2,362 matches
-
imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legenda semicirculară DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice din păcate, ci prin exces de cuvinte și unele date discutabile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF. ȘTEFAN PROCOPIU (sus) 1890-1990, între două ramuri de laur (jos). Pe revers (fig. 99rv), inscripția circulară 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI FIZICIAN ROMÂN (sus) S.N.R. SECȚIA BÎRLAD (jos), încadrează o reprezentare ce cuprinde formula cuantei de energie (ε=hν), cea a magnetonului Bohr - Procopiu, admis ca unitate cuantică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Sub gât este inscripționat numele gravorului și mai jos, spre marginea medaliei, o stea în cinci colțuri. Chipul este flancat în față și în spate de inscripția arcuită PROFESORUL ERNEST JUVARA / MCCMLXX-MCMXXXIII. Pe revers, (fig. 112rv) o ramură bogat de laur arcuită spre dreapta contemplatorului medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului, pe reversul medaliei profesorului Rainer, sau, cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii pe baza unor proiecte a căror originalitate este de necontestat precum cea a prof. Vasile Dobrovici, ocazionată de aniversarea Institutului Gregorian, cea a profesorului doctor Nicolae Hortolomei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dedicată, în anul 2005, marelui chirurg Nicolae Hortolomei, prin legenda reversului (fig.118rv) RECUNOȘTINȚA / CHIRURGILOR / ROMÂNI, la 120 DE ANI DE LA NAȘTERE și două simboluri de largă accesibilitate (toiagul lui Esculap, respectiv șarpe încolăcit pe un baston, și ram de laur), fără intenția celor care au conceput-o, este o replică la medaliile despre care am discutat mai sus. Medalia, realizată în tehnica proof, are pe avers (fig. 118av) chipul marelui chirurg orientat jumătate dreapta, înconjurat de legenda pe două rânduri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
123rv) medalia are doar inscripții CENTENAR C. I. PARHON (arcuită, în partea de sus) OMAGIUL ELEVILOR SI COLABORATORILOR (în parte de jos). În mijloc, pe patru rânduri 1874-1974 / FONDATORUL / ENDOCRINOLOGIEI / ROMÂNESTI. Sub inscripția din mijloc sunt plasate două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate la mijloc cu inel. Această medalie, comandată după model conceput și aprobat de oameni străini domeniului, are drept caracteristică repetarea inutilă a unor elemente și mesaje în inscripții abundente (două inscripții CENTENAR C.I.PARHON și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționăm că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnită cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim călduros și pe această cale. Mai menționăm că în laboratorul de patologie condus de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
semnătura incizată a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. În exergă, deasupra a două ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează, în primul rând, că medalia este inițiată de ELEVII ȘI PRIETENII, iar în rândul al doilea, prin milesimul MCMLXVI, că este realizată la a 70-a aniversare, dacă avem în vedere anul nașterii, 1896
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalistică a acesteia (V. Gabor și C. Dumitrescu, în 1991, Gh. Adoc, în 1993). Pe aversul medaliei machetate de Constantin Dumitrescu este redat capul în profil spre stânga, având deasupra semicircular inscripția NICOLAE TITULESCU, mărginită simetric de două ramuri de laur, care-i dau alura nimbului. Inscripția este continuată în partea de jos, tot circular, MARE JURIST ȘI DIPLOMAT ROMÂN. Pe revers este casa memorială din Titulești-Olt. O altă medalie, din anul 1991, este inițiată de Asociația „Nicolae Titulescu”, Muzeul de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetată de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de 123 lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei reversului devine explicit, dacă îl corelăm cu o reprezentare a aversului globul pământesc profilat pe imaginea din plan secund a clădirii care a adăpostit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
trei rânduri) 10me ANNIVERSAIRE DU BUREAU INTERNATIONAL / POUR L’UNIFICATION DU DROIT PENAL / 1928-1938 (în dreapta pe două rânduri) A SON FONDATEUR / V. V. PELLA. Reversul medaliei (fig. 139rv) are inscripția circulară frântă în partea de jos de balanță și ramură de laur pe carte deschisă LES CONFERENCES INTERNATIONALES POUR L’UNIFICATION DU DROIT PENAL, continuată în mijloc pe șapte rânduri VARSOVIE 1927 / ROME 1928 / BRUXELLES 1930 / PARIS 1931 / MADRID 1933 / COPENHAGUE 1935 / LE CAIRE 1938. Inscripțiile, deși sunt în limba franceză, prezintă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a venit cu aburi războinici prin librăriile pariziene. De oarece vreme deja, sfîrșitul lui august și începutul lui septembrie se traduc, literar vorbind, printr-o luptă fără milă între sutele de romane ce apar buluc, amușinînd la strugurii copți ai laurilor ce vor cădea peste vreo două luni. Așa cum ne-am obișnuit de-acum, mai întîi se numără bobocii 654 romane în acest an (față de 701 în 2010, și tiraje ceva mai cuminți), drept pentru care gureșii cronicari se pun pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de Câmpie (județul Mureș), Bosanci (județul Suceava), lacul și pârâul Pețea (județul Bihor) și o parte dintre rezervațiile principale din zona carpatică: Pietrosul Rodnei, Piatra Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pădurea