2,384 matches
-
fi susținute chiar și numai prin simple observații geografice și economice și nu prin studii statistice complexe 77. Acolo unde omul construiește social, prin îndepărtarea religiei din acest mecanism, construcția respectivă este mai dinamică și în acord cu dorințele sale lumești, de ființă complexă, purtătoare a păcatului originar. Iarăși nu este nevoie de studii statistice complexe pentru a afirma că societatea umană laică este una a omului, chiar dacă în sufletul său, omul nu a renunțat niciodată să creadă în Dumnezeu. De
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a se afla în fruntea celor pe care îi conduc. Deși nu o recunoaște în mod clar, iar unii autori precum Randell, spun că nici nu ar fi fost pregătit pentru asta, Calvin instituie, chiar dacă în mod indirect, puterea conducătorilor lumești, a regilor și prinților, asupra Bisericii. Dacă Luther nu și-a sistematizat doctrina 118 și dacă organizarea în jurul acestei doctrine era deficitară, Calvin va remedia aceste lucruri. În timp ce mișcarea luterană își continua rătăcirile fără cap în Europa Centrală, la Geneva
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
determinarea practică a omului de a deveni un ales al lui Dumnezeu, prin muncă și efort personal, mulți meșteșugari, comercianți sau antreprenori dându-și silința să caute succesul în activitatea lor ca semn al bunăvoinței divine; alăturarea și recunoașterea bogăției lumești ca fiind semnul succesului; în epocă a deveni bogat prin propriile eforturi era semnul sigur că te așteaptă mântuirea 125; acumularea de bani a devenit o activitate onorabilă; Calvin a schimbat chiar și ideile vechi, cu rădăcini în Vechiul Testament, despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
face acest gest din frondă sau din dorința de a se da în spectacol. Se întâmplă așa pentru că i se pare incredibil că poate fi arestat. Ce trib de pe planeta Pământ și-a arestat preotul său, inițiat în toate tainele lumești și dumnezeiești? Este firesc ca acești oameni să spună că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Până și "enoriașii" săi nu sunt cetățeni, ci o populație condusă nu după ci după cutume. Un asemenea enoriaș va trece cu mașina pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în conștiința noastră de oameni reperul fundamental al moralei lor. Nu ne mai este rușine !!! Există, de asemenea, o legătură între fericire și credința în Dumnezeu. Aceasta este fericirea deplină 96, depărtată în esența și în totalitatea sa de lucrurile lumești și de starea materială a celui fericit. Există popoare profund religioase care se declară în masa lor ca fiind fericite deși starea lor materială nu le-ar îndreptăți la asemenea asumare. Mai ales popoarele orientale dețin un mod de a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noastră, a occidentalilor. În Evanghelia după Matei 97 aflăm: Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra". Credința îl desparte pe om de această lume și atitudinea sa în fața celor lumești se modifică în mod esențial. Pentru un credincios acțiunea devine contemplare și inacțiune. Fericirea celui credincios este una definitiv decuplată de lumea în care acesta trăiește. Aici nu discutăm despre o dimensiune lumească a fericirii sau despre condiționări lumești ale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
această lume și atitudinea sa în fața celor lumești se modifică în mod esențial. Pentru un credincios acțiunea devine contemplare și inacțiune. Fericirea celui credincios este una definitiv decuplată de lumea în care acesta trăiește. Aici nu discutăm despre o dimensiune lumească a fericirii sau despre condiționări lumești ale acesteia. Este vorba despre o independență pe care credinciosul profund o are și de care dispune în raport cu lumea, cu ceilalți. Pe de altă parte, apropierea de religie poate produce un individ educat, cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
celor lumești se modifică în mod esențial. Pentru un credincios acțiunea devine contemplare și inacțiune. Fericirea celui credincios este una definitiv decuplată de lumea în care acesta trăiește. Aici nu discutăm despre o dimensiune lumească a fericirii sau despre condiționări lumești ale acesteia. Este vorba despre o independență pe care credinciosul profund o are și de care dispune în raport cu lumea, cu ceilalți. Pe de altă parte, apropierea de religie poate produce un individ educat, cu profunde repere morale, care îl ajută
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 181. 95 Eseu apărut sub titlul "Rușinea ca dimensiune a moralei umane", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 27 februarie, 2014. 96 Ne exprimăm așa deși omul este om și nu există o cale lumească pentru a îndepărta în totalitate tragicul existenței. ,, Nici o societate nu poate evacua în totalitate tragicul existenței". Robert Muchembled, O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX, Editura Cartier, București, 2002, p. 345. 97 Matei, 6:33. 98 ,,Funcția explicită
