28,495 matches
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial în art. 129 că, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, iar art.
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
în condițiile în care, prin formularea unei căi extraordinare de atac, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri penale definitive și care își produce efectele. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
aflate pe rolul instanțelor judecătorești și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că există jurisprudență în materie și se impune menținerea acesteia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.827/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
31, 34, 40, 41, 44, 45, 47, 124 și 131 din Constituție, pretins a fi încălcate prin dispozițiile legale criticate, în realitate nu motivează pretinsa contrarietate dintre aceste norme și Legea fundamentală. ... 13. În acest context, Curtea reține că în jurisprudența sa, de exemplu, în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
art. 44 din Legea fundamentală și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind astfel contrar și art. 53 din Legea fundamentală. ... 6. În sprijinul susținerilor sale, autorul excepției invocă jurisprudența relevantă în materia proprietății și dreptului la pensie, respectiv Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 și hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Buchen împotriva Cehiei (2006), Gaygusuz împotriva Austriei (1996), Stubbings împotriva Marii
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
același tratament juridic pentru persoanele care se pensionează sub imperiul acestei reglementări, astfel că nu se poate pretinde încălcarea principiului egalității pentru persoane aflate în situații similare. Nu se poate susține nici nerespectarea dreptului de proprietate din moment ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată în noțiunea de „bun“ numai în măsura în care acesta a devenit „exigibil“ (deciziile Curții Constituționale nr. 871 din 25 iunie 2010
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
în schimb, o nouă regulă - a plafonării - potrivit căreia pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. ... 16. Curtea a consolidat o jurisprudență constantă și de principiu referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. De exemplu, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.214 din 11 decembrie 2020, paragraful 44). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiași principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. “ (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, paragraful 15, precitată). ... 19. Având în vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudența incidentă a Curții Constituționale, rezultă că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu contravin prevederilor art. 16, 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece se aplică nediferențiat tuturor persoanelor cărora
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
a legiuitorului. Dat fiind că aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție, de asemenea invocat de autorul excepției. ... 20. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, mai sus indicată, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 313 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257545]
-
art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, despre care se afirmă că prevăd cerințele de claritate, fluiditate, exigență lingvistică, simplitate și concizie a normelor juridice. ... 7. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la cerințele de calitate a legii impuse de principiul legalității, respectiv la hotărârile din 5 ianuarie 2000, 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007 și 24 mai 2007, pronunțate în cauzele Beyeler împotriva Italiei (paragraful
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern, însă vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză, care trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Se arată că s-a reținut, prin aceeași jurisprudență, că, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintro anumită faptă. De asemenea, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României (paragraful 52), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit jurisprudența sa constantă, conform căreia „prevăzut de lege“ înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern, ci și calitatea legii în cauză; astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă. ... 8. De asemenea, se arată că din evaluarea
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
încălcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. ... 11. Se susține că dispozițiile constituționale și convenționale amintite, precum și jurisprudența instanței de contencios constituțional și a celei europene impun o obligație pozitivă a statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislației interne, a unui „recurs efectiv“ care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor și libertăților fundamentale. Or, potrivit
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
inculpatului, de cele mai multe ori, nu constituie probe izolate, pe care se întemeiază exclusiv hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză, ci alături de acestea, de regulă, în dosar există și alte probe. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, în Hotărârea din 25 septembrie 2001, pronunțată în Cauza P.G. și J.H. împotriva Regatului Unit, a apreciat că, în cazul în care „înregistrările nu au constituit singura probă împotriva acuzatului, iar acesta a avut
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. ... 20. În acord cu jurisprudența constantă a Curții în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituționalității va produce efecte, în egală măsură, și în cauza în
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
3.458/268/2020 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.901D/2021. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 4 din 20 mai 2021, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
ce pot avea efect de aplicare a unei sancțiuni. De asemenea, autorul excepției formulează critici privind competența Guvernului de a emite hotărâri de prelungire a stării de alertă în care sunt prevăzute obligații a căror încălcare constituie contravenție. ... 14. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a analizat critici similare formulate în raport cu dispozițiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
nu urmează linia definită de comun acord în construcția apărării, are posibilitatea să semnaleze argumentat acest aspect pentru a se decide de către instanță dacă se impune a se lua măsurile legale. Reține că însăși Curtea Constituțională, printr-o bogată jurisprudență, a statuat constant, prin decizii relevante, că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistență juridică obligatorie. Primul este garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea este o garanție a primului, creat fiind de legiuitor
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
reglementarea obligatorie a asistenței juridice în cazurile expres prevăzute de lege, încălcarea dispozițiilor relative la asistența juridică obligatorie determinând încălcarea dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 40). ... 18. În mod similar, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenție include aspecte speciale ale dreptului la un proces echitabil, garantat la paragraful 1 (Hotărârea din 18 martie 1997, pronunțată în Cauza Foucher împotriva
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
mod deliberat la dreptul de a fi asistat de un avocat și trebuie să dea dovadă de diligență în maniera în care efectuează apărarea (Hotărârea din 2 iunie 1993, pronunțată în Cauza Melin împotriva Franței, paragraful 25). ... 20. Prin aceeași jurisprudență a instanței europene s-a statuat că, pentru a se stabili dacă interesele justiției impun acordarea de asistență judiciară, trebuie avut în vedere ansamblul cauzei. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a reținut că această asistență se impune în
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
cele reținute anterior, Curtea constată că prudența în a recunoaște/a confirma renunțarea la un drept în materie penală, în general, și, în special, la dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale se regăsește atât în jurisprudența Curții de la Strasbourg, a altor curți constituționale, cât și a instanței supreme a Statelor Unite ale Americii. În formularea unui verdict în această materie, procedurile în care asistența juridică a acuzatului este obligatorie ocupă un loc aparte, situațiile speciale
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
ce se pot aplica etc. Curtea subliniază că normele procesual penale criticate în prezenta cauză nu interzic suspectului sau inculpatului să renunțe la asistența juridică calificată în cauzele în care aceasta este obligatorie, însă, astfel cum s-a statuat prin jurisprudența citată anterior, atunci când legea procesual penală impune asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului, apărarea are valoarea unei instituții de cert interes social. Totodată, Curtea reține că, alăturat cerințelor impuse de interesele justiției, asistența juridică obligatorie asigură respectarea
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
drept absolut în acest sens, Curtea nu poate reține un viciu de neconstituționalitate al normei criticate, așa încât rămâne în competența instanței de judecată învestite cu soluționarea conflictului de drept penal să aprecieze, în lumina considerentelor de principiu dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la exercitarea acestui drept. ... 30. Cât privește neîncrederea manifestă a autorului excepției din prezenta cauză în raport cu probitatea avocaților în general, fără a se invoca nicio deficiență profesională
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]