8,611 matches
-
nu vom fi vrednici de Hristosul ce vine, de Hristosul ce este, de Hristosul înflăcărat în luptă cu Antihrist, vom fi pierduți și omenirea va cunoaște un rău și mai grav, de o întindere catastrofală. Creștinătatea are deplina răspundere pentru mântuirea întregii lumi și trebuie să și-o asume... Domnul Iisus, Maica Preacurată, toți sfinții dintotdeauna să fie cu tine, spre slujirea lui Iisus Hristos și a oamenilor!” - Ioan Ianolide, 8 august anul 1985. Cu alte cuvinte, această scriere constituie o
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
iubirea lui Iisus Hristos cea mai presus de cunoștere și să se umple de toată plinătatea lui Dumnezeu (cf.3, 18-19).” Afirmațiile Părintelui Gheorghe Calciu făcute în alte împrejurări, se potrivesc foarte bine și aici, căci, „dacă ai îndoieli asupra mântuirii, asupra jertfei sau asupra biruirii vrășmașului văzut și nevăzut prin puterea credinței și a rugăciunii, dacă te îndoiești de iubirea lui Iisus Hristos și de eficiența pocăinței” acest volum, acest document duhovnicesc, te va convinge, deoarece protagonistul lucrării acesteia și
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
fi dezvoltate de către organizații neguvernamentale și demersurile necesare pentru obținerea autorizației de funcționare în domeniul serviciilor sociale. Ca o concluzie finală a celor enumerate mai sus, trebuie conștientizat faptul că taina „ajutorării aproapelui” este în același timp taina libertății și mântuirii noastre. Fiecare persoană aflată în suferință și în nevoi, perceput și abordat cu ochii cei mult milostivi ai lui Hristos și în iubirea Sa, descoperă faptul că aproapele nostru rămâne pentru fiecare dintre noi cel mai mare obstacol în calea
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
noastre. Fiecare persoană aflată în suferință și în nevoi, perceput și abordat cu ochii cei mult milostivi ai lui Hristos și în iubirea Sa, descoperă faptul că aproapele nostru rămâne pentru fiecare dintre noi cel mai mare obstacol în calea mântuirii nostre, a realizării deplinei comuniuni. În acest context, putem sugera, fără nici un fel de rezervă că acțiunea filantropică, social-misionară a Bisericii este o lucrare duhovnicească, iar viața duhovnicească este un izvor de iubire sfântă pentru această lucrare evanghelică a Bisericii
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
dar și a tăcerii; urmează întunericului, tot așa cum alungă înstăpînirea frigului, a neliniștii. Dacă lumina solară este expresia puterii cerești, a speranței, dar și a sfielii omenești, ea nu apare în toate poemele ca un dat imuabil. Lumina cerului este mântuirea omului. Pe de altă parte, a primi lumină înseamnă a fi admis la inițiere. Neofitul accede prin lumină la cunoașterea transfiguratoare. Dezvăluirea semnelor ține de parcursul traseului de inițiere. Cunoașterea lor sfidează timpul și transgresează limitele spațiului spre aceeași zonă
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
erau destule, de o profunzime și o importanță cu adevărat capitală! Iată câteva dintre ele! „Implantul cu silicon între estetică și comunicare ezoterică; Sexul, sublimul artelor vizuale; Epilarea inghinală, condiție sine-qua-non a catarsisului; Mesajul subliminal al manelelor, singura cale către mântuire, sau: Lăcuirea unghiilor de la picioare, formă superioară de divinație”. Îmmm, trebuie să recunoaștem că androizii erau complet depășiți de complexitatea și abisalul acestor speculațiuni ideatice. De altfel, cei mai mulți dintre ei munceau în agricultură, mai ales în ramura ei de bază
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
ei, ca să o descifrăm astăzi, post-mortem. Putem presupune că axa lăuntricității lui G. I. Tohăneanu era angoasa, generată de frisonul neantului, de confruntarea dilematică între conștiința “ființei întru moarte” (Heidegger) și nădejdea (neconvinsă) în ceea ce am numit, cândva, “ființa întru mântuire”. Astfel se conturează echivalentul intelectual și metafizic, echivalentul hermeneutic al acestei, mă incumet să spun, capodopere. Aduc în sprijinul unui atare calificativ un argument în plus, față de cele anterioare, care vizau densitatea substanței, în armonie cu adecvarea formei, un argument
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
trup ce-mi sade nefăptură, Tu, dragoste, din tot ce-i verde, Mă reclădești, iar, în natură. Și când din toate mă destrăma Și neputința, si alean, Tu dragoste, te faci năframa, Pe capul orei din cadran. Ești fanion de mântuire A sufletului chinuit, În viața însăși, rostuire A tot ce-mi este cuvenit. 9 iunie 2016, Constantă Sursă foto: Firesc sedus / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
FIRESC SEDUS de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350628_a_351957]
