. Făpturile prea-nghețate N-au răspuns dorinței mele Și-au rămas pe mai departe Sub povara crucii grele. V-am dus pomană la săraci; N-ați dat dovadă nimănui Că
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367902_a_369231]
-
pricină mamă-sii, despre care se răspândise vorba că, născându-l, se-ngrozise de jocul din umbră al Ielelor. Nimeni nu damblagise, căci nu fusese strigat nimeni! Doar nou-născutul se-ncărcase de-o spaimă înfiptă adânc în suflet. De când se ivise pe lume nu știa să fi pus geană peste geană în tihnă. Nu! I se zbătea inima ca un iepuroi înfricoșat de câte ori vreun fir de zgomot i se năzărea prin vis. Treaz fiind, nu era mai vrednic! Un zbucium de
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
ați invitat La o cafea ... târziu ... eram în pat, Unde, un ceas întreg, noi amăndoi, Înflăcărați de-amor, aproape goi ... Ca să mă iei acum, așa, la rost, Și ... bâzâind să-mi spui c-am fost un prost, Păi ... s-au ivit părinții tăi, doar știi, Chiar când eram să pun punctul pe i, Și-mi reproșezi ... și eu regret cumplit, Că timp a fost păcatu' să-l comit ... Sunt patrușcinci de ani trecuți, și-un pic, Lenuță, au zburat ca mai
REGRETE TOMNATICE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367936_a_369265]
-
Acasa > Strofe > Valori > ELENA BUICĂ - PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ȘI CREAȚIILE SALE Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aceste însemnări au prins viață datorită unei noutăți ivite în creațiile părintelui ieroschimonah Prodromos Bele, pe numele sau de mirean, Vasile Constantin. Noutatea aceasta a luat forma unor poeme intitulate „Destăinuirile unui duhovnic", publicate în mai multe reviste românești din jurul lumii de către remarcabilul jurnalist româno-australian, George Roca. Din aceste
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în valțuri, bolerouri... trecea noaptea danț după danț, îmbrățișări, săruturi prin rondouri... Că din pământ și mirii se iviră în aur și diamante poleiți; la fapturi și gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel mai mare: - La diblași să dați bucate! La gât le-atârnă săcuiul cu
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
dans cu Talpă Iadului bătrână; se clatină lumea-n balans și hanul se lasă pe-o rană... - Cântați! le zise Sarsailă, pan’ prăbuși-s-or toate cele! Diblașii zdrăngăneau în sila, mult istoviți, cu mâini rebele... Cand pe cer se iviră zorii și-n geamuri răsunau cocoșii, în nori pieriră dansatorii - umbre-n răsărituri roșii... Diblașii-n somn căzură frânți și se treziră-n grajd pe paie... în săcui nu galbeni și arginti, bălegar doar și gunoaie... Vuia vânt prin geamuri sparte
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
răcnind. N-am făcut decât să ridic lama grea și să aștept să se înfigă cu pieptul în ea, neputându-și domoli avântul. Căpetenia sări din scaunul său, ca împins de forțe nevăzute. Trei! Viața ne era asigurată! So-Kaar se ivi în pragul adăpostului, cu zâmbetul Kaar luminându-i întreaga față. Începu să caute printre războinici un tovarăș pe plac, lucru care mă binedispuse brusc. Dacă câștigam... o, dar aveam să câștig și atunci... Fără să-mi lase un timp să
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
Un rondou, încărcat cu flori roșii, de toamnă, permite vehiculelor să întoarcă. În depărtare, zăresc șirul de blocuri, casele aliniate și un singur drum larg, neumblat, care pleacă din gară spre oraș. Câmpul verde, cu iarba proaspăt cosită, întregește priveliștea, ivită ireal parcă pe-un ecran de pânză uriaș. Simt apăsarea miilor de ochi electronici supraveghind atmosfera, să n-o ia cineva aiurea ... nici țipenie de om, nicio mișcare, nici vântul nu adie! Îmi pare un târg arid, fără suflare și
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. 2. Rugămintea poetului Doamne, eu când m-am ivit Nu știu cum ai socotit, Ca să fiu o pacoste Mi-ai dat numai dragoste. Râurilor le-ai dat apă Mării - corăbii s-o treacă, Cerul l-ai umplut de presuri Iar pe mine - de eresuri. La unii-ai dat bani și-averi
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
