2,450 matches
-
1981, p. 87-116. II.2.5. EMIGRAȚIA POLONĂ ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN VREMEA REVOLUȚIEI DIN 1848-1849 (II)* Emigrația polonă și-a legat în 1849 mari speranțe de revoluția maghiară, de difuziunea ei, acordându-i un mare sprijin moral și material. Izbânda revoluției maghiare a fost privită, pe bună dreptate, ca o pârghie a victoriei forțelor luptătoare pentru emanciparea socială și națională pe continentul european, ca o platformă de pe care să pornească marșul triumfal al luptei pentru reconstituirea Poloniei. Încheierea cu succes
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eroicului efort al poporului ungar, dar i s-au și opus armat, ceea ce a dus la un sângeros și tragic război fratricid și la slăbirea forței revoluției. Socotind revoluția ungară ca o condiție, ca un element esențial al propriei lor izbânzi, polonezii s-au străduit să adune într-un singur șuvoi lupta popoarelor din această parte a continentului, în care scop au mediat între reprezentanții naționalităților angajate în confruntare. Această mediere s-a desfășurat pe două planuri. Pe cel dintâi au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aflat la Constantinopol ca, în cazul în care Bem ar intra în Țara Românească, să plece cu Costache Negri într-acolo ca să-l puneți în capul trebilor. Se pare că planul lui N. Bălcescu se înfățișa ca având sorți de izbândă, îndeosebi după discuția pe care a avut-o cu Kossuth. La 14 iulie 1849, N. Bălcescu scria entuziast din Szegedin că „sîntem salvați” de vreme ce Kossuth i-a recomandat să-l ia pe Avram Iancu și pe români și să treacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concepea Italia, asemenea lui Metternich, ca o „noțiune geografică”, probabil că el considera o despuiere a Italiei de... italieni, adică de acei câțiva prinți, duci și conți înclinați să se autodemită, răsplătiți în așteptare, pentru progresul cauzei naționale, a cărei izbânda se număra cu lunile. Cititorul are suficiente și credibile argumente pentru a ne cere o explicație elementară: ce legătură există între paranteza deschisă de noi, în rândurile de mai sus, și anul 1859 la români ? Dacă însemnările pe care le-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Panu - „curentul literaturii populare, mai pronunțat, l-au adus cei intrați pe urmă, precum Xenopol, Lambrior, Slavici, Miron Pompiliu, Creangă etc.”, iar A. D. Xenopol s-a alăturat deîndată, „cu bucurie”, grupului celor „trei români” (Lambrior, Tassu, Panu) care a impus „izbînda ideilor naționale” în alcătuirea programelor „prelecțiunilor populare”. Aceleași idei îl vor călăuzi pe A. D. Xenopol în scrierile sale istorice, economice, social-politice etc., căci el n-a ocolit nici unul din aspectele esențiale ale stării și evoluției generale a patriei noastre, dimpotrivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în schimb, să închidă Dardanelele tuturor corăbiilor de război străine, Orlov îi scria lui Nesselrode că, în fapt, turcii permiteau rușilor „de a reveni de o manieră pentru a nu mai pleca, dacă va fi necesar”. Tratatul a fost o izbândă fără precedent a diplomației ruse în raporturile cu Poarta. Aceasta din urmă se afla acum „la cheremul” Petersburgului. Tratatul schimba în mod radical sistemul juridico-politic internațional în zonă. Se înțelege de la sine că puterile europene nu se puteau împăca cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a respinge ideea reducerii flotei sale în Marea Neagră, de unde și contrapropunerea lui Gorceakov (22 aprilie 1855) privind libertatea, pentru toate națiunile de a trece vase de război prin strâmtori către arhipelag și vice-versa. Cum propunerea n-avea sorți de izbândă, Gorceakov avansează ideea strâmtorilor închise, Poarta având libertatea să le deschidă fie Rusiei, fie altei puteri dacă va socoti că securitatea sa este amenințată; de asemenea, Gorceakov excludea, în această variantă, limitarea forțelor navale rusești și baze permanente pentru puterile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat feudal, agrar, înapoiat din punct de vedere tehnic. Principalul fenomen istoric care a înrâurit decisiv diplomația țaristă către sfârșitul perioadei care face obiectul lucrării noastre l-au constituit prefacerile structurale în societatea rusă. Este vorba de ascensiunea și apoi izbânda relațiilor de producție capitaliste, în temeiul cărora „a luat naștere - spune Engels - o opinie publică, care, deși încă foarte slabă, se impune în tot mai mare măsură și putea fi tot mai puțin ignorată. Astfel diplomația rusă a văzut apărînd
