2,918 matches
-
asemenea. Lucrul cel greu al agentului polițienesc este să constate prin iscălituri identitatea care o și constată din partea lui. Ei află de aceasta și vor să fugă, iar pentru a-l plăti drumul Sofia-și vinde părul. Pentru a-l mântui pe el însă ea-i propune agentului polițienesc schimbul s-o ia pe dânsa care asemenea e urmărită. El nu știe nimic de sacrificiul Sofiei, de aceea scena de adio, pretins pentru câteva minute, // e și foarte frumoasă. Însă când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară, acestei Camere de-a încuviința // prin încheieri asemeni cesiuni? De ce nu lasă domnii din Dealul Mitropoliei ca Rusia să bea până la drojdie păharul călcării sale de tratat, să ia un pământ pe care-a pretextat că voiește să-l mântuie de sub așa-numitul jug turcesc? De ce nu se lasă a se dezvăli pân-la ultima consecuență neadevărul acelor umanitare și creștinești protestațiuni cu cari s-a-nceput războiul contra turcilor? Noi cei insultați în sentimentele noastre cele mai sfinte, noi cei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate elementele acelea din Cameră cari, contrare nouă în {EminescuOpX 424} {EminescuOpX 425} politică internă, au cu toate acestea vederi identice cu noi când e vorba de atitudinea noastră în afară. D. Vernescu își oferea odinioară toată starea pentru a mântui Basarabia. Nu e nevoie de aceasta. Să mântuie cu glasul său cel puțin onoarea nației românești. Să nu lase ca să fim umiliți, ca pentru restabilirea celor mai bune raporturi noi înșine să consfințim rușinea și umilirea noastră. Apelăm în fine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în {EminescuOpX 424} {EminescuOpX 425} politică internă, au cu toate acestea vederi identice cu noi când e vorba de atitudinea noastră în afară. D. Vernescu își oferea odinioară toată starea pentru a mântui Basarabia. Nu e nevoie de aceasta. Să mântuie cu glasul său cel puțin onoarea nației românești. Să nu lase ca să fim umiliți, ca pentru restabilirea celor mai bune raporturi noi înșine să consfințim rușinea și umilirea noastră. Apelăm în fine chiar la persoana Măriei Sale Domnul, pe care cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cnut, care va pune capac de-a pururea comediei liberalo-patriotice. Fie dar. Primim lupta propovăduită de d. C. A. Rosetti, marele rabin al roșilor și al belferilor, și vom sta ca Plevna în fața negrei mulțimi a invaziei rusești pentru a mântui onoarea numelui românesc. [22 septembrie 1878 ] TEATRUL ROMÎNESC. DESCHIDEREA STAGIUNII 1878 - 79 Dumineca trecută, 1 octombre, Asociația dramatică și-a deschis stagiunea cu reprezintația Fiica lui Tintoretto, melodramă în 5 acte. Ca toate melodramele "de boulevard", după cum se zice în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al "împăcării României cu Dumnezeu" după expresia "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu (Ornea, 1996, p. 220). Dincolo de rivalitățile și inamicițiile precipitate de competiția pentru impunerea propriei formule a concepției despre lume, societate și viață în cadrul consensului naționalist, rivalități care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
De adevărul mântuirii colective a neamului românesc prin ortodoxie, "tânăra generație" a lui '27 s-a pătruns sub efluviile mistice ale Profesorului, cuprins la rându-i de "apokathastasis, de acea înfiorată nădejde a lui Origen, că oamenii nu se pot mîntui decît toți laolaltă..." (ibidem). Nodul central al acestui sistem de credințe este convingerea nestrămutată că ortodoxia constituie destinul României întru salvare. Contopirea indisociabilă dintre românism și ortodoxie în conștiința națională românească, promovată intens de Stăniloae, a fost preluată și transpusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lovit însă de rezistența ortodoxă, sub scutul căreia a fost prezervată naționalitatea română: "Din fericire masa cea mare a poporului român din regatul catolic își păstră cu îndârjire legea sa cea veche, adică credința ortodoxă și cu aceasta s-a mântuit de pieire" (Constantinescu, 1928, p. 71). Un alt topos de mare însemnătate al spiritualității românești o reprezintă teza românilor ca apărători ai