de duhovnicească bucurie, un glas tainic dinlăuntru murmură: „Bine ești cuvântat, Doamne!”. În fața Sfântului Prestol când inima se topește înaintea milostivirii celei negrăite a Stăpânului, un fior adânc suspină: „Bine ești cuvântat, Doamne!” Uneori însă, nori negri și amenințători se ivesc pe cerul cel lăuntric și un vânt vrășmaș vrea să mă învăluie... Atunci cu spaimă, inima-mi rostește: „Al Tău sunt eu, mântuiește-mă!”. Când piciorul șovăie și este amenințat cu alunecarea în prăpastie, un strigăt de ajutor izbucnește: „Al
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
celebra cetate care este construită încă de pe vremea dacilor, având un caracter strategic de a lungul istoriei. Legende despre această cetate sunt multiple unele conținând și adevăruri care nu au fost probate în timp. La ieșirea din sat Dunărea se ivește în toată splendoarea sa, iar din apele acum aproape stabile se arată legendara stâncă Baba Caia, care de asemenea are multiple legende. La curba de sub dealul Culei ne apare locul unde era vechiul pichet de grăniceri, acum o clădire frumoasă
PLECAREA DIN MOLDOVA VECHE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367362_a_368691]
-
versurilor sale, întotdeauna când simte nevoia să iasă din problemele grele ale vieții, într-un mod pașnic și constructiv, care să-i redea puterea și dragostea de viață, ceea ce este foarte important acum când timpul pare la strâmtoare și se ivesc tot mai multe probleme sociale care la prima vedere parcă de nerezolvat. Introducerea Imnului național, de către autoare, în primele pagini ale cărții, arată dorința autoarei de a se declara patriotă, de a se mândri că este româncă (adaug eu: româncă-olteancă
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
versurilor sale, întotdeauna când simte nevoia să iasă din problemele grele ale vieții, într-un mod pașnic și constructiv, care să-i redea puterea și dragostea de viață, ceea ce este foarte important acum când timpul pare la strâmtoare și se ivesc tot mai multe probleme sociale care la prima vedere parcă de nerezolvat. Introducerea Imnului național, de către autoare, în primele pagini ale cărții, arată dorința autoarei de a se declara patriotă, de a se mândri că este româncă (adaug eu: româncă-olteancă
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
pe polei mărgeaua... Cică prin martie, pe-atunci, În prima zi din lună, Din negureala unei lunci De crâng și văgăună, Ca un brăduț dintre stejari, La margini de pădure, Arsă de-al gerului pojar Ce-avu să îl îndure, Ivitu-s-a ca un strigoi Ce-ntâi și-arată-o mână Și-ntregul trup mlădiu apoi, A Primăverii Zână. De friguri luată și de mers Printre nămeți și ghețuri, Cu ochii stinși și chipul șters De dârdâieli și grețuri, S-a sprijint
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
învățării cunoașterii a ceea ce-i bine și a ceea ce este rău. Psihologii merg pe căile lor de investigare: Carl Gustav Jung ajunge la concluzia că anumite categorii ale gândirii ne sunt date aprioric, adică înaintea oricărei experiențe de viață, ele ivindu-se simultan cu primul act de gândire. Ca în orice activitate din această viață, este necesar a se acționa cu curaj și demnitate în căutarea greșelilor și îndepărtarea răului. Lipsa curajului duce la suferință și la întreținerea ei; se știe
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
populată decât de obicei. Briza dinspre larg căzuse și îi luase locul, adiind dinspre uscat, un aer încins, înecăcios. Cucaras! îmi întinsese mâna. Istrate, Cucaras, fost căpitan de vas. Pronunțase astfel cuvintele, încât să le pună în evidență rima. Se ivise pe neașteptate în fața mea și îmi ceruse voie să mi se așeze alături, la umbra streșinii popicăriei vechi, care, nu-mi explicam de ce, fusese păstrată în stațiunea aceea între atâtea clădiri moderne. Ei lasă, spusese, auzindu-mi rostită cu voce
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