-
au dezvoltat-o în ceea ce privește natura și facultățile minții, apoi raportul acesteia cu cuvântul, ca reflex al raționalității. Am socotit necesară de abordat aici și interesanta problemă a localizării minții. Capitolele finale au fost consacrate stării minții în diferite etape ale mântuirii: înainte și după cădere, în vremea harului și, în cele din urmă, în veacul de apoi. Așadar, studiul de față se intenționează a fi un preambul teoretic al războiului spiritual - deoarece, pentru a înțelege războiul minții este necesară întâi înțelegerea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
înrudite. Dacă, dimpotrivă, mintea cultivă gânduri bune, atunci acestea generează un complex bogat de gânduri, atitudini și simțăminte pozitive. Așadar, lupta nevăzută, fără a se limita exclusiv la minte, se centrează totuși pe aceasta, așa încât de biruința ei depinde însăși mântuirea omului. „Generalul cel mai bun" [2] al omului în acest război este mintea, pe care vrăjmașul încearcă să o prindă, pentru ca apoi puterile sufletești, rămase fără conducător, să capituleze degrabă, căci „de la cârma minții atârnă încotro pornim și unde ajungem
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
a putut face "", omul pătimaș se va face astfel prin cuvânt "", iar slujba prin care semenii sunt "" se va numi, pe cât se poate de just, "". Toate acestea n-ar avea o importanță prea mare dacă de ele nu ar depinde mântuirea sau pierzania omului. Însă, faptele dovedesc că cuvântul bun ajută atât pe purtătorul lui, cât și pe semen Toate acestea n-ar avea o importanță prea mare dacă de ele nu ar depinde mântuirea sau pierzania omului. Însă, faptele dovedesc
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
dacă de ele nu ar depinde mântuirea sau pierzania omului. Însă, faptele dovedesc că cuvântul bun ajută atât pe purtătorul lui, cât și pe semen Toate acestea n-ar avea o importanță prea mare dacă de ele nu ar depinde mântuirea sau pierzania omului. Însă, faptele dovedesc că cuvântul bun ajută atât pe purtătorul lui, cât și pe semen [36] , aducând cunună și lucrând mântuirea omului. Iar în ce privește cuvântul netrebnic sau duplicitar, pătimaș în genere, peste tot textele filocalice vorbesc despre
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
semen Toate acestea n-ar avea o importanță prea mare dacă de ele nu ar depinde mântuirea sau pierzania omului. Însă, faptele dovedesc că cuvântul bun ajută atât pe purtătorul lui, cât și pe semen [36] , aducând cunună și lucrând mântuirea omului. Iar în ce privește cuvântul netrebnic sau duplicitar, pătimaș în genere, peste tot textele filocalice vorbesc despre el ca unul care osândește sufletul, aducându-i pierzania, pentru că diavolul intuiește prin el starea lăuntrică a omului și înclinările lui spre păcat. Cuvântul
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
au dezvoltat-o în ceea ce privește natura și facultățile minții, apoi raportul acesteia cu cuvântul, ca reflex al raționalității. Am socotit necesară de abordat aici și interesanta problemă a localizării minții. Capitolele finale au fost consacrate stării minții în diferite etape ale mântuirii: înainte și după cădere, în vremea harului și, în cele din urmă, în veacul de apoi. Așadar, studiul de față se intenționează a fi un preambul teoretic al războiului spiritual - deoarece, pentru a înțelege războiul minții este necesară întâi înțelegerea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mai profunde realități a vieții umane și care, aflându-se în unitatea creației, ne descoperă cum întreaga fire zidită este împreună părtașă cu omul la preamărirea lui Dumnezeu și cum toate lucrurile din lume îi vin omului în ajutor spre mântuire și îndumnezeire, în Iisus Hristos Cel cosmic și universal. Avem de a face, potrivit acestei minunate descoperiri, cu perceperea unuia din cele mai însemnate principii ale ecologiei spirituale. Din păcate însă, și în altă ordine de idei, nu ne permitem
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea adică o dăruire și un imn de laudă adus neîncetat, Creatorului; o comuniune universală în Trupul lui Iisus Hristos, o împărăție a dreptății, a iubirii și a păcii în Duhul Sfânt, pentru unitatea și mântuirea tuturor în Hristos Domnul și prin Hristos, ajungând, astfel, la desăvârșirea noastră cu ajutorul Sfintei Euharistii căreia îi descoperim, în acest fel, valoarea ei duhovnicească de neprețuit!... Stelian Gomboș. [1] Andrei - Arhiepiscopul Alba Iuliei, Omul pângărește și distruge totul, în lucrarea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Liturghii se prelungește atmosfera Noului Testament, trăită în preajma Mântuitorului de Sfinții Apostoli. Cine rămâne în izolare și nu trăiește în comuniunea Împărăției, care pe pământ are forma Bisericii și se trăiește în gradul suprem în Liturghie, nu are parte de mântuire. Liturghia înseamnă în grecește slujire comună.[5] În acest context poate fi ușor sesizată importanța prezenței comunității - „sfințirea treptată a credincioșilor ca pregătire pentru Sfânta Împărtășanie”- dar și contribuția acesteia la săvârșirea Tainei Euharistiei: „Faptul acesta se concretizează în prescurile