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îl respinge disprețuitoare. Cuvintele pe care i le adresează sunt biciuitoare: Nu vă iubesc, așa că faceți avere, jefuiți o bancă sau mergeți acasă și zburați-vă creierii". Din 1878, înțelegând fără îndoială că ambițiile sale matrimoniale nu aveau sorți de izbândă, tânăra decide să se consacre pe deplin picturii, carierei. Muncește pe brânci, își expune creațiile, iar ziarele încep să vorbească despre ea. Însă și de data aceasta timpul o prinde din urmă. Zilele îi sunt numărate. Marie este de multă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un mare viitor dar, în starea actuală a transporturilor și cu tratatele comerciale în vigoare, numai o companie care ar dispune de capitaluri considerabile pentru a construi o conductă de 300-400 km pînă la portul Constanța poate avea sorți de izbîndă. Ar trebui să achiziționeze proprietățile mai multor companii concurente aflate în stare de faliment pentru a-și asigura un randament mult mai considerabil decît cel prevăzut, să instaleze rafinării în vederea exportării produselor rafinate și a benzinei în Germania și să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dezolant al lipsei de cultură sau de resurse materiale, întoarcere deplorabilă la obiceiuri arhaice. În ansamblu, era tratată ca un produs al ignoranței, al instinctelor primare. Destinul nostru mergea mînă-n mînă cu dezvoltarea umanității pe calea unei democrații totale. Fiece izbîndă a culturii însemna o victorie a poporului asupra dușmanilor săi ereditari: despoții. Oricine ar fi refuzat o atare concepție asupra mersului lucrurilor ar fi înotat împotriva curentului. Totuși, exact acest refuz îl opune pe Le Bon celorlalți, iar psihologii mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
după revolta studenților din mai 1968 l-a obligat moral pe generalul de Gaulle la o retragere prematură. Neputîndu-se sprijini pe legea succesiunii, prestigiul liderului mulțimilor se întemeiază pe legea succesului. Autoritatea lui durează exact atîta vreme cît îl însoțește izbînda. Dacă previziunile sau acțiunile lui eșuează, și autoritatea intră pe o pantă descendentă, fiind lipsită de un alt suport, de o altă justificare. Asemenea matadorului de pe arenele însorite ale Spaniei, conducătorul e obligat să învingă sau să dispară. Totul se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ierusalemul iar astăzi, Israelul și Statele-Unite au complotat pentru ocuparea moscheelor din Al Karam și Al Nabil. (...) Ridicați-vă și îndreptați-vă întru apărarea Islamului, căci e datoria noastră de a-l apăra. Puneți-vă încrederea în Atotputernicul și înainte! Izbînda e aproape! Și e neîndoielnică!"226 Prin fraze scurte, desemnînd locuri sacre pe care toți le cunosc din văzute sau din auzite, numindu-și dușmanii care le-ar fi profanat, oratorul schițează un tablou pe care orice auditoriu și-l
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cumva de la sine, atîta vreme cît nu extragem consecințele ultime. Numai că, o jumătate de veac înaintea profețiilor lui Mac Luhan, Tarde enunța principiul evoluției pe care americanul l-a turnat în tiparele unui slogan: "media este mesajul". Și predică izbînda sa imperativă în cultura de masă. Evident, nu pronunță cuvîntul, ceea ce nu îl împiedică să studieze faptul. "Procedînd astfel, scrie un autor american expert în materie, Tarde și-a adus o contribuție inițială decisivă la ceea ce astăzi cunoaștem sub numele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
funcționari ai Statului. De aici, toată vorbăria burdușită cu cifre, procente și alte date precise. Prin tot acest aparat el vizează mai întîi să îi învețe pe ceilalți, și abia mai apoi să îi convingă. Demersul poate avea sorți de izbîndă în vremuri pașnice, în sînul unei clase politice uniforme, dinlăuntrul căreia rebelii au fost dați pe ușă afară. Dar ar fi suficientă apariția unui alt lider care să știe cum să re-transforme publicul în mulțime, pentru a zgudui din temelii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
De ce seduce mulțimile? Cum de acceptă acestea să-l urmeze pe conducător? Ce le face să renunțe la o parte din resursele, din timpul lor, din libertatea lor, să rupă cu îndatoririle și legăturile sociale pentru a-i duce la izbîndă viziunea? Și cînd sînt oare mai predispuse să-l urmeze? Probleme teoretice și practice în același timp. Tot mai des, departe de a căuta carisma la cei care o au în mod firesc, mass-media, creatorii de publicitate, ziariștii și alții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
