291,864 matches
-
atât de multe, încât și-au pierdut toate creditul). În Contemporanul (nr. 15, din l5 apr. l999), Liviu Ioan Stoiciu scrie despre mine, explicit, ca în calitatea mea de "om de decizie al PNȚCD" în Ministerul Culturii "tăi(e) de pe listă, după criterii politice, cărțile subvenționate". Nu numai că nu este în stilul meu să procedez astfel (o știu toți cei care mă cunosc), dar deocamdată nu sunt om de decizie al PNȚCD și nu am absolut nici o legătură cu Ministerul
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
leu pentru Ateneu" ci prin donații consistente în bani, moșii și alte bunuri). Paragraful "Francmasoneria și liberalii" e destul de subtiratec față de ceea ce se putea spune aici. Nimic nou și, mai ales, nimic revelator. Cartea se încheie cu cîteva anexe cuprinzînd liste de parlamentari liberali, prim-miniștri și miniștri, liberali etc. Nu cred în aprecierea d-lui Rădulescu (p.146) că după primul război mondial electoratul liberal s-a redus. Realitatea guvernamentală din deceniile interbelice infirmă această aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Întrucît "exterminările secolului au fost străine ideii de onoare," afirmă Besançon, "este imposibil și indecent să clasificam supliciile". E importantă această lămurire, în măsura în care ea elimina din discuție, de la bun început, piștele irelevante, adică acelea care ar propune o comparare a listelor cu numărul de morți, care susțin gradul mai "mare" de genocid al Holocaustului față de cel al Gulagului, de pildă. Însă mie mi se pare că tot că o consecință, ce-i drept indirectă, a acestui argument, apare drept mai curînd
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
distrugere. Asemenea distincții în planul moralei sînt, poate, mai importante decît analogiile dintre comunism și nazism. Concluzia lui Besançon este că deși crimă nazistă o depășește pe cea a comunismului (dar oare nu revenim astfel la deja eliminatul argument al listelor, chiar dacă oarecum mai subtil formulat?), distrugerea antrenată de comunism a fost mai mare și mai profundă pentru că ea s-a extins asupra unei întregi populații,nu doar a unui grup etnic (a se vedea spectaculoasă răsturnare a importanței argumentului grupului
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități mulate pe portretul psihic al celui solicitat la anchetă.Astfel, pe lîngă cei aleși și nominalizați constant, au existat o serie de "nealeși", nominalizați o singură dată, în funcție de predilecția celui care răspundea. Lista este uriașă, dar doresc să o panoramez tocmai pentru bizareriile, exagerările și, în anumite situații, dreptatea făcută unor uitați pe nedrept. Atunci cînd nu a fost vorba despre exces de originalitate, cîțiva dintre intervievați au ieșit pur și simplu din
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
-R. Patapievici, locul I RM îl ocupă întemeietorii statelor medievale românești; pentru Ioan Holban, locul I RM îl ocupă Sfanțul Dionisie (întrucît a făcut calendarul pentru era ortodoxă); pentru Sorin Dumitrescu, locul III RS îl ocupă Nichita Stănescu. În sfîrșit, lista este prea lungă ca să o epuizez cu lux de amănunte. O sintetizez doar, spunînd că, la diferite categorii, mai apar, cu o singură nominalizare, următorii: Ion Barbu, Andrei Șaguna, Simion Mehedinți, Tudor Vladimirescu, Take Ionescu, Dosoftei, Ștefan Lupașcu, Gheorghe Zamfir
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație: afirmativamente, catagoricamente, diplomaticamente, neproductivamente, preliminariamente etc. Deoarece sufixul apare atașat
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
al lui Adam Michnik). În ce mă privește, am mari dubii că dl Constantinescu ar fi "al nostru". Dl Constantinescu e al oricui, dar nu al reformei, nu al onestității, nu al onoarei. E suficient să ne aruncăm ochii pe lista de promisuni sforăitoare debitate în timpul campaniei electorale, pentru a le compară cu realitățile rahitice pe care le-a provocat, încurajat sau tolerat. Salvarea României trebuie căutată în altă parte. Într-un an și jumătate, cât au mai rămas până la alegeri
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
