KorAP: Find »[drukola/base=jurnalistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...124 >

3,080 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436

cele mai avansate cadre de gândire asupra rutinelor profesionale și interacțiunilor dintre jurnaliști, instituții și structurile organizaționale care le ghidează munca. Cercetările despre jurnalism au impus deja o tradiție în literatura de specialitate, lărgind cadrul în care jurnalismul și practica jurnalistică sunt examinate în mod curent. Pornind de la numărul mare de cercetări legate de practicile jurnalistice, Michael Schudson (2003) a încercat să sistematizeze abordările curente în acest tip de cercetare. Principalele trei direcții sunt reprezentate de: a) studiile sociologice obișnuite; b

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
structurile organizaționale care le ghidează munca. Cercetările despre jurnalism au impus deja o tradiție în literatura de specialitate, lărgind cadrul în care jurnalismul și practica jurnalistică sunt examinate în mod curent. Pornind de la numărul mare de cercetări legate de practicile jurnalistice, Michael Schudson (2003) a încercat să sistematizeze abordările curente în acest tip de cercetare. Principalele trei direcții sunt reprezentate de: a) studiile sociologice obișnuite; b) studiile despre economia politică a știrilor; c) abordările culturale ale știrilor (Schudson, 2003, p. 36

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
interacționează. În plus, abordarea sociologică a accentuat rutinele profesionale de care se servesc jurnaliștii și a sondat tipurile de public cărora li se adresează. Rémy Rieffel (2005/2008) propune o abordare originală a jurnalismului și identifică o tipologie a practicilor jurnalistice, pornind de la trei niveluri de reprezentare distincte: a) al sferei subiective adică al motivațiilor, percepțiilor legate de propriul rol și, în general, al autoreflexivității; b) al sferei organizaționale adică studiul rutinelor profesionale care stau la baza producerii știrilor; c) al

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
în selecția și producția informației. Procesul producerii informației are, de asemenea, în centru o anumită reprezentare asupra publicului căruia i se adresează. Tot mai frecvent publicul media se definește doar în termeni de "realitate economică", de rating. Aprofundând analiza câmpului jurnalistic, Herbert Gans (1979/2004) a stabilit o tipologie a jurnaliștilor în funcție de percepția asupra auditoriului, pornind, ca și Rémy Rieffel, de la structurile de personalitate ale jurnaliștilor. Gans (1979/2004, p. 230) delimitează două noțiuni ce se dovedesc a fi importante pentru

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
nu le vom dezvolta în lucrarea de față. Menționăm doar abordarea "economiei politice a știrilor", care leagă procesul de fabricare a informației de structura economică a societății și abordarea "culturalistă", care insistă asupra influenței sistemului simbolic, a culturii, asupra conținutului jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și este definit prin poziția sa în societate. Câmpul jurnalistic se definește deci, în primul rând, prin prisma legăturilor sale de interdependență cu alte forțe

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și este definit prin poziția sa în societate. Câmpul jurnalistic se definește deci, în primul rând, prin prisma legăturilor sale de interdependență cu alte forțe sociale (câmpul politic, câmpul economic, câmpul cultural

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și este definit prin poziția sa în societate. Câmpul jurnalistic se definește deci, în primul rând, prin prisma legăturilor sale de interdependență cu alte forțe sociale (câmpul politic, câmpul economic, câmpul cultural etc.) și prin raportul de putere instaurat de noile logici comerciale (presiunea de a face profit, concurența acerbă

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
rând, prin prisma legăturilor sale de interdependență cu alte forțe sociale (câmpul politic, câmpul economic, câmpul cultural etc.) și prin raportul de putere instaurat de noile logici comerciale (presiunea de a face profit, concurența acerbă, accentuarea laturii emoționale în relatările jurnalistice etc.). Toate aceste aspecte transpar în realitățile câmpului jurnalistic actual, dependent atât de resursele financiare, cât și de sursele de informare. Acest jurnalism, numit "de piață", privilegiază înainte de toate ideea de rentabilitate economică. Sociologiei jurnalismului i s-a imputat viziunea

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
forțe sociale (câmpul politic, câmpul economic, câmpul cultural etc.) și prin raportul de putere instaurat de noile logici comerciale (presiunea de a face profit, concurența acerbă, accentuarea laturii emoționale în relatările jurnalistice etc.). Toate aceste aspecte transpar în realitățile câmpului jurnalistic actual, dependent atât de resursele financiare, cât și de sursele de informare. Acest jurnalism, numit "de piață", privilegiază înainte de toate ideea de rentabilitate economică. Sociologiei jurnalismului i s-a imputat viziunea îngustă asupra jurnalismului, descris ca un mediu aflat în

