10,073 matches
-
Puși la grea încercare, cei trei s-au arătat însă foarte mulțumiți școlind cu mâinile și doi dintre ei - care purtau numele de Godini -, împreună cu fratele lor bun, care se chema Negoițescu, și-au dus viața în atelier sau pe locomotivă, iar Dumitru s-a trezit, sub comuniști, muncitor veritabil, cu originea socială „nesănătoasă“. Pompiliu n-a mai apucat binefacerile marxismului de stat, căci a murit destul de tânăr de tuberculoză, contractată pe mașina lui fumegândă. Spre deosebire de frații lui, mecanici de locomotivă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
locomotivă, iar Dumitru s-a trezit, sub comuniști, muncitor veritabil, cu originea socială „nesănătoasă“. Pompiliu n-a mai apucat binefacerile marxismului de stat, căci a murit destul de tânăr de tuberculoză, contractată pe mașina lui fumegândă. Spre deosebire de frații lui, mecanici de locomotivă, Dumitru Godini (născut în 1903: când scriu acestea, mai trăiește încă, la Timișoara) a ajuns tâmplar C.F.R. și a dovedit întotdeauna talent și spirit inventiv - l-au onorat cu brevete, ceea ce nu l-a împiedicat să treacă, politic, prin pușcărie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fost făcuți prizonieri, aproape tot atâția cât în cei trei ani de război pe frontul de est. Tezaurul Băncii Naționale (240 de tone de aur) a fost capturat datorită unui trădător, întreaga flotă militară și comercială, jumătate din vagoanele și locomotivele căilor ferate au fost confiscate de ruși, odată cu uriașe cantități de mărfuri și de utilaje petroliere... Dar poate și mai cumplite pentru populația civilă au fost acțiunile înspăimântătoare comise de trupele de barbari dezlănțuiți care reprezentau Armata Roșie, zisă „de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vicii, atitudini sau chiar politica vremii, Radu Negru subliniind În una din cronicile sale plastice, Îndrăzneala cu care Gh. Boancă a reușit ca "pe vremea lui nu-i voie să descrie drumul spre socialism și comunism, În frunte cu zgomotoasa locomotivă numită partid unic și fochiștii ei, conducători de stat ... pe loc, ca pe o cale ferată cu cotitură În unghi de 90 de grade". Dincolo Însă de aceasta, lucrările lui Gh. Boancă surprind prin atmosferă, predominența gamei de culori reci
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
1906 în orașul Chișinău, județul Lăpușna. La data nașterii, tatăl său - Matei Ioan Mangeron - absolvent al Școlii de Artă și Meserii de pe lângă Politehnica din Sankt Petersburg, cunoscător a 5 limbi și posedând o cultură generală remarcabilă, lucra că mecanic de locomotivă cl. I-a pe ruta Ungheni - Chișinău - St. Petersburg. În 1912, la nici șase ani, copilul Dumitru Mangeron își începe activitatea școlară la Școală primară din Ungheni, absolvind primele două clase în anul 1913, respectiv 1914 ; ultimele două clase primare
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și consolidarea prestigiului științei românești. Cercetător și cărturar de factură enciclopedică, și-a dedicat învățământului tehnic superior capacitatea sa neobișnuită de muncă și creație. S-a născut la 15 noiembrie 1906, în orașul Chișinău, ca fiu al unui mecanic de locomotivă care făcea curse regulate între Ungheni, Chișinău și St. Petersburg. A urmat școala primară la Ungheni și studiile secundare la Liceul Alecu Russo din orașul natal, susținând bacalaureatul în 1923. În 1926 se înscrie la Facultatea de Științe, Secția Matematică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Uniunea Europeană, în 2007, relațiile dintre aceasta și Republica Moldova au căpătat noi conotații, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a locuitorilor de la est de Prut și- au exprimat opțiunea lor europeană. României i-a fost și îi este atribuit rolul de „locomotivă” în procesul de integrare în structurile europene a Republicii Moldova, de asemenea intermediază proiectele derulate prin politica de vecinătate a Uniunii Europene, iar colaborarea dintre instituțiile și cetățenii de la est și de la vest de Prut se consolidează prin cooperare în cadrul acțiunilor
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
forma însăși. Mai mult: odată eliberată statuia, vizibilitatea brută a materiei rămâne invizibilă, ba chiar, ca să zicem așa, trebuie să devină invizibilă, pentru ca în ea să apară chipul formei" (op. cit., p. 213). 85 "În icoană, esteticul încetează de a fi locomotiva expresiei: este detronat din funcția de dispecer al frumuseții și expresivității și este înlocuit cu simțirea înțelegătoare produsă de emotivitatea de factură teologică" (Sorin Dumitrescu, Noi și icoana, Fundația Anastasia, București, 2010, p. 449). 86 Nikolai M. Tarabukin, op. cit., p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
