3,012 matches
-
de către ostași din unități, în special cei dela coloane și trenurile de luptă și regimentare. Aceasta denotă că ofițerii nu sunt destul de energici și nu supraveghează eficient pe ostașii ce-i au sub comandă. Unii ofițeri chiar tolerează abuzurile și jafurile soldaților. Nu am venit aici să jefuim și să ne facem dușmani populația ucraineană, care nu este vinovată de mișeliile comuniștilor. Să fim pătrunși bine de acest lucru, care trebuie lămurit ostașilor cât mai clar și cât mai convingător. Domnii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
criminale față de armată. Printre elementele legionare rebele n-au rămas decât foarte puțini, care nu pot sub nici un motiv să reprezinte o acțiune de massă, doar câțiva indivizi de ultima speță, care au instigat populația în contra evreilor, îndemnând-o la jafuri și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
luate s'a restabilit ordinea și liniștea. În cursul zilei de 30 iunie a.c. soldați germani și elemente militare române răslețe au mai împușcat 50 evrei în diferite puncte ale orașului jefuind diferite case părăsite de ale evreilor; la care jaf s'au raliat și diferiți derbedei și oameni fără căpătâi. Domnul General de Divizie Leoveanu 282, Directorul General al Poliției, împreună cu Dl. Lt. Colonel magistrat Crainic 283 au anchetat în ziua de 2 Iulie a.c., evenimentele întâmplate și au ajuns
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
început a trage focuri și a aduna pe evrei, pe care îi socoteau autori ai acestor împușcături. Parte din acești evrei au fost împușcați pe loc, iar parte au fost conduși la Chestură pentru triaj. În acelaș timp a început jaful și devastarea locuințelor evreiești, acțiune la care s'au raliat multe elemente suspecte din oraș. În dimineața zilei de 29 Iunie s'a început controlul străzilor și locuințelor din care porniseră focurile, control la care au colaborat și trupele germane
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lansau lozinca de "jidan" și "comunist", incitând astfel trupele de control care au început a aduna fără alegere de vârstă sau sex pe evrei conducându-i la Chestura Poliției, continuându-și acțiunea de împușcare a unora dintre ei și de jaf. La Chestură s'a început trierea miilor de evrei care erau aduși, de către o comisie formată din mai mulți polițiști chiar în curtea Chesturei. În acelaș timp, din aceleași cauze s'a lansat lozinca că poliția este jidovită, din care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
volumul I, p. 304. Documentul nr. 88 MARELE CARTIER GENERAL Conf. Personal Nr. 1075/B din 20 August 1941378 MARELE CARTIER GENERAL către Div. 14 Am informațiuni că unele trupe române se dedau, pe teritoriul de la Est de Nistru, la jafuri și acte de barbarism, care pun Armata și Poporul Român în cea mai tristă lumină. Este în interesul superior al conducerii războiului ca să apărem, în fața populației române și ukrainene din teritoriile ocupate, ca liberatori de sub jugul bolșevic, iar nu ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
206; fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 766, f. 652. Documentul nr. 89 ARMATA 3-a Stat Major Secția II Nr. 23.456 din 21.VIII.1941 către . CONFIDENȚIAL-PERSONAL Am onoare a face cunoscut: 1. Organele germane informează că jafurile, rechizițiile fără nici un act legal și siluirile de fete și femei, se comit încă de către unii ostași români, cu toate ordinele severe și repetate dată până acum. Domnul General von Schobert 379, Comandantul Armatei XI Germană a făcut cunoscut Domnului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lungul itinerarului parcurs de unități, pentru a executa o foarte severă supraveghere. 2. Se interzice cu desăvârșire a se rechiziționa sau obliga la vreun serviciu oarecare, populația germană din Ucraina. Această populație este considerată a fi de cetățenie germană. Violentarea, jaful, siluirea, etc., a unor astfel de cetățeni, se pedepsește de asemenea cu moartea. 3. Acest ordin se va aduce la cunoștința tuturor ofițerilor și subofițerilor sub semnături, iar trupei la raport prin comandanții de batalioane (divizioane). Domnii Comandanți de M.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
