3,499 matches
-
semnificativ este jurămîntul de pe Cîmpul lui Marte, din 14 iulie 1790. "Federații, scrie Albert Malet, au venit din toate ținuturile Franței. Dar ei au uitat că erau bretoni, normanzi sau gasconi. Ei se simțeau în primul rînd francezi, și erau mîndri că sînt francezi pentru că erau oameni liberi." Astfel, prin pedagogia istorică a celei de a Treia Republici, ies în evidență, coerente, structurate și organizate, toate elementele constitutive ale unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
piatra de temelie a credinței. Demonstrația Cu toții am fost învățați că "demonstrația" este trăsătura centrală a matematicii, și geometria euclidiană, cu șirul ei de axiome și propoziții, a oferit cadrul esențial pentru gândirea modernă încă din perioada Renașterii. Matematicienii se mândresc cu certitudinea absolută, în comparație cu etapele provizorii ale cercetătorilor de științe naturale, ca să nu mai vorbim despre gândirea încâlcită din alte domenii. Este adevărat că, începând cu Gödel, certitudinea absolută a fost subminată, iar asaltul mult mai banal al demonstrațiilor pe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
înveți lecția este mai interesant decât să fii admonestat, să fii dat ca exemplu negativ, să rămâi după ore la școală, să primești note proaste sau să nu fii promovat. Și foarte mult din ceea ce trece ca "disciplină" și se mândrește că se opune doctrinelor de pedagogie indulgentă și că ține sus stindardul efortului și datoriei, nu este altceva decât numai acest apel la "interes" în sensul său aversiv de teamă, de neplăcere față de diversele feluri de durere fizică, socială și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
edifice o instituție marcantă pentru cercetarea agricolă din România, al cărei rol devine tot mai pregnant în contextul accentuării procesului de schimbare climatică, unul dintre factorii majori ai intensificării fenomenului de eroziune genetică. Valorosul cercetător botoșănean, cu care personal mă mândresc, în anul 1989, a introdus în bancă primele colecții de resurse genetice vegetale care au constituit nucleul patrimoniului genetic actual, iar de atunci și până astăzi și-a făcut un scop nobil din a contribui, fără a se menaja, nici
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a favorizat extinderea lor în cultură pe suprafețe de teren importante. Activitatea pe plan științific a fost dublată de preocupările de modernizare a Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava, una din stațiunile cu care cercetarea științifică agricolă din România se poate mândri. Sub conducerea sa au fost construite pavilionul central al Stațiunii, cu laboratoare, amfiteatru și bibliotecă, laboratorul de cercetări zootehnice, casa de vegetație, Centrul de cercetări pentru terenuri podzolice de la Ilișești, Centrul de cercetări pentru agricultura zonei montane — Pojorâta, toate aceste
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
aspecte ce vor fi evidențiate cum se cuvine de colaboratorii apropiați și mulții săi prieteni, esența personalității sale constând în faptul că este un demn urmaș al marilor noștri înaintași care au creat un patrimoniu cultural național cu care ne mândrim și cărora le exprimăm eterna noastră gratitudine. Acad. Cristian HERA Vicepreședinte al Academiei Române Președinte al Secției de Științe Agricole și Silvice al Academiei Române Președinte de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu — Șișești" *** Ctitor și primul director
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din acest dezastru? Cu cât va fi mai rapidă și mai serioasă gândirea guvernanților, cu atât ne vom redresa economic și deci ne va fi mai bine”. De câte ori trec pe lângă sediul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava, privesc și mă mândresc cu construcțiile emblematice pentru municipiul Suceava și anume: clădirea ce adăpostește laboratoarele, mai în spate cea ocupată de administrație și puțin mai departe o bijuterie de clădire: Banca de Gene. Iată că acest om dedicat agriculturii a privit și la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu animale, acestea erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din familii de mari gazde. Nu aveau până la urmă toți comportamentul acestuia. Hărnicia și spiritul de chiverniseală erau totuși apreciate de colectivitate. Flăcăul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