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
Jurnaliștii și elitele, cu propriile lor interese, sunt în competiție pentru controlul știrilor, iar această stare de fapt are consecințe dramatice pentru societățile actuale. În ultimul deceniu, trei sociologi renumiți Herbert Gans, Todd Gitlin și Michael Schudson au reluat investigația jurnalistică în noile cărți pe care le-au publicat. Gans (2003) deplânge în Democracy and the News scăderea excesivă a cetățenilor[I2] și aparatul democratic slăbit. În Media Unlimited, Gitlin (2002) elaborează un atac multidirecțional asupra jurnalismului contemporan, cu torentului său

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
spontan al jurnaliștilor de a se orienta către autorități atunci când descriu o situație. Conceptul de definitori primari are la bază constatarea că în toate domeniile vieții sociale există, de facto, surse acreditate, datorită reprezentativității sau a dimensiunii lor instituționale. Rutinele jurnalistice îi determină pe jurnaliști să caute informația mai întâi în aceste surse, cărora li se conferă astfel puterea de a "defini" situația și de a "încadra" evenimentele. Canalele mass-media, ca definitori "secundari" ai unei anumite situații, se limitează de multe

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
pentru investigația sociologică dedicată jurnalismului. Stabilind că noțiunile de gatekeeping și "procese de selecție" sunt relevante pentru înțelegerea producției de știri, aceste cercetări au identificat un set de influențe externe cadrelor mentale ale jurnaliștilor. Combinate cu lucrările inițiale despre practicile jurnalistice individuale, cercetările axate pe contextele profesionale formează un cadru mai adecvat pentru înțelegerea producției de știri. Aducând în discuție concepte precum valorile, rolurile și etica, astfel de studii au accentuat faptul că jurnaliștii elaborează standarde profesionale, care ghidează producerea știrilor

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
persistat însă pentru decenii întregi, până în momentul în care au fost identificare dovezi empirice incontestabile care au impus o regândire a efectelor directe, fără legătură cu procesele interpersonale (Edelman et al., 2001). Contextul actual, datorită mutațiilor produse la nivelul practicilor jurnalistice, poate crea și el anumite confuzii, similare celor din anii '60 sau '90, când revirimentul teoriilor dedicate efectelor media atotputernice s-a legat de declinul capitalului social (Putnam, 2000) și de apariția tehnologiilor de comunicare care permiteau atingerea unor audiențe

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
focalizării atenției publice asupra anumitor subiecte, extensiile sale teoretice surprind ce se întâmplă atunci când media nu se limitează la un discurs neutru, factual. De-a lungul anilor '80, cercetătorii din domeniul comunicării au început să descopere componenta evaluativă a relatărilor jurnalistice. În paralel, a fost surprinsă o influență mult mai nuanțată a știrilor care le indică cetățenilor nu doar la ce să se gândească, ci și cum să se gândească. Acest proces a fost surprins de două extensii ale teoriei inițiale

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
ci și cum să se gândească. Acest proces a fost surprins de două extensii ale teoriei inițiale, numite activare (priming) și încadrare (framing). Ambele sunt legate de felul în care cetățenii îi evaluează pe liderii politici și surprind puterea discursului jurnalistic de a afecta criteriile folosite în procesul evaluării actorilor politici (Iyengar și Kinder, 1987). Se evidențiază astfel un mod subtil prin care mediatizarea intensă a unei probleme are potențialde a o transforma în principala miză electorală. Mesajele mediatice au efecte

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
se aplică mai multor subiecte, unele variind în timp și provenind din contexte culturale diferite. În funcție de subiect, acestea din urmă se împart în: cadraje specifice, axate în mod deosebit pe anumite teme sau subiecte și cadraje generice, inerente structural practicii jurnalistice norme, convenții, seturi de reguli etc. (de Vreese, 2005, pp. 54-55). Mai mulți autori, preocupați de măsurarea efectelor cadrajelor din media, au propus și modalități de identificare a cadrajelor. Principalele două direcții, curente în studiile de specialitate, sunt abordarea deductivă

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
selecția surselor, selecția citatelor, citatele extrase, logo-urile, statisticile, diagramele și declarațiile citate. Tot cu scopul de a delimita foarte bine elementele unui cadraj, autorii americani Cappella și Jamieson subliniază patru criterii pe care trebuie să le îndeplinească un text jurnalistic pentru a fi considerat cadraj. Acesta trebuie să aibă caracteristici conceptuale și lingvistice identificabile, să fie întâlnit în mod curent în practica jurnalistică, să fie diferențiabil și de sine stătător, adică să poată fi deosebit și recunoscut și de alte