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
în sensul strict. La origine, actele explicate „mistic” erau în realitate gesturi pur practice, susține Felmy: „În Biserica veche însă actele pur practice erau parte componentă esențială a cultului divin, o expresie a caracterului corporal și a unui materialism al mântuirii necesar față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Corinteni 14, 16 („dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va răspunde omul simplu <> la mulțumirea ta, de vreme ce el nu știe ce zici”) și de la Romani 10, 10 („căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spre mântuire”) să rostească în taină „rugăciunea de la sfânta proskomide” [anaforaua] sau rugăciunea de la Botez. [28] Ibidem, p. 70-73 și 105: Cel mai vechi manuscris al Liturghei bizantine, Codex Barberini gr. 336 atestă faptul că la început Liturghia propriu-zisă a Constantinopolului a
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
celelalte scrieri ce rămân neâncadrate în primele două grupe: Legea și Profeții). Psaltirea fiind cea mai cunoscută dintre acestea, este amintită în locul lor. Niciodată această lucrare n-a încetat să se afle în centrul preocupărilor celor dornici de pocaință și mântuire. Interesul prioritar de care s-a bucurat permanent este determinat de bogația și, în egală măsură, de frumusețea cuprinsului ei. Sfântul Vasile cel Mare evidențiază aceste alese calități ce caracterizează Psaltirea, atunci când scrie în Comentariul său la Psalmi următoarele: Într-
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
mărturisirea prin cântare a credinței celei una". La fel de elogios grăiește despre Psaltire și Sfântul Ioan Hrisostom, când spune: "Toate Scripturile sunt sfinte, dar Psalmii au ceva mai mult". Casiodor numește Psaltirea "fântâna nestricată" ce izvorăște veșnic apa cea vie a mântuirii. Varietatea cuprinsului Psaltirii ne îndreptățește să spunem că de altfel nici nu avem de a face cu o carte în accepțiunea obișnuită a acestui cuvânt, adică cu o scriere unitară în alcătuirea ei, ci mai degrabă cu o colecție de
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
ps. 39, 3, 11). Mai ales aspectul de jertfă al lucrării mesianice este evidențiat în psalmi. În această privință vom găsi referiri de o surprinzătoare precizie la unele momente ale activității lui Mesia, precum este momentul supremei Sale dăruiri pentru mântuirea tuturor. Astfel, citind spre exemplu psalmul 21, 18, 20, vom rămâne cu impresia că citim o pagină din Evanghelie. Vorbind în numele lui Mesia, psalmistul scrie: "Străpuns-au mâinile mele și picioarele mele... împărțit-au hainele mele loruși și pentru cămașa
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
întru fărădelegi m-am zămislit - mărturisește psalmistul - și în păcate m-a născut maica mea" (v. 6). O astfel de stare nu este socotită însă nici firească și nici definitivă. Dorința cea mai arzătoare a omului este tocmai eliberarea și mântuirea sa. Astfel rezultă din stăruitoarea rugăciune cuprinsă în versetul 15 din același psalm, unde se spune: "Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește". Dumnezeu însuși, "Cel ce păzește adevărul" (ps. 145, 6), n-a uitat
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
nu este socotită însă nici firească și nici definitivă. Dorința cea mai arzătoare a omului este tocmai eliberarea și mântuirea sa. Astfel rezultă din stăruitoarea rugăciune cuprinsă în versetul 15 din același psalm, unde se spune: "Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește". Dumnezeu însuși, "Cel ce păzește adevărul" (ps. 145, 6), n-a uitat planul Său veșnic în legătură cu omul, potrivit căruia făptura Sa trebuie să-și ocupe locul firesc de profet, preot și conducător în
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
bolnavi de-o gigacalorie, Ne-om încălzi, dansând la carnaval. E toamna asta ca o tânguire; Din cer și din pamânt se-aud chemări. E omul condamnat la umilire, Cu traiul risipit în patru zări. E toamna asta ca o mântuire, Pre mulți va pogorî frigul în scrin; Preludiul unei ierni de amorțire, Pe-un alb curat, încremenit în crin. Un ceai îl voi plăti c-un bon de masă, Uitat în fracul strâmt și demodat. Contesă, toamna asta nu mă
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]