eliberată de Comandantul Militar al Ghetoului Lt. Alectoride 465. Singuri delegații ghetourilor vor avea permisiunea să intre în oraș. Sectoarele vor da ordine precise Batalioanelor (divizioanelor) să se ia măsuri ca la ridicarea evreilor de la domiciliu să nu se producă jafuri sau schingiuiri ci vor fi îndrumați direct la Serv. Pretoral pe strada "Uliza Englisza" în parcul Sevcenco. În cazul când vor aflui la Serv. Pretoral prea mulți evrei în aceeași zi vor fi îndrumați direct după ordinele Pretorului la Ghetoul-Penitenciar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nenumărați care, din toate direcțiile, au măturat totul în cale și au năpădit în acest peisaj mult prea accesibil. Suedezi și mezi, prusaci și ruși, asiatici, tătari și cazaci, mortari și turzi, într-a-devăr aproape fiecare trib sau rasă specialistă în jafuri și prăzi, au fost pe aici, ca și când ar fi fost o destinație necesară și au lăsat urme, obiceiuri, credințe, arhitectură, gene. E o țară care a fost când mare, când mică, când virtual inexistentă"326. Totul e o farsă în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
-lea creștinătatea medievală a fost teatrul unei revoluții comerciale legate de câteva mari fenomene referitor la care este greu de deslușit în ce măsură au fost cauze sau efecte"2. Le Goff enumeră în primul rând încetarea năvălirilor. Pacea relativă urmează incursiunilor,jafurilor, iar această siguranță permite o înviorare a economiei"3. În context, atât uscatul cât și marea devin spații mai sigure și permit accelerarea comerțului. Alte fenomene ale epocii sunt îmbunătățirea condițiilor de hrană, scăderea mortalității și creșterea populației, dar și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
locul într-o discuție rațională. Statele, ca și indivizii, doresc să-și maximizeze avantajele de care dispun în raport cu alte state. Este și motivul pentru care capitalismul, chiar cel modern sau post-modern, nu s-a distanțat de acest păcat originar al jafului, și acolo unde găsește condițiile propice, înapoiere, corupție, anomie socială, multinaționala sau statul capitalist procedează fără reținere la jefuire. Se întâmplă asta folosindu-se instrumente sofisticate, complexe de secolul XXI, și nu chiar cele primitive, cum sunt sabia sau otrava
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și cum ne mai raportăm la El viața de zi cu zi,gândul și fapta,asta este o altă discuție. Este vorba despre fericire ... Ceva mult mai complicat, mai personal,mai intim ... Capitalismul are la baza sa păcatul originar al jafului. Este născut din durerile și zbaterile noastre de ființă decăzută din grațiile divine, obligată să mănânce de minimum trei ori pe zi,să respire în fiecare secundă și să adune în jurul său mii de nevoi și interese. La baza lumii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
durerile și zbaterile noastre de ființă decăzută din grațiile divine, obligată să mănânce de minimum trei ori pe zi,să respire în fiecare secundă și să adune în jurul său mii de nevoi și interese. La baza lumii moderne se află jaful organizat al Americii pus la cale de către colonialiștii europeni, deposedarea de pământuri a țăranilor din Evul Mediu, dar și numărul mare de războaie pe care le-am purtat în căutare de averi. Am simțit nevoia unei asemenea introduceri într-o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dacă imperiul în formula sa clasică, a dominației economice, militare și politice este o formulă destul de costisitoare pentru metropolă, noua formulă a dominației economice, este mult mai puțin împovărătoare pentru metropolă. Capitalismul are în sine ceea ce numim păcatul originar al jafului. Jefuirea se produce lent, prin diferențe de prețuri, de nivel de trai, de plată a celor care muncesc, de competitivitate economică și industrială, dar și prin violență și războaie. Cel mai important canal de transfer al bogățiilor rămâne tot comerțul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
banul nu este orice marfă, iar un om jefuit de miliarde de lei nu este echivalentul celui căruia i s-a vândut un ciorap rupt. Asta cu ciorapul, o poți reclama funcționarului mărunt și politic din ANPC, iar cealaltă cu jaful trebuie să rămână de competența justiției, și nu la București, ci la noi acasă, adică acolo unde s-a inițiat și s-a finalizat relația contractuală. Cazul despre care discutăm este unul de manual, un exemplu cum reprezentanții noștri, parlamentarii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului Roman n.n.) el (Imperiul Roman n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică de la epoca elenistică încolo; o economie alimentată din jaf, cu mână de lucru servilă pusă la dispoziție de războaiele victorioase și cu metalele prețioase pompate din comorile tezaurizate ale Orientului". Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 129 În legătură cu această ocupație, Ovidiu Drîmba arată: ,,Agricultura a fost