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
față de sine. Le depreciază depreciindu-se: "Așa cam pe la miezul nopții m-apucă existarea/ în rest vînt și pulbere, hamuri, săruri, socoteli/ îmi ridic privirea să transcriu// dincolo de prag vînt și pulbere hamuri acre socoteli și/ noaptea umflată/ cîteva minuni lumești//. După călătoria asta la tămăduitor, după rătăcirea de/ rigoare/ am coborît în această altă lume/ plină de muște și de mușterii" ( Așa cam pe la miezul nopții). Ori se ia peste picior preventiv pentru a-și asuma dreptul de-a persifla
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
gustă, se atinge, se aude, se simte. Nu există un om ideal care să nu aibă un "contact" cu lucrurile. Pentru că omul se află în mijlocul lumii. Nu există omul și lumea, fiecare alcătuit deja cu independența sa. Dimpotrivă, omul este lumesc. Printr-un paradox ciudat eul său constă din alteritatea sa, eul său constă din a fi unul cu lumea. Și asta înseamnă să suporți mult. Nu că te-ai împovăra și ai trata cu unul sau cu o mie de
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
în felul acesta, austeritățile vieții monahale în comportarea și traiul lor. Nu se îmbată, (alții dintr-un zel și mai mare, asemenea recabiților din Vechiul Testament, nu folosesc nici un fel de băutură alcoolică), nu fumează, nu înjură, nu participă la petrecerile lumești. Adică, așa cum afirma mai sus Părintele Iosif, „vor să trăiască cu toată ființa regulile existente ale Bisericii“. Ei se străduiesc pentru ca „Marta“ să nu-i fure „Mariei“ partea cea bună; dar, în același timp, în calitate de creștini mireni, ei se simt
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
dar locul nu permite o vatră de foc. Rând pe rând ajungem cu toții la Vârful Omu. Obosiți ne revenim treptat după efortul deosebit al zilei. Suntem încântați de priveliștile ce ni se oferă. Ne invită la descătușarea de orice legături lumești. Facem o meditație de grup știind că acest loc are o mare încărcătură energetică; privirea Sfinxului este îndreptată către Vârful Omu. Acolo în viitor neamul românesc va construi ceva grandios. După-amiază coborâm în grupuri mici la Vila Coteanu. Efortul zilei
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
clericale de la Patriarh, poate fi din nou admis între clerici și de către Patriarh. Titlul XI DESPRE LAICI Can. 399 - (cf 207 § 2) Prin numele de laici se înțeleg, în acest Cod, credincioșii creștini cărora le este proprie și specială particularitatea lumească și care, trăind în lume, participă la misiunea Bisericii, dar nu sunt nici constituiți în sacra hirotonire și nici înscriși în starea călugărească. Can. 400 - (= 224) Laicii, pe lângă drepturile și obligațiile care sunt comune tuturor credincioșilor creștini și care sunt
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
pasivă; în locul Superiorului propriei mănăstiri, este supus, și în virtutea votului ascultării, Episcopului eparhial al locului în care locuiește. Can. 492 - § 1. (691) Membrul cu voturi perpetue nu va cere indultul de a părăsi mănăstirea și de a reveni la viața lumească decât din motive foarte grave, cântărite cu atenție în fața Domnului; cererea o va înainta Superiorului mănăstirii sui iuris care, împreună cu votul său și al consiliului său, le va trimite Scaunului Apostolic. § 2. Acest indult este rezervat Scaunului Apostolic. Can. 493
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
înainta Superiorului mănăstirii sui iuris care, împreună cu votul său și al consiliului său, le va trimite Scaunului Apostolic. § 2. Acest indult este rezervat Scaunului Apostolic. Can. 493 - § 1. (692) Indultul de a părăsi mănăstirea și de a reveni la viața lumească, acordată în mod legitim și comunicată membrului, dacă actul prin care i s-a adus la cunoștință nu a fost respins de către membrul însuși, prin dreptul însuși aceasta atrage după sine dispensa de la voturi și de la toate obligațiile izvorâte din
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
după sine dispensa de la voturi și de la toate obligațiile izvorâte din profesiune, nu însă și de cele anexate sacrei hirotoniri, dacă membrul este constituit în hirotonirea sacră. § 2. ( 690) Dacă membrul care a părăsit mănăstirea și a revenit la viața lumească este primit din nou în mănăstire, reîncepe noviciatul și profesiunea, ca și când nu ar fi fost încorporat niciodată în viața călugărească. Can. 494 - § 1. ( 693) Monahul cu voturi perpetue și constituit în hirotonirea sacră, dacă a obținut indultul de a părăsi
