2,413 matches
-
ar avea ca unică justificare încredințarea cum că, în afară de culoarea politică ce o aducea conținutul acelor scrieri, lipsește o retorică specifică, demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală. Desigur că răspunsul este contrar crezămintelor, aceste scrieri, cu iz subversiv, sau chiar disident, distingându-se, tocmai printr-o retorică aparte. "În 1985, o suită de poeme ale ei (Ana Blandiana n. n.), încărcate cu dinamită politică, apărute în revista "Amfiteatru", alertează autoritățile. Iar, în 1988, după ce publică volumul de versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Identificarea cu ceilalți, care se regăsește în majoritatea poemelor acestui prim volum (Aripi, Memoriu, Noapte de dragoste, Glumă, Regenerare, Robinson Crusoe), în scopul autocunoașterii, "se prelungește în tot ceea ce o înconjoară"59. Cu versuri de o transparență tulburătoare, poeziile cu iz ludic (Glumă și Glumă II) devin, în fapt, un joc arghezian de-a v-ați ascunselea, crud prin tragismul său, în care eul liric anticipează începutul rupturii sale de origini, fericirea fiind în descreștere, pe măsura înaintării sale biografice, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Elitismul modernist este înlocuit de populismul postmodern, în care cuvintele desemnează realități obișnuite, care, însă, redate fragmental sau fragmentarist conduc la instituirea de imagini reprezentative pentru spațiul comunist. Poemul poate fi interpretat oricum, atâta timp cât nu se îndepărtează de context: cu iz de propagandă anti-ceaușistă, cu iz de strigăt de ajutor, de salvare. Disperarea, subliniată alegoric printr-o varietate lexicală, cu predominarea substantivelor, transpare și din coliziunea pe care structurile nominale o realizează, alăturându-se. Dinamismul substantivelor, care nu devin neapărat metafore
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
populismul postmodern, în care cuvintele desemnează realități obișnuite, care, însă, redate fragmental sau fragmentarist conduc la instituirea de imagini reprezentative pentru spațiul comunist. Poemul poate fi interpretat oricum, atâta timp cât nu se îndepărtează de context: cu iz de propagandă anti-ceaușistă, cu iz de strigăt de ajutor, de salvare. Disperarea, subliniată alegoric printr-o varietate lexicală, cu predominarea substantivelor, transpare și din coliziunea pe care structurile nominale o realizează, alăturându-se. Dinamismul substantivelor, care nu devin neapărat metafore, conduce, totuși, către crearea de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a revoltei sugerate, îmbinată cu o poetică a retragerii, a aceleiași ascunderi în sine, Ana Blandiana realizează prin intermediul acestor poezii de factură subversivă, o adevărată frescă a societății totalitare sau, un muzeu al ideologiei comuniste. Dincolo de suprafața textului, metafora cu iz subversiv funcționează duplicitar, dedublându-se și restrângându-se continuu, realizând o oarecare destabilizare a textului, voce a interiorului autoarei. Concluzii "Un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", afirma Octavian Paler, într-un interviu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cititor deopotrivă) că lucrurile nu stau de fapt așa cum par. Cîte o încordare subită și fără justificare imediată, încruntările tot mai dese te pun pe gînduri. Dacă le treci cu vederea, nu ai decît să iei de bună agitația cu iz festiv. Nimeni, din cei ai casei, nu se îndoiește că profesorul va fi ales rector și asta, bineînțeles, se cere sărbătorit cum se cuvine. Dar, neplăcuta surpriză, socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele de la Universitate. Sărbătorirea se suspendă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Să nu-mi spui mie pe nume, că tot nu-mi mai spui, dacă nu te dezaburizez eu, dacă nu te fac eu în came și oase! Pipăibil! El 1: Dacă n-ai fi spus toate astea cu un puternic iz de canal ar fi fost chiar frumoase... Ea 2: Auzi, știi ce! Pe mine nu mă-mbrobodești cu metafore. Mie să-mi vorbești clar. El 1:Ți-aș vorbi dacă aș ști că înțelegi... Ea 2: Ascultă-mă, eu am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
resurgenței și insurgenței subiectului uman În discursul unei ontologii a finitudinii. Este Însă și mai corect să vedem În autoficțiune o practică literară care-și revendică identitatea tocmai din momentul În care literatura a renunțat la ultimele iluzii ideologice - cu iz sau fără iz sacru - pe care le mai nutrea În secolul trecut. De ce termenul apare, În Franța, cu doar trei ani Înaintea morții lui Sartre și Barthes, cu cinci Înaintea desființării revistei Tel Quel, cu doi Înaintea apariției Condiției postmoderne
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