se pare tot în căutare de voturi, presedintele Constantinescu a făcut mari declarații împotriva unei declarații autonomisto-federaliste care mai curînd nu există la ora cînd președintele s-a supărat împotriva ei. Intelectuali transilvăneni care s-au trezit semnați pe o listă despre care nu aveau știință sau care nu voiau să semneze un proiect de federalizare, ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
greu să mi le amintesc. Așa că, într-o bună zi, am gasit la noi, la Radio "Europa Liberă" o carte de telefon a Bucureștiului pe care, spre amuzamentul colegilor mei, am citit-o pe toată. Și așa, mi-am refăcut lista de nume, reamintindu-mi-le pe cele care mai lipseau. A urmat o muncă enormă: am început să-i împart pe închisori, pe unde i-am întîlnit, apoi mi-am zis că ar fi bine să-mi amintesc și niște
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
cuprins de atacuri repetate de panică, cel de-al doilea - doctor psiholog obligat prin forță împrejurărilor să-l trateze pe mafiot. Începută sub auspicii ciudate, relația dintre cei doi va sfîrși printr-o prietenie serioasă. Titlurile franceze nu lipsesc din lista comediilor: Le diner de cons/ La cină cu un gogoman este un delicios film, cu umor de bună calitate, care se află încă în fruntea box-office-ului francez la aproape un an de la premiera. Leș couloirs du temps/ Coridoarele timpului este
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
sută de pași dincolo de zidurile misiunii diplomatice e trădat de accentul îngrozitor de Oltenița (sau de Blaj, sau de Pașcani) și de manierele de groapă lui Ouatu? Nu-mi dau seama ce a prevalat în mintea parlamentarilor când au introdus pe lista intangibilor și diplomații: ticăloșia și perversiunea, ori inconștiență și prostia? Nu m-ar mira că toate patru laolaltă. Efectul instantaneu al acestei legi va fi dezastruos. Ce semnal mai clar dăm străinătății decât că România continuă să-și burdușească ambasadele
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
critic să devină propriul său apologet (că Salvador Dali în Jurnalul unui geniu). El se menționează pe șine - pe parcursul a 568 de pagini - numai de 4 ori și anume atunci când îi enumeră pe autorii volumului Aer cu diamante sau reproduce listele de postmoderniști alcătuite de alti critici. Drept urmare, din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine. În compensație, Mircea Cărtărescu vorbește pe larg despre toți
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
granița temperaturilor călduțe din simplul motiv că jucăria democrației are micul sau marele merit că poate încăpea pe mîna oricui. Legea lui Ticu nu e numai afacerea personală a acestui senator care a preferat să se rupă de țărăniștii pe listele cărora a ajuns în Parlament, de dragul crezului său personal. Ticu Dumitrescu e -și poate că asta îi va da dreptate în timp - un vîrf de lance sau de ac în spatele căruia se gaseste restul acestor instrumente. Ticu Dumitrescu a pierdut
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
să formateze știrile, "Nadine Show" și toate celelalte pe calapodul lu' "Karaoke Show"" ("Evenimentul zilei" = EZ 2246, 1999, 10). De altfel, unele din construcții rămîn marcate, tinzînd chiar să indice un fel de personificare a institițiilor: "cînd se va anunța "Lista lui NATO"" ("Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 3). în seria folosirilor marcate stilistic ale articolului ar putea intra și situațiile în care acesta precedă un nume comun cu valoare metonimică sau de substitut eufemistic, tratat însă ca nume propriu: sintagmele
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
am aventurat totuși să fac o lectură cu creionul în mână, pentru a încerca, apoi, să redau "cu cuvintele mele", cum se spunea în școala generală, ce am înțeles. Înainte de a mă război cu cifrele propriu-zise, aș remarca prezența pe lista "ordonatorilor principali de credite" a unor instituții bizare. Ca de pildă, "Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989". Ce rost va fi având o asemenea instituție, doar bunul Dumnezeu știe! Cu atât mai mult cu cât e vorba
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
Sau chiar "Finanțele"? Nu de alta, dar, șmecher nevoie mare, dl. Remeș alocă propriului minister bani în două rânduri. O dată la capitolul "Ministerul Finanțelor" - trei mii de miliarde nouă sute nouăzeci și șase de milioane -, și încă o dată, mai la capătul listei, "Ministerul Finanțelor - Acțiuni Generale", patruzeci și opt de mii de miliarde opt sute șase milioane lei. De aproape șaizeci și șase de ori mai mult decât "Ministerul Culturii", de două ori mai mult decât "Ministerul Educației" și de trei ori cât
