2,675 matches
-
de dezvoltare urbană. Conceptul de calitate a locuirii este tratat din perspectiva calității vieții, ca indicator al calității vieții. Tot în acest capitol sunt analizate dreptul la locuire - fiind prezentate diverse reglementări la nivel național și internațional - și standardele de locuire, care se referă la „toate acele reglementări legale referitoare la condițiile minime de adecvare pe care trebuie să le îndeplinească o locuință” (p. 28). Politicile de locuire: Accepțiuni și perspective constituie obiectul de analiză al Capitolului 2. Prin politici de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
locuire - fiind prezentate diverse reglementări la nivel național și internațional - și standardele de locuire, care se referă la „toate acele reglementări legale referitoare la condițiile minime de adecvare pe care trebuie să le îndeplinească o locuință” (p. 28). Politicile de locuire: Accepțiuni și perspective constituie obiectul de analiză al Capitolului 2. Prin politici de locuire înțelegem „totalitatea programelor și acțiunilor autorităților naționale și locale pe termen mediu și scurt, îndreptate către satisfacerea nevoilor de locuire ale unei populații din aria lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care se referă la „toate acele reglementări legale referitoare la condițiile minime de adecvare pe care trebuie să le îndeplinească o locuință” (p. 28). Politicile de locuire: Accepțiuni și perspective constituie obiectul de analiză al Capitolului 2. Prin politici de locuire înțelegem „totalitatea programelor și acțiunilor autorităților naționale și locale pe termen mediu și scurt, îndreptate către satisfacerea nevoilor de locuire ale unei populații din aria lor de administrare” (p. 32). De asemenea, sunt definite conceptele de locuință și locuire. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
o locuință” (p. 28). Politicile de locuire: Accepțiuni și perspective constituie obiectul de analiză al Capitolului 2. Prin politici de locuire înțelegem „totalitatea programelor și acțiunilor autorităților naționale și locale pe termen mediu și scurt, îndreptate către satisfacerea nevoilor de locuire ale unei populații din aria lor de administrare” (p. 32). De asemenea, sunt definite conceptele de locuință și locuire. În timp ce locuința se referă la spațiul destinat adăpostului persoanei/persoanelor, oferind protecție și securizare, locuirea este „o necesitate intrinsecă... definită drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de locuire înțelegem „totalitatea programelor și acțiunilor autorităților naționale și locale pe termen mediu și scurt, îndreptate către satisfacerea nevoilor de locuire ale unei populații din aria lor de administrare” (p. 32). De asemenea, sunt definite conceptele de locuință și locuire. În timp ce locuința se referă la spațiul destinat adăpostului persoanei/persoanelor, oferind protecție și securizare, locuirea este „o necesitate intrinsecă... definită drept ansamblul activităților relative la asigurarea optimală a unor condiții de viață (...), ce sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
scurt, îndreptate către satisfacerea nevoilor de locuire ale unei populații din aria lor de administrare” (p. 32). De asemenea, sunt definite conceptele de locuință și locuire. În timp ce locuința se referă la spațiul destinat adăpostului persoanei/persoanelor, oferind protecție și securizare, locuirea este „o necesitate intrinsecă... definită drept ansamblul activităților relative la asigurarea optimală a unor condiții de viață (...), ce sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea într-un anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
securizare, locuirea este „o necesitate intrinsecă... definită drept ansamblul activităților relative la asigurarea optimală a unor condiții de viață (...), ce sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea într-un anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
drept ansamblul activităților relative la asigurarea optimală a unor condiții de viață (...), ce sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea într-un anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe următoarele: asigurarea securității, a confortului; construcția de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a unor condiții de viață (...), ce sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea într-un anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe următoarele: asigurarea securității, a confortului; construcția de locuințe ca element al creșterii economice; sarcina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sunt condiționate de caracteristicile și de viețuirea într-un anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe următoarele: asigurarea securității, a confortului; construcția de locuințe ca element al creșterii economice; sarcina statului de a asigura locuințe. Analizând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