subiectului uman În discursul unei ontologii a finitudinii. Este Însă și mai corect să vedem În autoficțiune o practică literară care-și revendică identitatea tocmai din momentul În care literatura a renunțat la ultimele iluzii ideologice - cu iz sau fără iz sacru - pe care le mai nutrea În secolul trecut. De ce termenul apare, În Franța, cu doar trei ani Înaintea morții lui Sartre și Barthes, cu cinci Înaintea desființării revistei Tel Quel, cu doi Înaintea apariției Condiției postmoderne a lui Lyotard
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în toate cazurile ce intră sub incidența ei; însă asta nu ne împiedică să o aplicăm în unele cazuri, pedepsindu-i cu credință în eficiența legii pe cei care au avut nenorocul să fie prinși. Nimic nu poate vindeca discretul iz de nedreptate pe care-l poartă cu sine această pedeapsă și cel pedepsit, derivat și din faptul că alții au scăpat, situație în care nu se mai poate vorbi de domnia legii. (Legea pare mai degrabă o doamnă frumoasă dar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pentru noi nu foarte îndepărtate) lipsite de sisteme de asigurări. * Occidentul nu are curajul (economic) să recunoască responsabilitatea asigurărilor sociale în existența declinului demografic. Deoarece părinții au bătrânețea și boala protejate de asigurări, copiii își pierd funcția socială, păstrând doar izul de nemurire personală pe care-l degajă faptul de a-i avea. Legătura dintre supraviețuirea sistemelor de asigurări sociale și demografie este prea generală pentru a fi asumată la nivel individual, mai ales în condițiile în care se poate miza
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
alte epoci, modurile de-a fi specifice altor timpuri, fiind solidari cu mentalitatea căreia îi cădem pradă. În felul acesta, eul ce se zbuciumă pentru a-și afirma propriile valori prin opoziție la valorile altor epoci are în bună măsură izul intersubiectivității specifice timpului propriu. Cu tristețe trebuie să recunosc că nu am să le spun mai nimic celor mai tineri decât mine (că nu pot constitui un exemplu pentru ei o știam mai demult). Fie deoarece ceea ce știu ei deja
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cuier; nu-mi spunea ce afaceri are, dar mă lăsase să înțeleg că e un fel de manager în domeniul farmaceutic; de altfel, avea tot timpul buzunarele pline cu rețete de medicamente; până și mirosul lui natural se apropia de izul de chimicale dintr-un laborator. Câștiga fabulos, avea sub pat sacoșe pline cu bani, dar era de înțeles: făcea ore suplimentare mai ales noaptea; îl vizitau grupuri de colegi, șușoteau puțin, schimbau niște pachețele și în câteva minute îi expedia
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Lagache, D. și colab., Les modčles de la personalité, 1965, P.U.F., Paris. Lazarus, R.S., Personalite and Adjustement, 1965, P.U.F., Paris. Lawson, K., Frustration the Developement of a Scientific Concept, 1965, McGraw-Hill, New-York. Levitov, N.D., Frustrația cac adin iz vidov psihiceschiu sastoianii, în „Voprosî psihologhii”, nr. 6, 1967, pp. 118-128. Lewin, K., Psychologie dynamique, les relations humaines, 1959, P.U.F., Paris. Lemay, M., Les groupes de jeunes inadaptés, 1968, P.U.F., Paris. Linton, R., Fundamentul cultural al
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau ca o „conduită incomplet activată” (P. Janet). Anna Freud, Le moi et les mécanismes de défense, 1949, P.H.F., Paris, p. 190. R.S. Lazarus, Patterns of adjustement and human effectiveness, 1969, McGraw-Hill, New-York, p. 167-189. N.D. Levitov, Frustrația cac adin iz vidov psihiceschiu sastoianii, în „Voprosî psihologhii”, nr. 6, 1967, p. 118-128. Luate, desigur, în sens absolut numai prin rapoartarea la timpul prezent, ele fiind relative în perspectiva timpului, a dezvoltării științei, a posibilităților de cunoaștere și de rezolvare a problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu coama în spațiu/ cu aripi de înger albastru/ Spre coadă are petale/ Sau o elice/ Cineva deasupra/ latră la luna cea mare// Și munții se-nalță/ cu vârfuri deschise/ Apa din lacuri izbește/ în maluri rotunde// În aer un iz tutelar/ Sub luna uitată de zodii/ meduze în câmpul/ cu flori" (Clar de lună). Câteva texte însă dovedesc foarte clar faptul că pentru Ștefan Amariței poezia nu este o simplă înșiruire de desene după natură (fie ele și transfigurate în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
versurile citate mai sus, ca și din toată puzderia de secvențe de gen, lesne de selectat din oricare ciclu al volumului, lui Șerban Axinte îi repugnă nu atât accentuarea carențelor de sensibilitate, cât contabilizarea disperată a surplusurilor de afectivitate, cu iz psihanalitic într-un text intitulat semnificativ a day after black wednesday, apare sugestia unei posibile interpretări freudiene a "angoaselor din acelea care te îngheață cu totul/ și fac din tine un mort/ într-o carcasă/ de bărbat tânăr și frumos