creștinătății europene în fața islamului. Stăvilirea puhoiului turcesc și salvarea civilizației apusene devine un titlu de glorie în baza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucra de zor la plămădirea civilizației moderne" (Constantinescu, 1928, p. 120). Contribuția românilor la războiul sfânt împotriva islamului nu s-a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul că este prezentat ca un unificator al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ajunge mesianismul polonez în versiunea lui Adam Mickiewicz (pentru care Polonia suferindă era portretizată metaforic ca fiind "Christosul națiunilor") sau mesianismul rusesc în versiunea lui Feodor Dostoievski (cu a sa credință nestrămutată în rolul mesianic al poporului rus de a mântui omenirea), mesianismul național românesc este unul particular, putând fi caracterizat mai adecvat prin noțiunea mai slabă de misionism istoric. Misionismul național face pereche cu eshatologia politică românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai sincer! se răsuci, înfierbântat, Lebedev spre el. Mai simplu și mai precis, mai cinstit și mai respectabil și, deși astfel mă descopăr în fața domniilor voastre, mă doare-n cot; acum vă provoc pe toți, pe toți ateii: prin ce veți mântui lumea și în ce i-ați găsit ei calea normală, voi, oameni ai științei, industriei, asociațiilor, muncii plătite și așa mai departe? Prin ce? Prin credit? Ce înseamnă creditul? La ce vă va duce creditul? — Tare curios mai sunteți! observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spre Rogojin, care ședea la masă. Ah, da! schimbă el iarăși, subit, subiectul. Dar unde-i oratorul, unde-i Lebedev? Prin urmare, Lebedev a terminat? Despre ce a vorbit? E-adevărat, prințe, că dumneavoastră ați spus odată că „frumusețea va mântui lumea“? Domnilor, le strigă el tuturor, prințul susține că frumusețea va mântui lumea! Iar eu susțin că ideile astea jucăușe le are pentru că acum e îndrăgostit. Domnilor, prințul e îndrăgostit; m-am convins de asta mai înainte, de îndată ce a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
subiectul. Dar unde-i oratorul, unde-i Lebedev? Prin urmare, Lebedev a terminat? Despre ce a vorbit? E-adevărat, prințe, că dumneavoastră ați spus odată că „frumusețea va mântui lumea“? Domnilor, le strigă el tuturor, prințul susține că frumusețea va mântui lumea! Iar eu susțin că ideile astea jucăușe le are pentru că acum e îndrăgostit. Domnilor, prințul e îndrăgostit; m-am convins de asta mai înainte, de îndată ce a venit. Nu roșiți, prințe, altfel mi se face milă de dumneavoastră. Care frumusețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Iar eu susțin că ideile astea jucăușe le are pentru că acum e îndrăgostit. Domnilor, prințul e îndrăgostit; m-am convins de asta mai înainte, de îndată ce a venit. Nu roșiți, prințe, altfel mi se face milă de dumneavoastră. Care frumusețe va mântui lumea? Asta mi-a spus-o Kolea... Sunteți un creștin zelos? Kolea zice că dumneavoastră înșivă spuneți că sunteți creștin. Prințul îl cercetă cu atenție și nu-i răspunse. — Nu-mi răspundeți? Poate veți fi crezând că vă iubesc foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar fi o prostie... dacă momentul n-ar fi potrivit. — Ascultă, o dată pentru totdeauna! izbucni Aglaia, nemaiputând suporta. Dacă vei începe să discuți ceva în genul pedepsei cu moartea, despre situația economică a Rusiei sau despre faptul că „frumusețea va mântui lumea“... eu, desigur, mă voi bucura și voi râde cu poftă, dar... te previn din timp: să nu-mi mai apari pe urmă în fața ochilor! Auzi? Vorbesc serios! De data aceasta vorbesc cât se poate de serios! Într-adevăr, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