anume spațiu construit” (p. 32). Capitolul 2 continuă analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe următoarele: asigurarea securității, a confortului; construcția de locuințe ca element al creșterii economice; sarcina statului de a asigura locuințe. Analizând modul cum politicile de locuire sunt promovate, autorul face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
analiza politicilor de locuire cu secțiunile: obiective ale politicilor de locuire, modalități de promovare a politicilor de locuire, paleta opțiunilor politice în sfera locuirii, etape și actori în procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe următoarele: asigurarea securității, a confortului; construcția de locuințe ca element al creșterii economice; sarcina statului de a asigura locuințe. Analizând modul cum politicile de locuire sunt promovate, autorul face distincție între două concepte, cel de cerere (socială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
procesul de asigurare a locuirii. Printre obiectivele de bază ale politicilor de locuire le regăsim pe următoarele: asigurarea securității, a confortului; construcția de locuințe ca element al creșterii economice; sarcina statului de a asigura locuințe. Analizând modul cum politicile de locuire sunt promovate, autorul face distincție între două concepte, cel de cerere (socială) și cel de nevoie (socială). Conceptul de cerere, preluat din domeniul economiei, presupune „abilitatea și capacitatea consumatorului individual de a plăti pentru deținerea unei locuințe” iar cel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ca întreg îl adoptă ca pe o expresie a interesului colectiv” (p. 34). Autorul preia descrierea realizată de Burns și Graebler (1977) privind tipurile de dezechilibru între cerere și nevoie: static, dinamic, spațial și calitativ. În ceea ce privește opțiunile politice în domeniul locuirii, sunt analizate instrumentele politice, aranjamentele instituționale ce privesc punerea în practică a instrumentelor, precum și populația țintă (preluate de la Doling, 1997). Instrumentele politice, în număr de șase, presupun: nonacțiunea, recomandarea/îndrumarea, reglementarea, taxarea, subvenționarea și aprovizionarea/ furnizarea. Pentru implementarea acestora este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
instrumentelor, precum și populația țintă (preluate de la Doling, 1997). Instrumentele politice, în număr de șase, presupun: nonacțiunea, recomandarea/îndrumarea, reglementarea, taxarea, subvenționarea și aprovizionarea/ furnizarea. Pentru implementarea acestora este nevoie de unele „aranjamente instituționale”. Statul promovează reglementări și standarde în zona locuirii, precum și facilități, iar organizațiile nonguvernamentale de tip profit sau nonprofit pot, la rândul lor, furniza locuințe. Populația țintă - beneficiarii programelor și politicilor în domeniul locuirii - este selectată în funcție de anumite criterii: venitul, zona de locuire, apartenența la o etnie, categoria de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
implementarea acestora este nevoie de unele „aranjamente instituționale”. Statul promovează reglementări și standarde în zona locuirii, precum și facilități, iar organizațiile nonguvernamentale de tip profit sau nonprofit pot, la rândul lor, furniza locuințe. Populația țintă - beneficiarii programelor și politicilor în domeniul locuirii - este selectată în funcție de anumite criterii: venitul, zona de locuire, apartenența la o etnie, categoria de populație (familii cu mulți copii, vârstnici etc.). În finalul Capitolului 2 regăsim o analiză a strategiilor guvernamentale de reducere a discrepanțelor dintre costul unei locuințe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
promovează reglementări și standarde în zona locuirii, precum și facilități, iar organizațiile nonguvernamentale de tip profit sau nonprofit pot, la rândul lor, furniza locuințe. Populația țintă - beneficiarii programelor și politicilor în domeniul locuirii - este selectată în funcție de anumite criterii: venitul, zona de locuire, apartenența la o etnie, categoria de populație (familii cu mulți copii, vârstnici etc.). În finalul Capitolului 2 regăsim o analiză a strategiilor guvernamentale de reducere a discrepanțelor dintre costul unei locuințe și venitul gospodăriei, strategii care încearcă să soluționeze aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
