8,145 matches
-
împlu de un aer vioriu... așeză la un loc potrivit un piedestal negru de lemn, ușa cabinetului se deschise... și... Cezara era să răcnească... dar își astupă gura c-o mânuță și cu alta ochii. Să vorbim încet... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche... ia să vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît sărise un bumb de la pieptarașul cam îngust de catifea neagră... de ce-l și încheiase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de "un aer vioriu... așeză la un loc potrivit un piedestal negru de lemn, ușa cabinetului se deschise... și... Cezara era să răcnească... dar își astupă gura c-o mânuță [mînă ] și cu alta ochii. Să vorbim încet... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche... ia să vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într - atâta de bătăile inimei încît [îi] sărise un bumb de la pieptarașul cam [pieptarul] îngust de catifea neagră... de ce-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Apostol- xe "Melita"Melita, ce ocupa În anii 50 și Începutul anilor 60, poziția cu echivalență ministerială de director general al Radiodifuziunii, Chivu xe "Stoica"Stoica - Tina, directoare a unui centru de documentare al Academiei, Miron xe "Constantinescu"Constantinescu - Sulamita, lector de marxism, Emil xe "Bodnăraș"Bodnăraș - xe "Florica"Florica ce nu a ocupat funcții speciale, Alexandru Drăgici - Martha, și ea comunistă ilegalistă, Alexandru xe "Moghioroș"Moghioroș - soția sa, xe "Stela"Stela, va fi, o lungă perioadă, director general adjunct la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Le Bon, Tarde și Freud consacrate psihologiei maselor au în comun faptul de-a fi diverse, repetitive și neterminate. Nici unul dintre acești autori nu și-a dus proiectele la bun sfîrșit, fie din cauza dificultăților sarcinii, fie datorită limitelor propriei vieți. Lectorul nu va trebui deci să se aștepte să găsească aici ideile fiecăruia dintre acești autori despre arhitectura științei de ei edificate, fiecare în parte și totuși împreună. V Ajung, iată, și la ultimul punct ce se cuvenea amintit: poziția autorului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înveșmînta în formule ce-i aparțin întru totul. În acest sens, afirm fără ezitare că este un inventator. Un inventator care, ca și alții asemenea lui, nu bănuia cîtuși de puțin influența invențiilor sale, forța lor explozivă. V Poate că lectorul va avea impresia că mă leg prea mult de anumite detalii, că le exagerez pe altele, fără a mai pune la socoteală lucruri pe care le trec sub tăcere. Dar această lucrare nu se dorește definitivă. Dacă aruncăm o privire
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ignora faptul că e victima unor iluzii, că a rîs sau a plîns pe seama unor aventuri imaginare. Totuși, cîteodată sentimentele sugerate prin imagini sînt suficient de puternice pentru a tinde să se transforme în acte, asemenea sugestiilor obișnuite"136. Mussolini, lectorul constant al francezului, trebuie să-și fi amintit acest pasaj și altele asemănătoare. Doar a regizat parade sclipitoare, adunări în piețe fastuoase, a solicitat replica ritmată a numeroasei asistențe. De atunci, astfel de procedee au devenit parte integrantă a artei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
timp să reflecteze asupra celor citite, că înainte de toate el este cel care alege ce ziar anume să citească. În realitate, și el este supus unei excitații permanente; și pentru că ziaristul îi flatează patimile și prejudecățile, face din el un lector credul și docil, manipulîndu-l după bunul său plac. Astfel încît masa de lectori devine o masă de automate supuse, asemenea celor pe care le vedem în cabinetele hipnozatorilor, pe care le putem determina să facă și să creadă tot ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alege ce ziar anume să citească. În realitate, și el este supus unei excitații permanente; și pentru că ziaristul îi flatează patimile și prejudecățile, face din el un lector credul și docil, manipulîndu-l după bunul său plac. Astfel încît masa de lectori devine o masă de automate supuse, asemenea celor pe care le vedem în cabinetele hipnozatorilor, pe care le putem determina să facă și să creadă tot ce dorim. Tarde a observat într-o situație concretă puterea ziarelor și a ziariștilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Cînd la orizont se profilează un pericol, toți cetățenii se transformă în cititori, pîndind avizi cuvintele ce ies de sub pana ziariștilor; și "vedem atunci cum națiunea, grupul social prin excelență, se transformă asemenea tuturor celorlalte într-un imens mănunchi de lectori febrili, legați de citirea tuturor depeșelor. În Franța, în vreme de război, nu ar subzista nici un grup social, fie el partid, clasă socială, breaslă ori sindicat dacă nu ar fi armata franceză și "publicul francez""291. Încă de la apariție, presa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