face trimitere la schimbările economice, politice, culturale, religioase? • Evoluția instituțiilor culturale • Declinul economic și instituțional 3.6. Care sunt cele mai importante repere istorice ale orașului? • Ce este cel mai cunosc din istoria Sibiului? • Care sunt evenimentele cu care se mândresc cel mai tare sibienii? • Care au fost momentele de cotitură în devenirea Sibiului? 3.7. Cum apreciați și explicați procesul de dezvoltare (economică, socială, culturală) al Sibiului, manifestat în ultimii ani? • Care sunt cauzele acestuia? • Cine este implicat în reconstrucția
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dificultățile, fiind mai înclinați spre inițiative proprii. Un rol important în dezvoltarea conștiinței de sine îl au însă și expectațiile părinților față de rezultatele școlare ale copiilor lor. Părinții celor cu rezultate bune sunt mai deschiși și democratici față de copiii lor, mândrindu-se cu rezultatele acestora, dar în același timp menținând reguli severe din teama ca aceștia să nu-și diminueze interesul pentru obținerea performanțelor școlare superioare. Mai ales în faza finală a ciclului liceal, premergător admiterii la facultate, părinții cu așteptări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
francezii sunt mândri și francezii sunt muritori, și delimitând două categorii: grupul, reprezentat de francezi, și non-grupul, reprezentat de popoare care nu sunt de această naționalitate, se poate observa că prima propoziție încearcă să caracterizeze grupul, susținând implicit că atributul mândri este specific doar acestuia, fără însă a da informații exacte despre non-grup, în timp ce în cadrul celei de-a doua propoziții, informația, deși este universal distribuită în rândul grupului, este aplicabilă și distribuită universal și în rândul non-grupului. Având în vedere acestea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
MOTTO Sunt mulți oameni care se pot mândri cu numărul ma re de cărți citite Desigur că este un lucru cât se poate de benefic, atât pentru el cât și pentru cei din jur, pentru că un om de cultură îi trage și pe ceilalți spre Cunoașt ere. Dar
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
o stimă de sine bună, copiii vor avea un bun model de urmat. Prin îmbrățișări, afecțiune, cuvinte calde, copii capătă încredere în capacitățile lor. Părinții trebuie să fie spontani și afectuoși cu copiii. Încurajările primite și faptul că părinții sunt mândri de ei, îi ajută enorm pe copii în formarea stimei de sine. De asemenea, exprimarea reciprocă a emoțiilor ajută mult la formarea echilibrată a copiilor. Părinții trebuie să sublinieze punctele forte ale copilului, nu cele în care mai are carențe
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cărți despre morală. Am răspuns și eu că este una minimă. Apoi, peste vreun an și ceva, cu prilejul Revoluției române, toți colegii mei, profesori, l-au văzut pe Andrei Pleșu la TV. Brusc, devenise important pentru ei și erau mândri că, da, știau cine este "bărbosul", că doar aveau cartea lui în bibliotecă. Cred că de asta am și fost votat în unanimitate președinte al FSN la Liceul M.I.U., acum "Cernătescu", chiar pe 25 decembrie 1989. Noica m-a
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ne bucurăm de viață, pentru că de asta a făcut Dumnezeu să sosim aici. Mai cred că trebuie să ne bucurăm liberi de această viață, pentru că Domnul a avut generozitatea să ne înzestreze cu liber-arbitru, iar noi ar trebui să fim mândri că am primit acest dar și să ne dovedim a fi demni de el. Nimeni nu e resposabil pentru alegerile noastre, fie că acestea sunt bune, fie că sunt proaste. E un dar dificil, fără îndoială, de aceea unii vorbesc
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aceea. Ar fi și acest al treilea val reprezentat de copiii aceștia, post-adolescenți, nouă necunoscuți, care nu prea ies la vedere încă, sper, (nu vorbim de cei care nu mai au legătură cu satul sau comuna), adică altă generație. Ne mândrim cu militari ca generalul Viorel Cheptine (din Strâmba), consilierul militar Costică Barbărasă, militari de carieră ca Silviu Chitic, Vasile a lui Ilie Marin din Strâmba sau Dumitru Balan. S-au evidențiat profesorii: Barbărasă Neculai, Basoc Margareta, Dumitru Marin, Victor Marin
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest tărâm sa manifestat prin 60 de studii științifice publicate. Cu siguranță, nu numai Vasluiul și Moldova din dreapta Prutului, ci și întreg spațiul românesc au tot temeiul să se mândrească cu succesele prietenului nostru Dumitru Marin.” MIRCEA SNEGUR, Primul Președinte al Republicii Moldova CONSILIUL LOCAL: EXPUNERE DE MOTIVE pentru motivarea proiectului de hotărâre privind conferirea titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE al comunei Podu Turcului, județul Bacău, domnnului DUMITRU V. MARIN În
