3,184 matches
-
părți: marea rugăciune euharistică, memorialul recunoscător al lucrării lui Hristos și epicleza, care, păstrând adresarea către Tatăl, sunt Închinate fiecăreia dintre persoanele Sfintei Treimi. Acestora li se adaugă o a patra parte, dipticele, care Îmbrățișează Întreaga Biserică. Ca urmare anaforaua liturgică se Încheie cu un ecfonis care exprimă unitatea În slăvirea lui Dumnezeu spre care trebuie să tindă Biserica: „și ne dă nouă cu o gură și o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință numele Tău
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
tindă Biserica: „și ne dă nouă cu o gură și o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință numele Tău”. În concluzie, dacă În primele secole creștine improvizația era un factor important În cadrul dezvoltării anaforalei liturgice, astăzi, datorită fixării formularelor liturgice, nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești. Eventualele modificări ale formularelor liturgice pot apărea numai În cazul În care sunt absolut necesare și numai cu aprobarea Sfântului Sinod. Spre exemplu, În ultimul timp apare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
nouă cu o gură și o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință numele Tău”. În concluzie, dacă În primele secole creștine improvizația era un factor important În cadrul dezvoltării anaforalei liturgice, astăzi, datorită fixării formularelor liturgice, nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești. Eventualele modificări ale formularelor liturgice pot apărea numai În cazul În care sunt absolut necesare și numai cu aprobarea Sfântului Sinod. Spre exemplu, În ultimul timp apare tot mai imperioasă nevoia rostirii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
și de mare cuviință numele Tău”. În concluzie, dacă În primele secole creștine improvizația era un factor important În cadrul dezvoltării anaforalei liturgice, astăzi, datorită fixării formularelor liturgice, nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești. Eventualele modificări ale formularelor liturgice pot apărea numai În cazul În care sunt absolut necesare și numai cu aprobarea Sfântului Sinod. Spre exemplu, În ultimul timp apare tot mai imperioasă nevoia rostirii anaforalei cu voce tare pentru a nu transforma credincioșii În simpli spectatori ai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
prin Liturghie, pentru că ele sunt Întemeiate pe Jertfa Sa. Credincioșii, cei ce se unesc În Biserică spre a săvârși Liturghia, reiterează istoric și euharistic Cina cea de Taină și Cincizecimea. După Pogorârea Duhului Sfânt, Îl cunoaștem pe Dumnezeu În mod liturgic. De acum, nu mai putem decât să-L trăim liturgic pe Dumnezeu, trăire care se Înscrie În firescul relației cu Dumnezeu. Tinda Bisericii este cea care premerge Liturghiei. Duhul Liturghiei se simte și În pictura, cântările și arhitectura Bisericii. Din cauza
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
cei ce se unesc În Biserică spre a săvârși Liturghia, reiterează istoric și euharistic Cina cea de Taină și Cincizecimea. După Pogorârea Duhului Sfânt, Îl cunoaștem pe Dumnezeu În mod liturgic. De acum, nu mai putem decât să-L trăim liturgic pe Dumnezeu, trăire care se Înscrie În firescul relației cu Dumnezeu. Tinda Bisericii este cea care premerge Liturghiei. Duhul Liturghiei se simte și În pictura, cântările și arhitectura Bisericii. Din cauza aceasta În Apus nu se simte duhul intrării „pe un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
Chiar dacă, spune Părintele Stăniloae, există și un urcuș individual al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi, prin dobândirea virtuților și prin contemplarea rațiunilor creației, acest urcuș n-ar putea avea loc dacă n-ar fi ajutat de un urcuș liturgic spre Dumnezeu, care se Înfăptuiește de fiecare Împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de Iisus Hristos Cel Înviat și unit cu credincioșii prin Sfânta Împărtășanie.” Astfel, Sfânta Liturghie poate fi socotită și ca un mijloc de transcendere a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
ce se Împărtășesc Împreunăă se află deja Într-o unitate de credință, pentru că s-au Împărtășit și mai Înainte din același trup și sânge al Domnului, Începând din momentul ce a urmat Botezului. De aceea Încă mai Înainte de anafora liturgică (de rugăciunea ce precede prefacerea) toți credincioșii cântă: ,,Să ne iubim unii pe alții, ca Într-un gând să mărturisim” și rostesc Împreună Crezul. Apoi se Împărtășesc Împreună pentru sporirea acestei unități.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