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
noviciatul și profesiunea, ca și când nu ar fi fost încorporat niciodată în viața călugărească. Can. 494 - § 1. ( 693) Monahul cu voturi perpetue și constituit în hirotonirea sacră, dacă a obținut indultul de a părăsi mănăstirea și de a reveni la viața lumească, nu poate exercita sacra hirotonire până când nu găsește un Episcop eparhial binevoitor care să-l primească. § 2. Episcopul eparhial îl poate primi fie fără nici o condiție, fie ca experiment pentru cinci ani; în primul caz monahul este înscris în eparhie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
adevărată penitență, să-l primească; altfel, conform normei dreptului, îl vor pedepsi sau chiar îl vor demite. Can. 496 - § 1. (cf 688 § 2) Cel care în timpul profesiunii temporare, având motive grave, vrea să părăsească mănăstirea și să revină la viața lumească, va înainta cererea către Superiorul mănăstirii sui iuris. § 2. Superiorul va trimite această cerere, împreună cu votul său și al consiliului său, Episcopului eparhial care este, chiar dacă e vorba de o mănăstire de drept pontifical, cel care va acorda indultul de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Superiorul va trimite această cerere, împreună cu votul său și al consiliului său, Episcopului eparhial care este, chiar dacă e vorba de o mănăstire de drept pontifical, cel care va acorda indultul de a părăsi mănăstirea și de a reveni la viața lumească, exceptând cazul în care dreptul particular rezervă aceasta Patriarhului pentru mănăstirile situate în limitele teritoriului Bisericii patriarhale. 10° Despre demiterea monahilor Can. 497 - § 1. (694 § 1) Prin dreptul însuși se consideră demis din mănăstire membrul care: 1° a abandonat în
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
2) Cel care, pe durata voturilor temporare, cere, pentru o cauză gravă, să părăsească ordinul sau congregația, poate primi de la Superiorul general, cu consimțământul consiliului său, indultul de a părăsi definitiv ordinul sau congregația și de a reveni la viața lumească, cu efectele amintite în can. 493; în congregațiile de drept eparhial, pentru ca indultul să aibă valoare, trebuie confirmat de Episcopul eparhial al locului în care se află casa principală a aceleiași congregații. Can. 547 - § 1. (689 § 1) Superiorul major, pentru
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
cu consimț��mântul consiliului său. § 2. Referitor la celelalte despre exclaustrare se vor respecta cann.489-491. Can. 549 - § 1. (691) Membrul cu voturi perpetue nu va cere indultul de a părăsi ordinul sau congregația și de a reveni la viața lumească decât din motive foarte grave; cererea sa o va înainta Superiorului general, care o va trimite autorității competente, împreună cu votul său și al consiliului său. § 2. Acest indult, în ordine, este rezervat Scaunului Apostolic; în congregații însă, în afara Scaunului Apostolic
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
este incompatibil cu starea clericală. § 3. Le este interzis clericilor să-și asume oficii publice, care comportă o participare la exercitarea puterii civile. § 4. Fără permisiunea Ordinariului lor, să nu administreze bunuri ce aparțin laicilor și să nu desfășoare funcții lumești, care comportă obligația dării de seamă; li se interzice de a se face garanți, chiar cu bunurile personale, fără consultarea Ordinariului propriu; de asemenea, să se abțină de a semna polițe prin care este asumată obligația de a plăti bani
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
clericale de la Patriarh, poate fi din nou admis între clerici și de către Patriarh. Titlul XI DESPRE LAICI Can. 399 - (cf 207 § 2) Prin numele de laici se înțeleg, în acest Cod, credincioșii creștini cărora le este proprie și specială particularitatea lumească și care, trăind în lume, participă la misiunea Bisericii, dar nu sunt nici constituiți în sacra hirotonire și nici înscriși în starea călugărească. Can. 400 - (= 224) Laicii, pe lângă drepturile și obligațiile care sunt comune tuturor credincioșilor creștini și care sunt
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
pasivă; în locul Superiorului propriei mănăstiri, este supus, și în virtutea votului ascultării, Episcopului eparhial al locului în care locuiește. Can. 492 - § 1. (691) Membrul cu voturi perpetue nu va cere indultul de a părăsi mănăstirea și de a reveni la viața lumească decât din motive foarte grave, cântărite cu atenție în fața Domnului; cererea o va înainta Superiorului mănăstirii sui iuris care, împreună cu votul său și al consiliului său, le va trimite Scaunului Apostolic. § 2. - Can. 493 - § 1. (692) Indultul de a părăsi
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]