populație (familii cu mulți copii, vârstnici etc.). În finalul Capitolului 2 regăsim o analiză a strategiilor guvernamentale de reducere a discrepanțelor dintre costul unei locuințe și venitul gospodăriei, strategii care încearcă să soluționeze aceste diferențe în folosul beneficiarilor politicilor de locuire; enumerăm aceste strategii: strategia de a nu întreprinde nimic, reducerea costului real, reducerea costului utilizatorului, creșterea capacității de a plăti. Capitolul 3, Politicile de locuire în regimurile bunăstării din statele occidentale. Perspective teoretice, analizează teoriile din sfera politicilor de locuire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și venitul gospodăriei, strategii care încearcă să soluționeze aceste diferențe în folosul beneficiarilor politicilor de locuire; enumerăm aceste strategii: strategia de a nu întreprinde nimic, reducerea costului real, reducerea costului utilizatorului, creșterea capacității de a plăti. Capitolul 3, Politicile de locuire în regimurile bunăstării din statele occidentale. Perspective teoretice, analizează teoriile din sfera politicilor de locuire, aprofundându-le pe cele din statele bunăstării occidentale. Este prezentată o clasificare a acestora din următoarele perspective: a similarității crescute (a convergenței), a divergenței sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
locuire; enumerăm aceste strategii: strategia de a nu întreprinde nimic, reducerea costului real, reducerea costului utilizatorului, creșterea capacității de a plăti. Capitolul 3, Politicile de locuire în regimurile bunăstării din statele occidentale. Perspective teoretice, analizează teoriile din sfera politicilor de locuire, aprofundându-le pe cele din statele bunăstării occidentale. Este prezentată o clasificare a acestora din următoarele perspective: a similarității crescute (a convergenței), a divergenței sau a disimilarității crescute, a retragerii statului bunăstării. Perspectiva similarității crescute cuprinde patru orientări teoretice: teoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
următoarele perspective: a similarității crescute (a convergenței), a divergenței sau a disimilarității crescute, a retragerii statului bunăstării. Perspectiva similarității crescute cuprinde patru orientări teoretice: teoria necesității morale, perspectiva cetățeniei, logica industrializării și logica sistemului capitalist. Teoria necesității morale afirmă că „locuirea decentă este un imperativ moral care, în mod rezonabil, este de așteptat a fi atins de către toți membrii societății, iar intervenția guvernelor în politicile de locuire reflectă tocmai această poziție morală” (J. Higgins, 1981, apud. J. Doling, 1997) (p. 43
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
morale, perspectiva cetățeniei, logica industrializării și logica sistemului capitalist. Teoria necesității morale afirmă că „locuirea decentă este un imperativ moral care, în mod rezonabil, este de așteptat a fi atins de către toți membrii societății, iar intervenția guvernelor în politicile de locuire reflectă tocmai această poziție morală” (J. Higgins, 1981, apud. J. Doling, 1997) (p. 43). Perspectiva cetățeniei susține că, în dezvoltarea statelor occidentale, progresul economic/industrial are loc în strânsă legătură cu cel politic. Astfel, statul este cel care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
1981, apud. J. Doling, 1997) (p. 43). Perspectiva cetățeniei susține că, în dezvoltarea statelor occidentale, progresul economic/industrial are loc în strânsă legătură cu cel politic. Astfel, statul este cel care trebuie să asigure standarde calitative minime privind condițiile de locuire și să „întreprindă acțiuni pentru eliminarea condițiilor de locuire improprii” (p. 43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
susține că, în dezvoltarea statelor occidentale, progresul economic/industrial are loc în strânsă legătură cu cel politic. Astfel, statul este cel care trebuie să asigure standarde calitative minime privind condițiile de locuire și să „întreprindă acțiuni pentru eliminarea condițiilor de locuire improprii” (p. 43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
economic/industrial are loc în strânsă legătură cu cel politic. Astfel, statul este cel care trebuie să asigure standarde calitative minime privind condițiile de locuire și să „întreprindă acțiuni pentru eliminarea condițiilor de locuire improprii” (p. 43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său ideea că industrializarea a condus la creșterea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]