134,783 matches
-
literară pe cale de a se normaliză sub semnul revenirii lui Călinescu: în publicistica literară, prin rubrică din Contemporanul (am debutat în 1962 alături de el!), în român și în critică, prin reeditări. El a devenit repede pentru noi un exemplu de libertate a expresiei și a gîndirii, într-o epocă încă stăpînita de limbă de lemn și de ideile primite ale ideologiei comuniste. Istoria lui (în fapt, interzisă!) ne oferea scară de valori pentru o literatura care, ea însăși, ieșea acum treptat
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate în România în acest interval. Dacă a trecut de cenzură, inseamna ca literatura s-a supus normelor acestei instituții, cu alte cuvinte nu conteaza ideea că autorul pornește de la libertatea lui interioară și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd literatura era
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
ziaristului. Ei îi atrag atenția că i-ar putea distruge reputația dezvăluind publicului pretinse fapte compromițătoare din biografia să. În cele din urmă, un odios rechin de presă, Theodor Antim, pune în aplicare amenințarea, publicând în propriul său ziar, Drumul libertății, un pamflet intitulat bombastic Tăcerea care acuza. Augustin Buzura face un adevărat tur de forță parodiind texte de acest fel. Ne aducem aminte că în unele din românele sale anterioare apăreau scrisorile unor delatori către "conducerea de partid și de
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate ca suspectez de imprecizie și de efemer noțiunea de post-modernism, cred că, luînd-o în accepția de adîncire în sine, de sinteză a modernismului, o putem considera, practic, sub unghiul ultimelor (?) consecințe ale acestuia. Modernismul a însemnat libertate, libertatea poeziei de a fi ea însăși. De-a se întemeia exclusiv pe șine, iar nu pe un mesaj, pe un "conținut" exterior ce ar trebui slujit, disponibilă unor experiențe de program sau (și) formale, care să-i tatoneze cu
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate ca suspectez de imprecizie și de efemer noțiunea de post-modernism, cred că, luînd-o în accepția de adîncire în sine, de sinteză a modernismului, o putem considera, practic, sub unghiul ultimelor (?) consecințe ale acestuia. Modernismul a însemnat libertate, libertatea poeziei de a fi ea însăși. De-a se întemeia exclusiv pe șine, iar nu pe un mesaj, pe un "conținut" exterior ce ar trebui slujit, disponibilă unor experiențe de program sau (și) formale, care să-i tatoneze cu temeritate
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
șine, iar nu pe un mesaj, pe un "conținut" exterior ce ar trebui slujit, disponibilă unor experiențe de program sau (și) formale, care să-i tatoneze cu temeritate limitele, precum dadaismul, suprarealismul lettrismul etc. Dar contrariile se atrag. "Excesul" de libertate duce la un soi de spaimă de libertate, reînviind astfel un arhetip antic, descris de E.R. Dodds, în legătură cu vechii greci, a căror mentalitate "deschisă" s-a asociat cu un complex de vinovăție, ce mergea pînă la o nevroza șui generis
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
conținut" exterior ce ar trebui slujit, disponibilă unor experiențe de program sau (și) formale, care să-i tatoneze cu temeritate limitele, precum dadaismul, suprarealismul lettrismul etc. Dar contrariile se atrag. "Excesul" de libertate duce la un soi de spaimă de libertate, reînviind astfel un arhetip antic, descris de E.R. Dodds, în legătură cu vechii greci, a căror mentalitate "deschisă" s-a asociat cu un complex de vinovăție, ce mergea pînă la o nevroza șui generis. Ca rezultat al acestei stranii reacții ce limitează
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
reînviind astfel un arhetip antic, descris de E.R. Dodds, în legătură cu vechii greci, a căror mentalitate "deschisă" s-a asociat cu un complex de vinovăție, ce mergea pînă la o nevroza șui generis. Ca rezultat al acestei stranii reacții ce limitează libertatea prin sine, eul se teme de el însuși, se evita, se exorcizează. O înfățișare mai superficială a unei atari autonegări a eului am consemnat-o, în mai multe rînduri, comentînd tendința centrifugala a optzeciștilor, atrași de anecdotic, descriptivism, reportaj, în