noi, prin Liturghie, luăm parte la chinurile calvarului său, bucurându-ne apoi tot Împreună cu El de mărita-I Înviere. Și pentru ca această reactualizare a lui Hristos să fie mai sensibilă și mai inteligibilă, a fost nevoie de folosirea În ritul liturgic a sensurilor simbolico- istorice și mistico-divine. Prin ,,sfintele simboluri (la Sfânta Liturghie) se săvârșește și se Învață cele mai presus de minte. Dar chiar și cele ce se săvârșesc În chip văzut sau Împărtășit de atâta slavă, Încât pentru toți
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
și cu inima zdrobită de durere pentru suferințele Domnului și se roagă ca Dumnezeu să-I Învrednicească de darurile Sale. 1.3 Hristos prezent real și substanțial În Sfânta Liturghie Partea centrală, respectiv momentul culminant al Sfintei Liturghii este anaforaua liturgică, respectiv partea a treia - epicleza - invocarea Sfântului Duh și prefacerea Darurilor. Acum, darurile (pâinea și vinul) se prefac În Însuși cinstitul Trup și Sânge ale lui Hristos Dumnezeu și, de acum, Hristos e prezent În Liturghie, nu numai printr-o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
nevăzute și suprasimțirea noastră duhovnicească În har, care percepe și trăiește cele supranaturale și veșnice, vede, trăiește și gustă pe Însuși Domnul nostru Iisus Hristos, Care este Întreg și deplin În Trupul și Sângele Său euharistic.” Aici se concentrează misterul liturgic adevărat și real: În această primire Întru ale Sale a sacrificiilor noastre material și spiritual, În această mijlocire a cultului nostru de adorație, În această lucrare și continuare a operei Mântuitorului. Prin Liturghia Bisericii, prin Sfânta Euharistie, mai ales, ajungem
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
unirii individuale cu El , cât și prin unirea tuturor În același pahar(potir) și din aceeași pâine. Din momentul prefacerii darurilor euharistice, Domnul ,,rămâne continuu, Întreg și același, sub amândouă chipurile și În fiecare parte În Sfânta Împărtășire”. Toată rânduiala liturgică următoare prefacerii e pusă În raport cu actul istoric suprem al jertfei Îndeplinite de Mântuitorul Hristos pe Golgota. Astfel, Înălțarea Sfântului Agneț, Împreună cu exclamarea ,,Să luăm aminte, sfintele Sfinților” reprezintă ridicarea lui Hristos pe cruce, iar frângerea În patru părți a Agnețului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
exista ca frăție iudeo-creștină doar episcopia Lyonului, crește numărul prozeliților mai ales în jurul Romei și Cartaginei. Tot începutul acestui secol statuează ca episcopi ai Romei persoane de origine italică iar limba greacă începe să fie înlocuită de latină ca limbă liturgică. Tertulian, un alt ,,părinte al iudeo-creștinismului” erudit cartaginez s-a născut pe la anul 160 și trece la creștinism către anul 195, devine cel mai tenace și mai violent susținător al acestui cult al minciunii dar pe la 207 trece cu arme
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
majoritatea funcțiilor administrative în societatea iudaică din Palestina, nu recunoș- teau Talmudul ca pe o scriere sacră pentru că ea a apărut tîrziu în cultura lor, fiind o tradiție orală plină de povești și scorneli deocheate nedemne pentru a fi texte liturgice. Fariseii însă care erau mai mulți și mult mai bogați și-au făcut din această scriere una din armele de luptă împotriva saduceilor cu care amăgeau prostimea. Pornind războiul civil, fariseii i-au spîrcuit amarnic pe saducei iar în anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și întuneric. Păi drăguților dacă murea lumea după înțelepciunea voastră, de ce s-a scris nu-mai un singur exemplar din traducerea Torei într-un timp de aproape 500 de ani și acela pătrat în bibliotecă și nu se folosea ca text liturgic în toate cuiburile voastre de întunecați farisei din care să se adape toți cei negri în cerul gurii sau cu păr pe creier? Dacă pretindeați că traducerea numită Septuaginta este un text sacru în se-colul lV î.e.n., de ce l-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se urcă iarăși în lumină la ceruri. Iahwe se ține numai la întuneric și la dos puturos ce duhnește numai a pucioasă! Obiceiul adepților lui Sabasios de a consacra mîinile pentru rugăciune din