esenței catolice! Și el, ca și fratele lui ateismul, a provenit din disperare, opunându-se catolicismului în sens moral, pentru a se substitui puterii pe care religia a pierdut-o, pentru a potoli setea spirituală a omenirii și a o mântui, dar nu prin Hristos, ci tot prin violență! Socialismul înseamnă tot libertate prin violență, tot unire prin sabie și sânge! „Să nu îndrăznești să crezi în Dumnezeu, să nu îndrăznești să ai personalitate, fraternité ou la mort*, două milioane de capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Omladina. În vara anului 1876, planurile aceste trebuiau să fie puse în lucrare pe hotarele turcești. După instigațiile și sprijinele Rusiei, Milan a început, împreună cu prințul Nichita din Muntenegru, un război contra Turciei, fără motiv. Dar acest război s-a mântuit nenorocit; biruințele sârbești prevestite nu s-au efectuat și în loc de cucerirea Bosniei, care se plănuise la Belgrad, era cât pe - aci Serbia să fie cucerită de turci. Înainte de a se sfârși această învingere se făcuse o încercare de a se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste și iubitoare de adevăr care-a putut fi amăgită un moment de asemenea panglicari, căci și omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată. Dar domnia noilor fanarioți cată să se mântuie dacă acest popor ține la onoarea lui, la demnitatea lui, la numele lui și în fine la existența lui fizică, otrăvită de rachiul jidovesc, la existența lui intelectuală și morală, otrăvită de stârpiturile demagogiei fanariote. Dar "Romînul" întreabă cum am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi apetitul exagerat chiar vorace, tendința continuă de a mânca, cu creșterea progresivă În greutate și afectarea tuturor parametrilor biologici. Eseu susținut cu ocazia duplexului cultural Vaslui-Bacău, iunie 2013. Frumosul și arta de a trăi frumos la români „Frumusețea va mântui lumea”. Dostoevski A ridica un trai frumos la rang de artă, iată un deziderat pe care omul, ca entitate biologică și colectivitatea, ca entitate socială ar trebui să-l Împlinească, mai ales astăzi când inteligența creatoare a umanității a realizat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spirituală „sunt plictisit de discuția pe subiectul acesta, iar conversa‑ ția nu ne duce nicăieri”. Dumnezeu nu ar trimite sau nu ar Îngădui În viața noas‑ tră Încercări, boli sau necazuri dacă ele nu ar avea puterea de a ne mântui de veșnicele chinuri ale iadului. Nu toate pătimirile sunt folositoare pentru suflet, nu toate sunt expia‑ toare, nu toate Înalță și conduc la Împărăția cerurilor, ci doar acelea care sunt răbdate Îndelung, cu mulțumire, cu nădejde În Dumnezeu și fără de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
taină nu tocmai lesne de deslușit : de ce suferă și aceștia ? Este străvechea problemă a dreptului suferind. Referindu‑se la aceste Întrebări și căutând un răspuns, un cuvios pustnic a scris următoarele : „Dacă‑ți plătești datoriile În această viață, poți fi mântuit. Însă, dacă ești lovit În cap de multe ori, vei primi chiar și ceva În plus. Pentru oamenii care sunt bătuți pe nedrept, La originile bolii 31 există o răsplată. Aceasta Înseamnă că de multe ori Dumnezeu permite ca cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să fie precum tâlharul cel bun care a fost răstignit pe cruce de‑a dreapta lui Hristos. Ce observăm la cei doi tâlhari Între care a fost răstignit Hristos ? Unul L‑a defăimat pe Hristos, spunându‑I : — Dacă Tu ești Hristosul, mântuiește‑Te pe Tine și pe noi. Dar celălalt, certându‑l, i‑a zis : — Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce ești În aceeași osândă ? Noi, după dreptate primim ce ni se cuvine după faptele noastre, dar Acesta nici un rău n
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu. Dra‑ gostea constituie temelia poruncilor, a legilor divine și porunca de frunte a Mântuitorului Iisus Hristos (Ioan 15, 12), Care a așezat‑o ca lege de temelie la lumea nouă pe care voia s‑o reînnoiască și s‑o mântuiască. Concluzia pe care o desprinde Sfântul Ioan Gură de Aur cu privire la acest fapt este urmă‑ toarea : „Dragostea este Începutul, rădăcina, izvorul și maica tuturor bunurilor (...) Acesta este chipul ucenicilor Domnului, calitatea deosebită a robilor lui Dumnezeu, semnul de recu‑ noaștere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În ce este bine, spre zidireă. Adică trebuie să dorim să facem fiecare din noi nu ceea ce ne place, ceea ce ne satisface orgoliul, ceea ce ne mulțu‑ mește sufletește, ci ceea ce este de folos pentru ceilalți și Îi ajută să se mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]