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale (Zorela Creța, într-un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
reproșul făcut, în același Contemporanul, de către dl. Nicolae Breban României literare și anume de a-și fi pierdut busola critică. Dl Breban e în dezacord cu opinii ale dlui Cărtărescu din 22 și din C.S.V.D., bazate, e drept, pe o listă a premiilor literare publicată de dna Ioana Pârvulescu într-o carte recentă. Opiniile nu sunt ale dnei Pârvulescu, nici ale R.l., așa că, dincolo de valabilitatea ori nevalabilitatea lor (aceasta e o altă chestiune), nu vedem de ce ar fi făcută responsabilă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
Iliescu și consolidate după 1996, P.D.-ul s-a dovedit un permanent factor dizolvant și o sursă necontenită de conflicte, harțe penibile și minciuni ventilate cu aplomb. În aceste condiții, e surprinzător că dl. Constantinescu nu i-a inclus pe lista învingătorilor săi și pe oamenii lui Roman. Nu știu și n-am cum să aflu în ce măsură P.D.-ul corespunde portretului-robot al celor invocați de președinte. Nu știu, cu alte cuvinte, dacă ei sunt securiști sau comuniști. Tot ce știu e
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
falimentar. Nu vom ști, probabil, care-au fost realele intenții ale d-lui Constantinescu la venirea la putere. Vedem, însă, din plin rezultatele. O țară derutată, de sute de ori mai coruptă decât atunci când a preluat-o, pusă pe toate listele negre posibile, prezentată în culori exclusiv mohorâte în presa internațională. O țară în care minciuna și disprețul față de cei mai slabi sau mai săraci decât tine au devenit reguli ascultate cu sfințenie de toți ticăloșii cățărați în funcții. O țară
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
Liiceanu sunt marii antisemiți români și după ce în același Le Monde se spune că nu avem voie să alăturăm (cu pioșenie) victimele gulagului victimelor holocaustului, acum, deci, mă simt tentat să rog, cu modestie, să-mi fie adăugat numele pe lista de "antisemiți". N-o fac fiindcă și în ghilimele cuvântul rămâne sinistru. N-o fac ca să nu-i jignesc pe prietenii mei evrei. N-o fac din respect pentru autori ca Vladimir Tismăneanu (a se citi, între altele articolul "Costurile
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
studiului mai larg al reflexelor ideologiei în discurs. Practica "croșetării" - a omisiunilor indicate prin paranteze și puncte de suspensie - poate fi urmărită și sub aspect sintactic: al structurii segmentelor eliminate și al refacerii unor coerențe. Analiza semantică ar putea viza listele de termeni interziși, pentru a stabili în ce măsură respingerea era dictată de sensul propriu-zis sau de conotațiile lor de diverse tipuri. Din punct de vedere pragmatico-stilistic, cred că merită studiate mai ales substituția eufemistică, expresiile impreciziei. Am prezentat altă dată cîteva
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
taxa drept "fascistoide" texte ale d-lor Mihai Zamfir și Dorin Tudoran apărute în revistă. Iar numitul domn George Voicu, tot într-un articol din Sfera politicii (nr. 63/1998), încă nereprodus, ceea ce mă miră, în Les Temps Modernes, lărgea lista neagră a colaboratorilor României literare ce s-ar opune "taberei democraților": "mă gândesc la Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Monica Lovinescu, Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu (într-un cuvânt, la redactori și colaboratori de la România literară)". Cunosc bine trecutul României literare și
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Cristoiu de propria imagine? Atunci nu-l obseda noțiunea de "jignire prin presă"? Mister. Nu am decât o explicație: dl. Cristoiu era, probabil, prea ocupat să exploreze el însuși sferele "expresiilor jignitoare și apte să prejudicieze demnitatea, onoarea și reputația". Lista insultelor și jignirilor la care s-a dedat dl. Cristoiu, în ultimii zece ani, este, vă asigur, nu doar consistentă, ci și zemoasă. Mă ofer s-o pun la dispoziția instanțelor, dacă vor avea lipsa de umor să ia în
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]