proteină motorie complexă este codificată la om de ~ 40 gene. Membrii aceleiași superfamilii proteice sunt diferite structural. „Capul” moleculei însă este identic pentru toate acestea. Aceste „capete” pot fi atașate la diferite tipuri de „cozi”. „Capetele” pot fi echivalate cu locomotiva, iar „cozile” cu vagoanele, care pot avea forme diferite (cisterne pentru petrol, cisterne pentru beton, vagoane-cușetă pentru animale, vagoane deschise pentru cherestea, vagon pentru cereale etc.) Mecanismul exocitotic este complex și cunoscut fragmentar (fig. 14). Faptele stabilite până în prezent prefigurează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
major în modul de percepere a reputației de către consumatori au fost completate cu liderii de opinie cu spectru larg de influențare a publicului. Janette Henderson 91 îi numește "influențătorii de branduri" ("Brand Influencers"). Cine sunt aceștia? Sunt oamenii care pun "locomotiva" (Bandwagon) în mișcare; ei pot fi instrumente de construcție a sentimentelor pozitive sau negative în jurul unui brand, atât la nivel corporativ, cât și la nivel de produs/serviciu. Barometrul de Încredere Edelman (Edelman's Trust Barometer) confirmă ponderea rolului "influențătorilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sete, iar alții și-au pierdut mințile. Lazăr Rozin susține următoarele: „Ne-au îngrămădit în trenuri... nu știam ce avea să se întâmple... credeam că ar fi și dat foc vagoanelor dacă nu le-ar fi fost teamă să distrugă locomotiva... Timp de cinci zile ne-am sufocat în trenul supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit în vagon... dormeam pe cadavre”. La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supraviețuit torturii au fost aduși înapoi în Iași. Tribunalul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Comănești - de unde cărbunele era încărcat în vagoanele de marfă ale CFR-ului. Distanța parcursă, de aproximativ 12 kilometri, șerpuia printre munți, făcând legătura între mină și stația C.F.R. Comănești. Pe această linie îngustă, mică - cum îi ziceam noi, circula o locomotivă cu aburi, mică și ea, de care se legau 10-15 vagoane mici, cu o capacitate de 2000-2500 kilograme cărbune. Calea ferată, începând de la gara Comănești și până la gara Agăși și Brusturoaea avea un terasament înalt de la sol de 10Ă12 metri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la gara Asău. Apoi, de acolo se îndrepta spre munți, până la mina Livada. Pentru că distanța între localitatea Lăloa ia și mina Livada era mare, minerii nu reușeau să ajungă pe jos, și atunci ei erau transportați de acel trenuleț, cu locomotiva mică și care scotea în urma sa un fum gros, respirat de mineri. Tot pe acest traseu circula și o altă locomotivă a fabricii de cherestea, până la gara Asău. De aici, la diferite ore distanță, o locomotivă făcea la stânga să ajungă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Livada era mare, minerii nu reușeau să ajungă pe jos, și atunci ei erau transportați de acel trenuleț, cu locomotiva mică și care scotea în urma sa un fum gros, respirat de mineri. Tot pe acest traseu circula și o altă locomotivă a fabricii de cherestea, până la gara Asău. De aici, la diferite ore distanță, o locomotivă făcea la stânga să ajungă la mina Livada, alta la dreapta, trecând Trotoșul pe un pod, până departe, prin munți, pe Valea Asăului, unde se exploata
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de acel trenuleț, cu locomotiva mică și care scotea în urma sa un fum gros, respirat de mineri. Tot pe acest traseu circula și o altă locomotivă a fabricii de cherestea, până la gara Asău. De aici, la diferite ore distanță, o locomotivă făcea la stânga să ajungă la mina Livada, alta la dreapta, trecând Trotoșul pe un pod, până departe, prin munți, pe Valea Asăului, unde se exploata pădurea. Oamenii din Asău lucrau îndeosebi la tăierea copacilor, iar unele echipe munceau din greu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
m ari. Din nefericire eram subordonatul direct al maistrului Anghel, șeful atelierului de fierărie. Aici se executau tot felul de piese trebuitoare pentru buna activitate a minelor de cărbune, de menținere a siguranței căilor ferate mici și de întreținere a locomotivelor care funcționau în cadrul societății. Maistrul meu Anghel era un om de statură mijloc ie, cu o înfățișare ciudată, arăta de la prima impresie a fi un om rău, avea sufletul împietrit, însăși privirea îi era încrucișată, respingătoare. Când eu credeam că