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
cadraj, autorii americani Cappella și Jamieson subliniază patru criterii pe care trebuie să le îndeplinească un text jurnalistic pentru a fi considerat cadraj. Acesta trebuie să aibă caracteristici conceptuale și lingvistice identificabile, să fie întâlnit în mod curent în practica jurnalistică, să fie diferențiabil și de sine stătător, adică să poată fi deosebit și recunoscut și de alte persoane, fără a fi un artefact, un produs al imaginației celui care realizează cercetarea (Cappella și Jamieson, 1997, p. 47, p. 89). 7

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
receptării și, dintr-o perspectivă macro, la nivelul culturii din care fac parte cei care comunică. Toate aceste componente sunt esențiale pentru procesul de încadrare care este alcătuit din mai multe etape: a) construcția cadrajelor (cum apar ele în textele jurnalistice); b) interacțiunea dintre cadrajele din media și predispozițiile audiențelor de media; c) efectele cadrajelor la nivel individual și social (D'Angelo, 2012; de Vreese, 2005; Scheufele, 2000). Prima etapă constă în construcția cadrajelor și surprinde importanța factorilor care influențează structural

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
determină modul în care jurnaliștii încadrează subiectele (Shoemaker și Reese, 1996, p. 16), iar factorii externi surprind interacțiunea dintre jurnaliști și elitele financiare și politice (Gans, 1979; Tuchman, 1978). Rezultatele procesului de construcție a cadrajelor se manifestă la nivelul producțiilor jurnalistice. A doua etapă surprinde interacțiunea dintre cadrajele din știri și cunoștințele, credințele și predispozițiile publicului care intră în contact cu acestea. Prin această înteracțiune, cadrajele pot afecta învățarea, interpretarea și evaluarea evenimentelor prezentate. Efectele cadrajelor se manifestă atât la nivel

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
cadraje care ne sunt oferite de jurnaliști și nu neapărat cadrajele partizane pe care suporterii sau oponenții unei anumite idei încearcă să le introducă în dezbaterea publică (Nelson et al., 1997). Cadrajele din știri rezultă atât din valorile și normele jurnalistice, cât și din calculele financiare care ghidează orice instituție media (Bennett, 2006; Gans, 1979; Price și Tewksbury, 1997). Jurnaliștii încadrează uneori subiectele politice într-o manieră mai substanțială, oferind detalii legate de anumite decizii sau propuneri politice și discutând aspectele

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
și nu neapărat pe consecințele deciziilor propuse, cu ce ar implica ele bun sau rău pentru cetățeni. Pe scurt, știrile legate de acțiunile politice sunt cel mai des încadrate în termeni conflictuali. Din punctul de vedere al normelor și intereselor jurnalistice, atât prevalența conflictului, cât și slaba utilizare a cadrajelor factuale în știri sunt ușor de înțeles. Accentuarea competiției dintre părțile implicate este mult mai facilă (Fallows, 1997), și, mai mult decât atât, întrunește mai multe criterii jurnalistice. Cadrajele conflictuale: a

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
normelor și intereselor jurnalistice, atât prevalența conflictului, cât și slaba utilizare a cadrajelor factuale în știri sunt ușor de înțeles. Accentuarea competiției dintre părțile implicate este mult mai facilă (Fallows, 1997), și, mai mult decât atât, întrunește mai multe criterii jurnalistice. Cadrajele conflictuale: a) sunt dramatice, fiindcă vorbesc despre victorii și înfrângeri (Fallows, 1997); b) personalizate, fiindcă îi individualizează pe combatanți (Bennett, 2006); c) sunt actualizate, în sensul că se adaugă constant un nou episod la serialul luptelor politice (Petterson, 1994

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
pe care o au disputele dintre politicieni. Prezența conflictului crește șansele ca un subiect să fie selectat și să apară în jurnalele de știri, de aici decurge interesul sporit pentru subiectele care pot fi relatate/ împachetate din punct de vedere jurnalistic sub forma unui conflict între două sau mai multe tabere. 8. Noi direcții în cercetarea efectelor media 8.1. Legătura dintre trăsăturile de personalitate și participarea politică Studii recente (Gerber et al., 2011; Gallego și Oberski, 2011) indică faptul că

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]