Mociar, Dosul Laurului, Pădurea Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000 ha, care cuprinde păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diferite specii valoroase de plante si animale. Dintre speciile forestiere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Gheorghe Șincai (1754-1816) și Petru Maior (1760-1821), dintre care ultimii doi au stat cinci ani la Roma. Efectul șederii în Cetatea eternă îl mărturisește Șincai însuși: Timp de cinci ani petrecut-am la Roma și-n vremea aceasta, Vrednic de laur fiind, mi s-au dat cele două diplome. Roma în studii mi-a fost de-ajutor și-i aduc mulțumire, Căci bibliotecile ei mi-au fost totdeauna deschise. Din păcate, artele, literatura Italiei n-au ispitit pe acești austeri teologi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau ei aur. Ș-alta este al putoarei"; Dîndu-l să învețe carte "Alt miros dă florăria Ș-a urma științi înalte Îi era de surdă toate, Nu putea la cale scoate; "Că prostia din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
jos). În zona centrală este Palatul Sturdza, cu antenă, până nu de mult sediu al Studioului de Radio Iași, de pe strada Lascăr Catargiu, văzut din perspectiva sud-estică. În partea de jos este inscripția RADIO IAȘI așezată pe două ramuri de lauri dispuse semicircular. Credem că inscripția 60 ANI de pe revers putea lipsi, din moment ce mesajul acesteia ni-l comunica anii 1941-2001 de pe avers. Aflăm de la Pr. Florin Șerbănescu{\cîte 37} că în anul 2001 s-au împlinit 600 de ani de când, „la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legendă arcuita EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancata de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul consumării evenimentului, 2005. Emblemă episcopala este cuprinsă lateral de ramuri dispuse vertical, în stânga, de laur și în dreapta, de stejar. Sub ramul de stejar sunt inițialele AW, ale autorului graficii reversului, ing. Alpár Wonerth, din Timișoara. Emblemă Excelentei Sale Petru Gherghel este o compoziție cu note de specificitate ale demnității de episcop, având în zona centrală
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO-CATOLICILOR „DUMITRU MARTINAȘ” BACĂU. Medalionul simbol al Arhivelor Naționale din Bacău, de fapt al Direcției județene, are în câmpul central scut, sprijinit pe inscripția semicirculara
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu latura mică dispusă orizontal în care, prin puncte, este sugerată o plajă având în partea de sus simbolul apelor termale. Mai precizam că toată reprezentarea este așezată pe o panglică dispusă orizontal având înscriși, între două ramuri stilizate de laur, anii 1978-2008. Notă de originalitate a medalionului este sporită de inscripția pe patru rânduri, așezată în spațiul liber de sub dreptunghiul cu reprezentări, Prof. Dr. CRISTIAN D. POPESCU / DIRECTOR AL SPITALULUI / CLINIC DE RECUPERARE - IAȘI / 1993-2001. În cazul de față, asocierea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sub forma nimbului) / 1979-2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exerga cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest periplu în medalistica ieșeana, de la 1772 și până în 2010, anul jubileului de 150 de ani ai Universității „Alexandru Ioan Cuza”, am intenționat să susțin ideea că reflectarea medalistica a învățământului universitar din vechea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
anul 1838, a trei ani de la înființare și consemnează pe avers (fig. 34av) prin legendă cu alfabet de tranziție, dispusă pe cinci rânduri și între două stele, ACADEMIEI / MIHĂILENE / ANIVERSALĂ / A / INAGURĂREI, continuată pe revers (fig. 34rv), în coroană de lauri, pe patru rânduri SERBATA / ÎN / IULIE / 1838. Zidurile încărcate de istorie ale clădirii Academiei Mihăilene cu vestitul arc peste stradă, care le unea cu internatul acesteia, aflat lângă actualul local al Colegiului Național „Mihail Sadoveanu”, au dispărut pe la mijlocul secolului trecut
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
O primă medalie (65 mm, argint și arama), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculara CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul asemănător cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția cu denumirea statului român de atunci. În exerga este inscripția pe trei rânduri UNIVERSITATEA / „AL. I. CUZA” IAȘI / 1860- 1960, așezată pe o ramură de laur. Cu modificări în inscripția de pe avers, medalia centenarului a fost adoptată ca medalie de protocol a Universității ieșene, fiind destinată o perioadă de timp, drept omagiu, marilor personalități care au vizitat-o (fig. 44av). Dintre realizările ulterioare, medalia din anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
după 1989. Bănuim că prima medalie este realizată în sau după 1993, anul când fostul Institut Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICĂ / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers (fig 52rv), în zona centrală, este plasat chipul lui Asachi, așezat pe un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICĂ / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers (fig 52rv), în zona centrală, este plasat chipul lui Asachi, așezat pe un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția arcuita PER ASPERA AD ASTRA (Cu greutate până la stele). Inspirat ales ni se pare acest dicton latin, care face o interesantă legătură dintre mesajul aversului și cel al reversului. Așa după cum era de așteptat, între
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]