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se încarcă, dimpotrivă, cu energie și se metamorfozează într-un mod absolut fermecător. Procedeele recurente de transfigurare sunt antropomorfizarea (în dulap se ascund "dulci farfurii cu sufletul ca roza/ de parfumat", "cuțitele vorbesc de mărul acru", "îmbătați de-azur și izuri/ bat cu capu-n geamuri triste/ bâzalăii din brizbrizuri", chiar și "orele-atârnă-n iarbă nemușcate"), dilatarea sau, dimpotrivă, comprimarea dimensiunilor firești ale obiectelor și ființelor din raza sa vizuală. "Acolo unde alți poeți ai generației lui comprimă simbolic și esențializează metaforic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
9, 14, 20, 41, 43-45, 56, 59, 86, 116, 138, 146, 178, 185, 196, 239, 261, 266, 274, 285 RUGIU, A. S., 11, 278, 287 S SACALIȘ, N., 260, 262, 273, 274, 279, 286, 288, 292, 294 SADLER, M., 294 SADOVEANU, IZ., 70, 71, 76, 79, 278 SAFFANGE, J. FR., 278 SALADE, D., 256, 262, 293 SAMARIN, A. I., 210 SARTRE, J. P., 190-192, 288 SAVIOZ, R., 273 SCHILLER, FR., 16 SCHLEIERMACHER, FR., 116 SCHNEIDER, FR., 294 SCHURÉ, ED., 280 SCHUYTEN, G. M.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deschizându-se înspre acceptarea entuziastă a unei forme de viață (trans-/ post-/ supraăumane. Postulate extreme din biologia evolutivă și inteligența artificială, straniul cybermisticism (un fel de proiectare a speranțelor religioase în formele seculare ale tehnologismului - vezi mai josă, previziunile cu iz științifico-fantastic, toate acestea îi discreditează pe transumaniști, cu toate că o parte dintre profetizările lor au devenit deja realitate (de la programele inteligente de șah până la criogenia maimuței pavian, de la clonarea anumitor animale până la rearanjarea nanotehnologică a atomilor, de la implanturile artificiale la demonstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pe linia demarată a ontologiei virtuale în privința cyborgizării, a avatarizării sau a transgenezei (cu procesele subiacente ale protezării, ale interfațării și ale alterării geneticeă, postumanitatea este inaugurată ca o practică existențială de care trebuie să ținem seama. Dincolo de previziunile cu iz științifico-fantastic sau cyber-spiritualist, dincolo de iluzii și utopii tehnologice, postumanul trebuie căutat în dimensiunile actuale ale corporealității. Ceea ce este cert în momentul de față este că umanul a început să fie ajustat cibernetic, biotehnologic sau genetic printr-o „cuplare” protezică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
puterii din mâinile forțelor absolutizante, să fie vorba de o putere la fel de esențializantă. Am propus, în schimb, evidențierea modelelor tehnoculturale caracterizate prin pluralitate perspectivală și perceptivă, fie că ne-am referit la ontologia, fie la ideologia virtualității. În ciuda prezicerilor cu iz științifico-fantastic ale oamenilor de știință transumaniști, corpul continuă să fie valorizat atât în existența empirică, cât și în reprezentările cultural-artistice. Astfel, în spațiul tehnologiilor virtuale sau în proiecțiile media, viața umană continuă să fie trăită prin trupul senzorial, mintal, perceptiv
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să lărgească orizontul dogmei formale creștine și să dea un caracter general uman sfaturilor sale practice în domeniul «evlaviei» stereotipe.” Nu pot fi trecute cu vederea nici cărțile sale Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti (1904) și Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii (1906), care, în ciuda unor idei preconcepute, decurgând din identificarea nejustificată a cunoscutului cărturar bulgar, mitropolit al Kievului la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
contribuind astfel la difuzarea și în Răsăritul Europei a bogatului fond de creații în proză ale poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti, Sankt Petersburg, 1904; Slavianskie i russkie rukopisi rumâniskih bibliotek, Sankt Petersburg, 1905; Iz istorii slavianskoi pismennosti v Moldavii i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
de creații în proză ale poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i knijnoi deiatelnosti, Sankt Petersburg, 1904; Slavianskie i russkie rukopisi rumâniskih bibliotek, Sankt Petersburg, 1905; Iz istorii slavianskoi pismennosti v Moldavii i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan, Texte slavo-române în lumina cercetărilor rusești, București, 1957; Valeriu Ciobanu, A.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]