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
să le ofere spontan. 4. Aceștia, însă, ulterior, conștienți că sub un nume atât de umil se poate furișa mândria și că, folosindu-se de numele sărăciei ca de o pavăză, mulți, care îl poartă pe nedrept, s-ar putea mândri în fața lui Dumnezeu, au preferat să se numească mai degrabă frați minori, decât săracii minori. Aceștia trăiesc în deplină supunere față de Scaunul Apostolic. E) Oddon de Cheriton Cheriton este numele unei localități britanice în regiunea Kent. Odon a fost preot
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
slabe ale lumii, ca să-i facă de rușine pe cei puternici. Dumnezeu a ales cele de jos ale lumii și disprețuite, ba chiar cele ce nu sunt, ca să le distrugă pe cele ce sunt, așa încât nimeni să nu se poată mândri înaintea Lui» (1Cor 1,26-29). Prin urmare, preamărirea noastră trebuie să fie în Dumnezeu - care cu înțelepciunea sa a întemeiat acest Ordin, iar prin mijlocirea slujitorului său Francisc l-a oferit drept exemplu întregii lumi - și nu în om; voi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în teritoriile de dincolo de mare, nu putem să o spunem cu certitudine. 8. Când au fost aduse la cunoștință fericitului Francisc martiriul, viața și legenda acelor frați, auzind că în ea i se aduceau laude și văzând că frații se mândreau cu martiriul acelora, deoarece el era cel mai mare disprețuitor de sine însuși și nu accepta lauda și gloria oamenilor, a refuzat acea legendă și a interzis lectura ei spunând: «Fiecare să se laude cu propriul martiriu și nu cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sunt: fervoarea, evlavia și devoțiunea în recitarea oficiului divin, la Londra; studiul, la Oxford; lipsa banilor, la Cambridge; zelul pentru sărăcie, la York; afecțiunea pentru iubirea reciprocă, la Salisbury; simplitatea pură, la Worcester (nr. 41-44: FF 2462-2468). Provincia engleză se mândrește că a fost înființată de Francisc, care l-a desemnat pe unul dintre însoțitorii săi, fratele Agnello din Pisa, ca primul ministru. Atenția naratorului se oprește asupra acestuia, cu intenția clară de a-l prezenta ca pe un alt Sfânt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că piperul pur este mai bun în sos decât ghimbirul. A mărturisit că se bucura când vedea că elevii săi acordau puțină atenție lecțiilor sale, atunci când le pregătea cu cea mai mare hărnicie, fiindcă nu mai avea ocazia să se mândrească și prin urmare nu pierdea nimic din meritele sale. 121. Fratele Mansueto, nunțiul papei Alexandru al IV-lea în Anglia, a povestit fratelui Petru în același loc că în ziua în care fusese citită în consistoriu bula prin care Inocențiu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
situații. Nu încape îndoiala că sulmonezul nu-și dă seama de acest lucru. Nu. E de exclus. Tocmai asta urmărește, să inducă în eroare. În final nu se mai înțelege dacă această prietenie cu Cotta Maximus cu care s-a mândrit a existat cu adevărat sau dacă e rodul fanteziei lui. Dar în cazul acesta care ar fi fost scopul lui? După părerea noastră, singura explicație posibilă e că poetul vrea să ofere, el însuși, prietenilor de la Roma posibilitatea de a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
soțul său și de exilul acestuia. Ovidiu, însă, se preface că nimic nu s-a întâmplat și o incită să fie mândră și să se laude cu asta. Dar ce fel de vină e aceea cu care trebuie să te mândrești? Oricum, scandalurile amoroase ale Iuliei Minor trec fără îndoială în planul doi, în caz că ar fi avut vreodată ceva de-a face cu exilul lui Ovidiu. Chiar în acest moment ies la iveală alte precizări de-ale poetului, care, potrivit evaluării
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai puțin evident că, o persoană care cunoaștea o altă cauză a exilului sulmonezului, în afară de cea mărturisită și oficială din carmen, putea înțelege o asemenea expresie ca pe o exaltare propriu-zisă a adevăratei cauze a relegării, cu care Ovidiu se mândrea și o incita și pe soție să facă la fel. În epistola Tristele, V, II (adresată poate soției sau lui Paulus Fabius Maximus), poetul comunică că e sănătos; corpul s-a obișnuit de-acum cu vitregiile regiunii, însă spiritul este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]