2,331 matches
-
început să se topească, țurțurii sunt primejdioși și femeile se duc la ghicitoare la Plumbuita, pe ulița din dreapta lacului de viplă în parcul unde umblă cai morți. La ora amiezii, călduță și însorită, la care se plimbă prin parcul rectiliniu mămici cu bebeluși. Sub prelatele lor în bătaia soarelui și a vântului, vânzătorii de ziare, semne ale prezentului care nu trece, stau cu ochii pe lume și totodată practică indiferența la ea. Iar pe bănci risipiți în visare trei pensionari, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ești. Și geometria se reașează ușor-ușurel peste parcul Plumbuita care se înfățișează din nou cu aleile sale rectilinii, un parc atât de trebuincios și cuminte. Un țânc smotocit într-un cărucior violet cu flori verzi e împins cu mândrie de mămica lui, soție de agent comercial la Ana Electronics și posesoare a unei mașini de spălat în opt timpi, model italian, capacitate 12 litri, ultimul răcnet. Țâncul de nici doi ani poate silabisi deja câteva mantre cum ar fi Bo-na sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sunt florile cu nectar?” „- I-au spus părinții lui, înainte de a ieși din ou. Au tremurat din antene și i-au dat sfaturi pentru toată viața. La rândul lui, le spune și el copiilor săi. Și tot așa mai departe...” „- Mămica mea de ce nu are antene?”. „- Are și ea un fel de antene: mâini cu care te hrănește și te învelește noaptea; ochi cu care te veghează când faci febră; gura cu care te învață ce este bine și ce este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
orice soție cu copii: Of, Tudorică, Tudorică, toate păsările cântă, numai păsărica mea, n-o mai bea, n-o mai mânca, nici de cântat n-o mai cânta ... Scoală, scoală, Tudorică, cu glasul de păsărică și mă du la mea mămică. Și mă du la mama mea, că aici nu mai pot sta, că nu am pe nimenea. După ce soția lui Rotaru și-a vândut toată gospodăria și pământul și a plecat la părinții ei, făcătorii de rele, știind bine că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Krebs o sărută pe cap. Ea se-ntoarse spre el. — Sunt mama ta, spuse ea. Când erai micuț te țineam În brațe, la inima mea. Lui Krebs i se făcu rău și-l năpădi o senzație vagă de greață. — Știu, mămico, spuse el. Pentru tine, am să-ncerc să fiu un băiat mai bun. — Vrei, te rog, să-ngenunchem și să ne rugăm Împreună? Îngenuncheară lângă masa din sufragerie și maică-sa Începu să se roage. Hai, roagă-te și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
din Sălceni - Tutova, localitate vasluiană, care, la numai 22 de ani, cu deja doi copii, numai după circa alte două luni, era sorocită să-l nască pe al treilea. Numai că, spuneau reporterii, în urmă cu doar două zile viitoarea mămică s-a simțit deosebit de rău și aproape în stare de inconștiență, a chemat, prin vecini, la domiciliu ambulanța, care deîndată a transportat-o la Spitalul de neurochirurgie „N.Oblu” din Iași. Aici, după investigații și consiliu doctoricesc, medicii au pronunțat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de inconștiență, a chemat, prin vecini, la domiciliu ambulanța, care deîndată a transportat-o la Spitalul de neurochirurgie „N.Oblu” din Iași. Aici, după investigații și consiliu doctoricesc, medicii au pronunțat un diagnostic dintre cele mai tragi ce: tânăra viitoare mămică prezenta o tumoare cerebrală, al cărei dia metru atingea 5 cm, crescătura intracraniană punându i viața în pericol, ei dar și copilului. - Tânăra a ajuns la timp la spital, cât să mai poată fi salvată dar... - explica dr.Corneliu Tarași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
acea stă femeie să se însănătoșească! Apelul a născut la unii gustul de glume. - Doamne, ajută-le pe cele două - completa iar cineva, referindu-se și la mamă și la copilul născut, fie la prima și la o altă viitoare mămică, ce la vârsta de 11 ani aște pta și ea ziua să nască. - Citește spusele lui Costache Negruzzi despre Nică Lumânărică, că a fost un om real, nu o ficțiu ne l iterară, adăuga un altul care și întreba: dar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mare, dacă e mic? Nu e mare. E scump! Sigur că e scump dacă e mare și nu e mic. Ba, de mic e mic. Da-i scump! Sigur că e mic și scump, c-așa-s ăștia micii, puișorii mămicii! Cum spuneam...Mexham Liftenburg von der von... un celebru savant... ...un celebru savant român! Nu! Că a trăit în Austria! Aha! Și pe ăsta ni-l furară străinătatea! Îl furară, că așa a pățit. Ca Lache! N-am auzit...Savant
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Mircea cel Bătrân. Steagul sfânt să fie‐n frunte și să fâlfâie mereu. Ce n‐aș da, ca, pentru țară, Pentru steag, să cad și eu! După alte pagini de carte, semn al creșterii maturității învățăcelului, urma o altă poezioară: MĂMICA. Dacă sunt tare supărat De‐un fluture ce‐mi scapă, și‐n altă floare a zburat, Mămica mă‐ mpacă! De m‐am lovit, când am căzut, Numaidecât îmi trece, Din clipa‐n care‐a început Mămica să mă frece! Dacă