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de literatură și, deopotrivă, de geologie. De aceea, n-am avut altă soluție decât aceea de a încerca să reconstitui, în secțiune, straturile depuse de-a lungul unei vieți, de la suprafața către adâncime. Nu în mod științific, ci asigurându-mi libertatea de a circula printre zonele diferit colorate, de diverse densități. De a le modifică ordinea temporală, de a le amestecă, de a... sări unele dintre ele. Optând mereu, cu puterile limitate ale autorului (ăSunet prea grav și răsunet prea slabă
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
la Spiru Haret. - 1945 - intra la Facultatea de Drept. Este exmatriculat în anul al III-lea, din pricina originii sociale (fost moșier). - 1949 - prima arestare. - 1952 - a doua arestare și detenție grea, munca în mînă. - 6 iunie 1953 - evadează. Trăiește în libertate o sută de zile. Prins în cele din umră, suporta consecințele dure ale gestului sau de curaj. - 1964 - la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe deținuții "politici". Ion Ioanid este și el eliberat. - 1969 - pleacă în
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
vreunul. Eu, un alt om politic nu știu. Vechile personalități s-au stins. Toți care au avut un nume în România nu mai sînt în viață. Ca și tatăl meu, si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și discutăm, cum cred că afară, în ultima parte a detenției noastre, nu se mai putea vorbi. Tocmai datorită solidarității și încrederii create între noi, cei de-acolo, ne simțeam liberi
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să te simți bine, să fii sigur pe tine și să nu-ți fie rușine cu tine însuți. - Cele mai palpitante pagini în cartea dumneavoastră sînt cele în care povestiți evadarea, mersul prin necunoscut, cele o sută de zile de libertate. V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
de la Casandra, de mulțumire pentru titlul acordat, m-a emoționat și m-a pus pe gînduri, în același timp: cîtă noblețe și modestie, cîtă rigoare și zburdălnicie, menținînd cuvîntul în haină academică, dar liber, fără încorsetări ridicole. De fapt, cîtă libertate interioară! Cît simt al valorii și al măsurii! Cîtă prețuire a prietenilor, a colegilor! Rasă boierilor este pe cale de dispariție. Cum să o ocrotești? " A venit la dumneavoastră în vizită Gaev!" A spus, aplecîndu-se pînă la pămînt, Radu Penciulescu, în
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
balante analitice, se aflau eșantioane, mostre. Atelierele Maestrului au fost nu doar școală profundă. Au fost un răgaz spiritual. Un fel de vagabondare prin lumea lui Shakespeare și Cehov alături de un Lord. O mare șansă de a pleca în căutarea libertății interioare și creatoare, cea mai splendida și aventuroasa călătorie a ființei. A fost pentru un timp la timona Radu Penciulescu."
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
se mănîncă apare cu o frecvență tot mai mare în texte contemporane, în primul rînd în limbajul jurnalistic foarte (și chiar prea) permeabil la elemente de tip colocvial: "neștiind la ce folosește și cu ce se mănîncă un Consiliu Local" ("Libertatea", 1866, 1996, 4); "cei care nu stiu cu ce se mănîncă repatrierea" ("Evenimentul zilei" = EZ 2054, 1999, 4); "băieții cam știu cu ce se mănîncă Iugoslavia" (EZ 2054, 1999, 12). În toate aceste citate, caracterul stilistic al expresiei nu e
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
veacului. Acoperind perioada dintre 1926 (cînd autoarea lor avea 39 de ani) și 1940, ele au suferit, aidoma unor ființe umane, ani îndelungați în detenția Securității, găsindu-se acum în fondurile județene Vâlcea ale Arhivelor Naționale, deci, în fine, în...libertate. Redactate în limba franceză, epistolele în cauză au fost trimise, în majoritate, de la Slăvinesti, localitate situată în apropiere de Râmnicu-Vâlcea, unde se află moșia familiei Lahovari și unde Cella, soția lui Filip, se simțea că o castelana. Dar cîtă boierie
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