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se află la mâna hazardului, dar că nimic nu e Întâmplător, ca de sub fiecare cuvânt te Înhață câte un paradox, dar că În loc să te sufoce, te săruta pe tâmpla și Îți șoptește „Bine ai venit!”. Indiscutabil, „Damnațiunea poetului” apare că „locomotivă” ideatica, ce transporta vagoanele-metaforă, Încărcate de sensuri, nuanțe, subtilități, toate ambalate Într-o „supă de fantasme”, mâncarea favorită a poetului ce spune realului un „Hai sictir” și Își vede de spectralele-i preocupări. De remarcat apoi o senzualitate bine deghizata
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu nasturi lucitori, bombați, având ștanțați pe ei o roată aurie cu aripioare, mândru de rostul lui pe pământ, ridica paleta rotundă în aer, dând „plecarea“... salutând cu mâna la cozoroc, surâzător, nemișcat, zeu minuscul al pustietății feroviare, pe mecanicul locomotivei, pe fochist, pe conductorul blegit de inactivitate... așa... pe toți călătorii și călătoarele înciorchinate la geamuri... Dar cu cel mai strașnic năduf înjurau o fântână seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
la prețuri simbolice, iar pentru animalele ce îi rămâneau plătea taxe, care-i obligau, practic, la vânzarea către stat a acelor animale. Neoficial, se spunea că produsele luau drumul spre URSS, de unde și zicala, la modă atunci, că la dus, locomotivele trenurilor încărcate, pufăiau din greu, zicând: "URSS-URSS", iar la întoarcere zburdau, vagoanele fiind goale, pufăitul fiind tradus prin strigătul: "cote-cote". Seceta pauperizase și mai rău populația, capii de familie, bărbați sau femei, evident văduve, s-au constituit în grupulețe, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
măsura ei.” Eugen Frunză 692. „Când scriu, mă tem întotdeauna ca nu cumva gândul limpede să se întunece până îl așez pe hârtie.” Eugen Frunză 693. „O carte bună nu sfârșește niciodată.” Eugen Frunză 694. „Scriitorul fără cititor e ca locomotiva fără vagoane.” Eugen Frunză 695. „Am în biblioteca mea un raft rezervat cărților din care, la nevoie storc sirop.” Eugen Frunză 696. „O carte bună de trei sute de pagini te face să mai gândești trei mii.” Eugen Frunză 697. „Dacă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
noi așa că am dormit în gară. Lucrurile au rămas pe peron păzite pe rând de unul din părinți în timp ce eu și sora mea dormeam înghesuiți în sala de așteptare. A doua zi la prânz a venit și trenul nostru. O locomotivă cu abur trăgea după ea niște vagoane de tren personal destul de hârbuite. Unele aveau urme de gloanțe, dovadă că participaseră pe front și suferiseră atacuri aeriene. Începu o adevărată luptă pentru ocuparea locurilor. Noi am ocupat un compartiment împreună cu o
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
dădu fuga să deschidă. Acarul Ilie, cu ochii holbați, îi trimise în nas răsuflarea duhnind a vin (întârziase cu niște prieteni): "Rușii sunt pe insulă!" Tot atunci începu să sune în birou telefonul. Se repezi într-acolo: "Vă trimitem o locomotivă cu două vagoane de vite, luați ce puteți și plecați fără să mai așteptați..." Constantin cu familia lui și Panaiota se instalară în primul vagon, poștașul cu familia și comisarul cu nevasta, în al doilea. Înștiințat că sovieticii aveau ce-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-sa. Vameșul era de negăsit. Când cei ce plecau își terminară de îmbarcat boarfele, șeful de gară, țeapăn pe peron, pe cap cu chipiul roșu, ridică discul rotund înfipt într-o tijă, pentru a da mecanicului semnalul de plecare. Șuierul locomotivei despică aerul până în tăriile cerului care vesteau o frumoasă zi de vară, și trenul se puse încet în mișcare. Șeful de gară sări pe scara vagonului și ridică mâna spre cei care, plângând, rămâneau pe peron: rămas bun tuturor, rămas
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
reflectau un cer fără nori, unde se înfigeau siluete de arbori, dublate de umbrele lor. Și pe urmă, opri în plin câmp. Oamenii săriră jos, căutând o explicație, tehnică sau de alt fel. De la coada trenului se zărea în apropierea locomotivei o mică îmbulzeală, dar nu circula nicio informație. Aerul era fierbinte și nu aveau apă. Neluând în seamă protestele soției lui, șeful de gară porni spre capul trenului. Se întoarse târziu, palid ca un mort. "Plecăm..." spuse el și se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fierbinte și nu aveau apă. Neluând în seamă protestele soției lui, șeful de gară porni spre capul trenului. Se întoarse târziu, palid ca un mort. "Plecăm..." spuse el și se prăbuși pe saltea, cu fața la perete. Nimeni nu întrebă nimic și locomotiva fluieră de pornire. Au ajuns la Galați seara târziu. O mare mulțime se strânsese pe peron. Șeful de gară reuși să-și croiască drum prin înghesuială, printre țipete și plânsete, ca să se ducă la depozitul de locomotive unde lucra prietenul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]