consecințe mentale și sociale. Mai întîi, conversația reunește un mic număr de interlocutori într-un spațiu în care aceștia se văd și se aud unul pe celălalt. Apoi presa îi îndepărtează unii de alții și îi transformă în tot atîția lectori separați. Cinematograful adună laolaltă indivizi diferiți într-un spațiu în care are loc o contagiune directă a gîndurilor și sentimentelor. Intervine televiziunea, care îi risipește din nou, îi închide în casele lor, îi determină să înțepenească în fața micului ecran, iar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conversațiile și șlefuiesc rolul acestor centre de discuție. Acum fiecare se află singur în fața ziarului său, în fața postului său preferat și reacționează singur la mesajele și sugestiile lor. Relațiile de reciprocitate dintre interlocutori se transformă în relații de non-reciprocitate dintre lector și ziarul său, dintre spectator și televiziune. Individul poate vedea, poate auzi, dar nu mai are nici o posibilitate de a riposta. Chiar el însuși fiind pus în discuție, condițiile în care poate uza de dreptul lui la replică îl dezavantajează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dezmintă sau să contrazică paragraful din jurnal, imaginea care se etalează pe ecran sau vocea ce răsună la radio. Din acest moment, ne trezim expuși în mod pasiv influenței lor, supuși autorității lucrului imprimat sau imaginii proiectate. În plus, izolarea lectorului, a auditorului sau a spectatorului nu îi permite să afle cîte persoane îi împărtășesc sau îi dezaprobă opinia. Inegalitatea este crescătoare iar disimetria face ca "publicul să reacționeze din cînd în cînd față de un jurnalist anume, dar acesta acționează în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ziarul, care involuntar preiau și proferează discursuri de felul celor auzite la radio fac parte din noua formă pe care o îmbracă azi mulțimea: imaterială, dispersată, domestică. E vorba de public sau, mai curînd, de mai multe tipuri de public: lectori, auditori, telespectatori. Individul contemporan, chiar rămînînd acasă, este de fapt împreună cu toți ceilalți. Deși par diferiți, ei sînt cît se poate de asemănători. După Tarde, ei reprezintă adevărata noutate a epocii noastre, nu mulțimile colorate. În epoca modernă, scrie el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
practicare a sugestiei din aproape în aproape, prin deprinderea cu viața socială intensă, cu viața urbană"299. Ziarul e cel care exercită o astfel de acțiune. Punerea în pagină, alegerea subiectelor, verva articolelor, totul concură spre a-l incita pe lector la o cît mai avidă parcurgere a paginilor. În ciuda aparențelor de diversitate, de voit amestec eterogen, orice ziar are un nucleu central, o temă, un titlu care pune cu totul stăpînire pe spiritul cititorului. Această găselniță "pusă din ce în ce mai bine în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
À la recherche du temps perdu, ed. cit., t. III, p. 773. 184 A. Hegedus în Le Monde, 3 august 1980. 185 G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed. cit., p. 39. 186 Ibidem, p. 40. 187 Atrag atenția lectorului asupra acestui punct. Căutarea unei religii profane bîntuie Europa. Psihologia mulțimilor se interesează de religie nu ca de un reziduu al trecutului, așa cum o face sociologia, nici ca de un aspect al culturilor primitive, cum o vede antropologia, ci ca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
după rata profitului brut cumulate, raportată la cifra de afaceri cumulată Martie 2011 5.3. Gradul de distorsionare a concurenței și analiza nodală în sistemul bancar din România în perioada 2000-2010<footnote Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu domnul lector dr. Bogdan Căpraru de la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iași. footnote> În lucrarea de față ne propunem analiza competiției și o structură de putere de pe piața bancară din România în perioada 2000-2010, utilizând metodele rezultate din cercetarea prezentată în primele
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