că pe o ficțiune critică pentru a transforma lectură într-o delectare intelectuală. Din nefericire, însă, lipsiți - cum suntem - de spirit ludic, împovărați, până la deformare, de un vetust simt al răspunderii față de soarta literaturii, nu ne putem îngădui o asemenea libertate. Privim lucrarea cu toată seriozitatea și îi sesizam, fără plăcere, caracterul propagandistic. Totodată, ne gândim cu compătimire la Mircea Cărtărescu, descoperindu-l în inedită ipostază de cronicar conștiincios al unor jocuri literare studențești și al unor ședințe de cenaclu. Ne
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
știi cine face mișcările tale. Nu știi cine gîndește gîndurile tale. Cine împrăștie hîrtiile tale pe toată lungimea vîntului". "A te gîndi la ziua de mîine, a-ți fixa un scop, a avea anumite preferințe, toate acestea presupun credința în libertate", scria Camus. Dar, lipsit de libertate, omul e lipsit de scopuri, nemaiavînd dorința de-a acționa asupra realului pe care-l înregistrează pasiv. Și nu doar pasiv-înregistrator, ci și simplificîndu-l, așezînd obiectele unul lîngă altul, în șirul amorf al suspendării
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
știi cine gîndește gîndurile tale. Cine împrăștie hîrtiile tale pe toată lungimea vîntului". "A te gîndi la ziua de mîine, a-ți fixa un scop, a avea anumite preferințe, toate acestea presupun credința în libertate", scria Camus. Dar, lipsit de libertate, omul e lipsit de scopuri, nemaiavînd dorința de-a acționa asupra realului pe care-l înregistrează pasiv. Și nu doar pasiv-înregistrator, ci și simplificîndu-l, așezînd obiectele unul lîngă altul, în șirul amorf al suspendării lor axiologice. Cu o înstrăinare generalizată
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
identificare cu uimirea descoperitorului, cu rigoarea cercetătorului și cu scrupulul moralistului. În mod natural, fără nici o emfază, dar și fără nici o crispare, se realizează o fuziune profundă între gestul cultural și lumea reală, între semnul plastic și reperul obiectiv, între libertatea imaginației și rigoarea înaltă a vieții. Discret, la intersecția simbolicului cu existența nemijlocită, Eugenia Iftodi se așază nu numai ca un observator căzut în contemplație, ci și, sau chiar în primul rînd, ca un factor de conciliere, ca o conștiință
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
de prezență, de apartenență la ceva care poate fi "lumea", dar nu se legitimează și nu se explică. Mecanismul speranței, prin excelență nerațional, funcționează prin impulsul cel mai firesc al lumii, acela de a-și afirma și dovedi mereu consistența. Libertatea de a nu cunoaște Ziua începe și se termină în pragul somnului. Prezența lui este percepută ca o întrerupere a continuității, ca o înlocuire a lucrurilor cunoscute din "program" cu o stare de obscuritate fără legătură cu ele. Acceptăm somnul
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
termină în pragul somnului. Prezența lui este percepută ca o întrerupere a continuității, ca o înlocuire a lucrurilor cunoscute din "program" cu o stare de obscuritate fără legătură cu ele. Acceptăm somnul pentru firescul lui, căci el se impune ca - libertatea de a nu mai cunoaște, adică de a elimina din viață - programul. Reapariția luminii, dimineața la trezire, readuce programul zilnic. Revenirea aceasta fără dorința sau alegerea ta prealabilă, întărește convingerea interioară că libertatea de a dormi, de a nu cunoaște
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
firescul lui, căci el se impune ca - libertatea de a nu mai cunoaște, adică de a elimina din viață - programul. Reapariția luminii, dimineața la trezire, readuce programul zilnic. Revenirea aceasta fără dorința sau alegerea ta prealabilă, întărește convingerea interioară că libertatea de a dormi, de a nu cunoaște, este iluzorie. Lumea existând te obligă s-o percepi. Fiecare trezire este o reconstituire a acestui eu programat care își caută punctele de sprijin și referință. O metempsihoză zilnică! Ea începe prin încercarea
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]