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mult mai ridicat, chiar și decât acela al persoanelor înstărite din secolul al XVIII-lea". Ludwig Von Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 9. 48 Discutând despre păcatul originar al jafului nu putem trece cu vederea părerea lui Karl Marx care arată: ,,Descoperirea zăcămintelor de aur și argint din America, exterminarea, înrobirea și îngroparea de vie a populației băștinașe în mine, începutul cuceririi și jefuirii Indiilor Orientale, transformarea Africii într-un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
primitive. Ele sunt urmate imediat de războiul comercial al țărilor europene având globul terestru ca teatru de război". Apud Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, vol. I, Editura Meridiane, București, 1992, p. 7. 49 Eseu publicat sub titlul "Păcatul originar al jafului", în Revista Dilema Veche, nr. 503/3-9 octombrie, 2013. 50 Fernand Braudel vorbește despre conceptul de ,,economie univers", definită ca ,,o sumă de spații individualizate, economice sau non-economice...". Economia univers este delimitată clar de ,,spațiu propriu și semnificativ". Economia univers
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
decât are nevoie? Și într-adevăr, de ce ar dori cineva să aibă mai mult decât îi trebuie de vreme ce e sigur că nu va duce niciodată lipsă de nimic. La toate viețuitoarele teama de lipsurile viitoare este mama lăcomiei și a jafului; dar la om se mai adaugă și altă pricină și anume trufia care-l face să se împăuneze cu lucruri de prisos pe care le poartă numai ca să orbească pe semenii lui. Rânduielile utopienilor (locuitori ai Utopiei - n.n.) fac însă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atotstăpânitoare n-a fost capabilă să producă un partid ecologic viabil. Experimentele de la începutul anilor '90 au fost ori încercări ale neocomuniștilor de a bloca, prin propulsarea propriilor oameni, domenii susceptibile să producă un mesaj politic primejdios pentru interesele lor (jaful sălbatic), ori formule rizibile, reprezentate de non-entități de genul Otto Weber. Nici în clipa de față lucrurile nu stau mai bine. În ciuda entuziasmului (cam heirupistic, ce-i drept, dar bine că e și așa!) al unor ONG-uri de a
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
Alexander MacKendrick, cu Alec Guiness și Peter Sellers), un clasic în analele comediei negre, parcă invită criticii la comentarii negative la adresa "copiei". Scheletul narativ al scenariului nu e alterat substanțial: un pseudo-profesor, asistat de o bandă de incompetenți, plănuiește un jaf și are nevoie de casa unei bătrâne - care nu bănuiește nimic - ca sediu al operațiunii. Dar bătrâna realizează ce se petrece, amenință să-i dea în vileag și... de aici, titlul românesc al filmului. Locația se schimbă însă: de la decorul
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
Forța uitării a operat, apoi, dând fiecărui val de generații elanul de a se ridica, în acea necunoștință de cauză, curios dar verificat, urzitoare de energii. Ar fi fastidios și neproductiv să rescriem aici istoria prin unicul criteriu al sistematicelor jafuri - și ele tot atâtea praguri de jos - suferite de un neam, de la capturarea tezaurului lui Decebal de către cuceritorii romani, la pierderea tezaurului trimis la Moscova în decembrie 1916. Cel puțin exemplul acestuia din urmă, formând, până astăzi și, probabil, în
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
și al lipsei de memorie. Cei care, în decembrie 1989, au îndoliat țara, care au asasinat cu sânge rece pentru a pune mâna pe putere se întorc, cu blazonul curat ca o vitrină de la Sacks, deciși să redemareze în trombă jafurile și corupția. Dacă în urmă cu zece ani au fost aduși la putere de K.G.B., armată și securitate, acum s-au cățărat pe aripile pleoștite ale algoritmicilor. Rămân la părerea că în 1996 nu s-a produs alternativa la putere
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
și a celorlalte documente aflate la dosar. În cuprinsul contestației, autorul acesteia, domnul Marin Duță, susține că domnul Petre Roman nu poate candida pentru funcția de Președinte al României, întrucât "prin activitatea sa [...] a săvârșit faptele de trădare națională, distrugere, jaf, furt [...], transformând industria românească [╔] în mormane de fiare". De asemenea, se mai arată că domnul Petre Roman "a fost în structurile minorităților care au organizat uciderea soților Ceaușescu" și că "prin activitatea sa [...] nu a servit România, ci alte puteri
HOTĂRÂRE nr. 11 din 8 noiembrie 2004 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162569_a_163898]