pilozitate pronunțată pe piept și pe umeri, ochii săi mici, apropiați, căutau sfredelitori de sub sprâncenele stufoase, ridicate mefistofelic în sus către tâmple. Își proteja de soare capul pleșuv cu o batistă înnodată la cele patru colțuri, de sub care i se iveau niște perciuni zburliți cu părul cărunt. Mâna lui păstra umiditatea vâscoasă a unei băuturi răcoritoare, cumpărată cu puțin timp în urmă la automatul din vecinătate, cu toate că și-o ștersese, înainte de a mi-o întinde, de turul șortului. Apoi se așezase
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
turtă cu castravete, am mâncat cu mare poftă și am băut apă rece din fântâna cu cumpănă de la marginea câmpului. Apoi ne-am culcat în iarbă, cu fața spre cer și am început să numărăm norii care începuseră să se ivească pe cer. Împărțeam cerul în două. Eu am găsit opt nori, iar Torica zece. Întotdeauna era mai cu moț. Spunea că norii ei sunt mai frumoși, că la mijloc sunt negri, iar pe margini albi. În acest timp ei se
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
le-am dat viață și sper ca de acum încolo inima mea să fie ușurată. A fost totuși o avertizare că eu, odată, am facut un păcat și nu mi l-am mărturisit. Mulțumesc lui Dumnezeu pentruca acum s-a ivit clipă ca să-l pot mărturisi și nu mi-e rușine dacă oricine ar auzi, mărturisesc cu inima curată, si rog că bunul Dumnezeu să mă ierte. în clipele astea dacă mă gândesc că a fost scos bucățică cu bucățică ... cred
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
Acasa > Cultural > Artistic > GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Când s-au ivit zorile am plecat împreună la muncă... înainte era politicos și mă lăsa să mă scald prima în roua dimineții dar de un timp dă dovadă de indiferență. Adevărul e că și pe mine a început să mă plictisească cu fracul
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă în sensul de "cunoștință trăită, ce se ivește după încetarea oricărui raționament"și prin simțire, ca "participare la lucrul cunoscut, ce apare după încetarea oricărei înțelegeri". La cunoașterea în duh se ajunge atunci când cunoașterea se înalță de la cele pământești, (de)limitate, și începe să deprindă o cunoaștere interioară
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ȘI TAPISERII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E dat acestei vremi pe care o petrecem la cumpăna a două veacuri și două milenii să ivească un glas pe care îngerul să-l împrumute de-nfășat și alinat biciuiri de la viață, ori de desferecat tăcerea unei conștiințe, de izbucnit din ghesul inimii văpaia unei iubiri, de smuls sau de pironit din sau în ocnele ochilor un plâns
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
are probleme mult mai grave decât infirmele voastre drame personale?! Înțelegeți, că din rău se poate naște și mai rău. Depășiți-vă marginile înguste ale propriilor voastre incertitudini, depărtați-vă pe veci cătușele geamătului în pustiu, anulați prăpastia care se ivește între voi și concepția unei societăți ghidate pe valori relative. Vă compătimesc, căci în naivitatea voastră, sunteți mai curând, de plâns. Garda tânără:Scriitorul obscen: - Dragii mei, cum trebuie să trăiască unii scriitori și să-și extindă talentul și cultura
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
Acasa > Literatura > Proza > SIMFONIA PRIMĂVERII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zorii dimineții își pieptănau, unul altuia,genele răsfirate peste mantia primăverii din care se ivea,cu ochi umezi,zâmbetul jilav al câte unui bulb.Ce frumos înflorea pământul! Fiecare căscat era toropit de iubirea cu care Dumnezeu le atingea sufletul.Copacii își dezmorțeau gândurile sub privirea mugurilor,gângurind a prunci. O simfonie de dragoste necoaptă
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
soarelui. Friptura de crap, mai ales, era delicioasă. Bucățile de pește fript dispăreau văzând cu ochii. Mai aveam pește crud în lighean, de asemenea și jar în grătar, în cazul că nu ne-am fi săturat, sau s-ar fi ivit, inopinat, vreun oaspete. După ce-am scăpat de grija foamei, am strâns restul de mâncare și l-am așezat în coș, făcând din nou loc pentru odihnă pe pătură. Parcă nu mai aveam chef de pescuit. Mie mi se făcuse
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]