care primele trei degete întinse, făceau gestul liturgic al binecuvîntării și care a fost preluat de iudeo-creștini fără să se rușineze. Adepții religiei înțelepților - mitraismul - credeaua că mortul este ridicat la cer de îngerul său păzitor și participă la o sărbătoare acolo sus a preafericiților. Imaginea a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numeroasele ei orientări artistice, care de care mai variate, o înfățișare statornică de dramă lirică. Pe scena conștiinței, actori ca Sufletul și Trupul, Voința și Simțirea se mișcă solemn printre simboluri creștine, ce-i vin din Biblie și din rânduieli liturgice ortodoxe. Aceste personaje străvechi conceptualiste, dezbat totuși între ele, cu mare aprindere, conflictul teologal, de sigură proveniență bogomilică, dintre Virtute și Păcat, dintre Spirit și Carne, dintre Bine și Rău. În felul poetului de a-și concepe viața e un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care să aibă curs pe piața de idei a modernității. Ortodoxia se definea pe sine și era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
9. Mult mai important însă ar fi acea "secretă dimensiune sacerdotală" a discursului filosofic blagian. Insuccesul lui Blaga în studiile teologale s-ar fi "răzbunat", mai tîrziu, asupra gînditorului prin "forma neașteptată a unui discurs filosofic cu o mare încărcătură "liturgică"". În acest mod, pentru Blaga, "filosofia nu este o formă de cunoaștere a lumii, de invenție sau de descoperire a structurilor ei fundamentale, ci un act de oficiere, un act sacerdotal", devenind astfel una cultuală, și nu una care să
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de oficiere, un act sacerdotal", devenind astfel una cultuală, și nu una care să aibă o "formă culturală". Iar demersul n-ar urmări "construcția (decriptarea) logică, articularea argumentată și descrierea failibil-temătoare a unor stări de lucruri, ci tocmai instituirea lor liturgică, crearea lor prin chiar actul rostirii..."10. Să ne distanțăm puțin de entuziasmul acestor observații. Discursul lui Blaga ar semăna, așadar, cu unul de factură biblică, unde lucrurile sau stările se instituie prin și în chiar actul rostirii (Dumnezeu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Blaga ar semăna, așadar, cu unul de factură biblică, unde lucrurile sau stările se instituie prin și în chiar actul rostirii (Dumnezeu a spus să fie lumină, și s-a făcut lumină). Numai că o atare ipoteză a unui discurs liturgic va avea serios de luptat cu încărcătura științifică a filosofiei blagiene, cum o arată și interpretările mai subtile propuse de Virgil Nemoianu (v. România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Editura Fundației Culturale Române, 2000, pp. 231-232; sau O teorie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tot ceea ce face Marele Anonim. Și cum nimeni nu poate să verifice afirmațiile lui Blaga (textele sale nu pot fi înțelese, cu ele nu se poate comunica în mod convențional), nu rămîne decît șansa unei participări empatice, a unei comuniuni liturgice la și cu textul blagian. Să revenim însă la chipul gînditorului Blaga descoperit Noica, la filosofia acestuia în care afla o deschidere către cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
omul nu numai că răspunde, dar îl și cheamă pe Dumnezeu în ajutorul său pentru rugăciune. Omul ar putea fi definit nu numai ca o ființă liberă și responsabilă, ci și ca o ființă care se roagă, adică o ființă liturgică și euharistică. Chemarea lui Dumnezeu prin rugăciune este, de fapt, tot un răspuns la chemarea originară a lui Dumnezeu. Sf. Ioan Evanghelistul ne sugerează, în Apocalipsă, că Dumnezeu este în permanentă stare de chemare sau, cu alte cuvinte, în stare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
respirația Duhului, barometrul vieții spirituale. întreaga Biserică respiră prin intermediul rugăciunii.” Aceste afirmații ale Sf. Teofan Zăvorâtul relevă „viziunea comunitară” asupra rugăciunii în comparație cu cea exclusiv dialogală. Iată de ce, rugăciunea aceasta, înțeleasă ca lucrare trinitară globală, are o dimensiune liturgică, fiind inclusă „în acea lucrare a lui Dumnezeu prin care Tatăl trimite Duhul Său, răspunzând rugăciunii pe care i-o adresează Iisus Hristos”. în timpul rugăciunii, sufletul este îndrumat de Duhul lui Dumnezeu, el se roagă „în Duhul” Lui. Există, așadar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]