majoritatea savanților considera și mai consideră că, în zilele noastre, șeful carismatic mai subzistă doar într-un no man's land aflat între fazele de stabilitate socială, în scurte interstiții ale istoriei guvernate de încrederea spontană și admirația nețărmurită. Iar izbînda democrației și impunerea partidelor de masă, strîns legate de viața economică, vor duce la dispariția acestuia. Gramsci, filosof, lider al Partidului Comunist Italian, părea a fi sigur că "în funcția de conducere, organismele colective (partidele) iar locul indivizilor aparte, șefilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pruncie. Mai mult, în amonte, dispunem de mituri și religii care adună și păstrează timp de milenii idei și rituri străvechi. În aval, remarcăm mediul monumental al grupului, cuprinzînd toate locurile de celebrare a marilor evenimente (nașterea lui Hristos, Revoluția, izbînda împotriva dușmanilor etc.) și de comemorare a grupului însuși. Acest mediu păstrează aceeași încărcătură de emoție de la o generație la alta. Arhivele vii, numite Terra, reprezintă o geografie și o biografie imaginare. Ele creează iluzia unei continuități, a unui fir
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acesteia și doi întemeietori de religii, purtînd ambii numele de Moise și ale căror personalități trebuie să le distingem una de alta"513. Atîta siguranță pusă într-o construcție atît de fragilă! Evident, celui de-al doilea i-a revenit izbînda asupra idolatrilor, sudarea poporului în jurul conducătorului său și oficializarea unor învățături care circulaseră pînă atunci subteran, subversiv. Fără frica, fără freamătul remușcării și fără autoritatea care respirau din ființa sa nu ar fi izbîndit acolo unde celălalt a dat greș
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și amărăciuni ale păcii de la San Ștefano, și ale Congresului de la Berlin. Chiar când simte că dreapta noastră cauză este pierdută, are încă speranțe. Merge cu I. C. Brătianu înaintea congresului, aici încearcă să obțină schimbări și tot mai crede în izbândă. În fața reprezentanților Europei, vorbește cel dintâi, cu toată căldura dar și nețărmurita indignare a acelei care-și vede trupul țării sfâșiat de un aliat. Iar la sfârșitul acestei ședințe a nedreptății când delegații României au fost întrebați de Bismark dacă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
12 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 167: Toate împrejurările militează pentru părerea că această hotărâre a fost luată în plină panică... Faptele ar fi, în adevăr, îmbucurătoare, dacă ele s-ar datora izbândei elementului ortodox asupra celui științific în Sfântul Sinod. Teamă ne e însă că toată această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
soldaților romani se propaga deja o religie a castrelor, depășită curând de valoarea celei creștine spre surprinderea autorităților imperiale care, îngăduind existența mai multor culte în religiozitatea poporului și a soldaților, au încercat unirea sincretistă a acestora fără sorți de izbândă datorită unității și coerenței teologice a creștinismului. Acesta nu admitea ideea compromisului religios și nici nu promova supunerea oarbă pentru supraviețuirea cultului, în ciuda tuturor presiunilor exercitate de-a lungul acestei perioade din partea diferitelor autorități imperiale, ostile sau aparent favorabile existenței
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
daco-roman, după jumătatea secolului III, îl constituie terminologia creștină din limba vorbită. Termenul specific creștin ecclesia, folosit de toate popoarele romanice, lipsește în limba noastră: încercarea diferiților misionari de a-l introduce în limba vorbită a rămas fără sorți de izbândă. Descoperirea este dedusă ca o necesitate logico-istorică dată de pătrunderea termenului de basilica în limbajul poporului simplu și al soldaților latini. Termenul de basilica s-a împământenit în limba română din limba latină, rezultat al propagării religiei creștine de către soldați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
desăvârșirea, iar friza care se desfășoară pe lintoul orizontal este de mare discreție. De obicei, arcele de triumf, copleșitoare prin proporții, sunt împovărate cu basoreliefuri decorative sau figurativ narative care simbolizează sau ilustrează un eveniment istoric, amintind de o mare izbândă. În artele vizuale poarta este o formă importantă, semnificativă, evocatoare. V. Asimetriile grafice și spațiale Depășind stadiul compozițiilor simetrice, de multe ori cu caracter sacru, ne îndreptăm în zona compozițiilor profane cu o structură asimetrică. Dincolo de modalitățile simetrice de expresie
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
ani de trudă, uneltele se domesticesc, devin ascultătoare și îndeplinesc în chip fericit gândurile artistului. Prin nesfârșite exerciții ajungi să stăpânești o pensulă de o anumită dimensiune. Fiecare mărime de pensulă are taina sa care se lasă greu descifrată. Fiecare izbândă obținută prin cooperare cu unealta este o mare bucurie pentru un creator, scăpat de constrângeri tehnice și de stângăcii, el se manifestă în deplină libertate, se simte ca un demiurg care poate să facă orice imaginează, la cota cea mai
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]