drepturilor omului Geneva). 3. Învățământul superior Profesor universitar și Decan, deținând următoarele grade și funcții didactice: preparator principal la Dreptul roman, din 1950, la Facultatea de Drept București; din 1953, asistent universitar la Drept roman și Drept civil; 1957 1958, lector la Drept civil; după plecarea din facultate martie 1958, a prestat (în plata cu ora sau gratuit) următoarele: 1959 1961, asistent la Cursurile Ministerului Justiției de perfecționare a judecătorilor și procurorilor; 1962 1966, a predat, în cumul, ca lector, Dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1958, lector la Drept civil; după plecarea din facultate martie 1958, a prestat (în plata cu ora sau gratuit) următoarele: 1959 1961, asistent la Cursurile Ministerului Justiției de perfecționare a judecătorilor și procurorilor; 1962 1966, a predat, în cumul, ca lector, Dreptul roman la Școala de Ofițeri a M.A.I.; 1966 1968, lector, la Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul Universității București; 1969 1970, lector Drept internațional, la Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu; în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prestat (în plata cu ora sau gratuit) următoarele: 1959 1961, asistent la Cursurile Ministerului Justiției de perfecționare a judecătorilor și procurorilor; 1962 1966, a predat, în cumul, ca lector, Dreptul roman la Școala de Ofițeri a M.A.I.; 1966 1968, lector, la Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul Universității București; 1969 1970, lector Drept internațional, la Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu; în 1990, profesor la Școala de administrație publică și la Facultatea de Drept
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
judecătorilor și procurorilor; 1962 1966, a predat, în cumul, ca lector, Dreptul roman la Școala de Ofițeri a M.A.I.; 1966 1968, lector, la Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul Universității București; 1969 1970, lector Drept internațional, la Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu; în 1990, profesor la Școala de administrație publică și la Facultatea de Drept Hyperion; 1994 1996, lector -Dreptul roman și Dreptul diplomatic la Universitatea C. Drăgan Brașov; 1994 1996, a predat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
privat la Cursurile postuniversitare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul Universității București; 1969 1970, lector Drept internațional, la Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu; în 1990, profesor la Școala de administrație publică și la Facultatea de Drept Hyperion; 1994 1996, lector -Dreptul roman și Dreptul diplomatic la Universitatea C. Drăgan Brașov; 1994 1996, a predat Drept diplomatic și consular la Universitatea Dimitrie Cantemir; 1994 1998, profesor și Decan la Facultatea de Științe Administrative Andrei Mureșanu Brașov; din 1994 până în 2005, lector
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lector -Dreptul roman și Dreptul diplomatic la Universitatea C. Drăgan Brașov; 1994 1996, a predat Drept diplomatic și consular la Universitatea Dimitrie Cantemir; 1994 1998, profesor și Decan la Facultatea de Științe Administrative Andrei Mureșanu Brașov; din 1994 până în 2005, lector și apoi, profesor șef de catedră (Drept roman și Drept internațional public), titularizat prin concurs 1996 și decan (1996 2001), iar apoi, profesor consultant și profesor invitat (Drept comunitar) la Facultatea de Științe juridice, Universitatea Valahia Târgoviște; 1998 2002, membru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la discipline predate atunci de "monștri sacri" ai învățământului juridic din acea vreme. Ambițios și tenace, trăsături definitorii ale domnului Anghel, acesta accede repede la calitatea de asistent și apoi, mai curând decât se așteptau colegii săi, la cea de lector la disciplinele Drept Roman și Drept Civil. Or, se știe că în lumea noastră, a juriștilor, meriți pe deplin să te numești jurist, dacă stăpânești la perfecție aceste două materii, altfel nu ești decât absolvent al facultății de drept, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
12 decembrie 1927, în comuna Măstăcani, județul Galați. Profesia: diplomat (37 ani), jurist (58 ani), cadru universitar profesor (55 ani), peste 100 lucrări publicate, 25 de cărți... Parcurgând înșiruirea anilor, a funcțiilor, misiunilor, lucrărilor, m-am oprit la mențiunea: 1966-1968, lector de Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare organizate de Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Universității București. În perioada 1966-1968, am frecventat Cursul postuniversitar menționat și spun asta cu mândrie de acolo au ieșit viitori miniștri, parlamentari, secretari de stat, ambasadori... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
am acceptat cu toată plăcerea și devoțiunea. Trecând la fapte, pentru recuperarea timpului pierdut prin ezitarea amintită, am spicuit câteva momente inedite din periplul meu diplomatic. 1. Am fost recrutat de Ministerul Afacerilor Externe, în anul 1959, din poziția de lector la Universitatea ParhonBucurești, prodecan al Facultății de filosofie și șef al Catedrei de economie. După o sumară instruire, mi s-a încredințat sarcina de atașat cultural la Ambasada României din Moscova, cu gradul diplomatic de secretar II, ridicat ulterior la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]