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
ca, pentru țară, Pentru steag, să cad și eu! După alte pagini de carte, semn al creșterii maturității învățăcelului, urma o altă poezioară: MĂMICA. Dacă sunt tare supărat De‐un fluture ce‐mi scapă, și‐n altă floare a zburat, Mămica mă‐ mpacă! De m‐am lovit, când am căzut, Numaidecât îmi trece, Din clipa‐n care‐a început Mămica să mă frece! Dacă în joc mi‐am sfâșiat Hăinuțele frumoase, Am fost certat, dar le‐a luat Mămica să le
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
urma o altă poezioară: MĂMICA. Dacă sunt tare supărat De‐un fluture ce‐mi scapă, și‐n altă floare a zburat, Mămica mă‐ mpacă! De m‐am lovit, când am căzut, Numaidecât îmi trece, Din clipa‐n care‐a început Mămica să mă frece! Dacă în joc mi‐am sfâșiat Hăinuțele frumoase, Am fost certat, dar le‐a luat Mămica să le coasă. Iar de mă culc și‐s obosit, Să mă dezbrac m‐ajută și cum mă crede adormit, Cu
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
a zburat, Mămica mă‐ mpacă! De m‐am lovit, când am căzut, Numaidecât îmi trece, Din clipa‐n care‐a început Mămica să mă frece! Dacă în joc mi‐am sfâșiat Hăinuțele frumoase, Am fost certat, dar le‐a luat Mămica să le coasă. Iar de mă culc și‐s obosit, Să mă dezbrac m‐ajută și cum mă crede adormit, Cu foc ea mă sărută . Din motive didactico‐pedagogice urma, firește, o alta‐ patriotică: MICUL DOROBANȚ. Unu, doi,‐ unu, doi
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
Gruia a avut oarece dificultăți privind noile reguli de viață din casă... Se trezea vorbind prea tare sau asista neputincios la schimbarea lenjeriei lui Tudor... „Pentru a fi În ton cu noua situație, trebuie să iau lecții de la scumpa lui mămică privind modul cum trebuie făcut fiecare lucru. Altfel...” - gândea Gruia. Maria ațipise... Târziu, spre seară, când ea s-a trezit, i-a arătat ciorna unei scrisori către mama Maranda și tata Toader. ― Citește-o, scumpo, și spune-mi dacă e
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unde eram... noi doi? [Dragoș] În cer! 3 ani și 5 luni În burtică Ce făceai tu în burtica lui mami?... Eu făceam și jucam în butica lu' mama, pe umă eam cuminte și domeam... Când era butica tăiată lu mămica... nu a vut să ies... Că-mi plăcea să mă joc în apă!... Și în apă, acolo, ce făceai tu în apă, în burtică? Domeam, așa, culcat. Și fără haine. Și stăteam cumințel și când venea noaptea, domeam. În butică
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
era Moș Cornel și cu Filica? Moș Cornel purta fustă și dădea cu uz și Filicuța era mare și fuma, cu barbă era, și cu mutață mare!... Și Dragoș cum era în Lumea Paralelă? Mic... și cuminte! O îmbăca pe mămica ui... Seee mai depate... Da, și era f'umos în Lumea Pa-a-elă, că nu te plictiseai niciodată! 3 ani și 9 luni Povestea din lumea paralelă varianta II Lumeapedos, Sodepaemul, Lumea pe dos, Lumea paralelă, Lumea din dulap, Turnul Eiffel
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
gradiniță. Dar mi-am făcut o impresie, în sensul că amintirile frumoase se uită și ramân doar amintirile dureroase. Îmi amintesc un astfel de eveniment; la grădiniță, era sărbătoarea zilei de 8 Martie și la toți copiii le-au venit mămicele, ei le-au felicitat, mamele îi sărutau, iar mama mea era peste hotare. Am început să plâng de durere și eram doar un copil, dar acest copil înțelegea și înțelege durerea lipsei celui mai scump om. A foat greu pentru
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Am crescut în ea, a rămas surioarei mele, Mariana, iar când rochița i-a rămas și ei mică, am dat-o la o doamnă care avea mulți copii, iar după ce au crescut și ei, ea a dat rochița unei tinere mămici. Într-o zi, la acea mămică vine o rudă de-a ei și, văzând rochița dată, mare i-a fost mirarea și bucuria, când și-a recunoscut rochița ei, păstrată peste atâția ani. Așa trebuie să procedăm toți; să facem
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
surioarei mele, Mariana, iar când rochița i-a rămas și ei mică, am dat-o la o doamnă care avea mulți copii, iar după ce au crescut și ei, ea a dat rochița unei tinere mămici. Într-o zi, la acea mămică vine o rudă de-a ei și, văzând rochița dată, mare i-a fost mirarea și bucuria, când și-a recunoscut rochița ei, păstrată peste atâția ani. Așa trebuie să procedăm toți; să facem fericit pe cineva și, atunci, noi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pahar îi provocă o plăcere deosebită. Nu se mai abținu și dădu paharul peste cap, apoi reveni alături de sticlă și îl umplu din nou. Cuburile nici nu apucaseră să simtă iminența topirii... Întoarse ochii către televizor. O viitoare grevă, niște mămici care își abandonaseră pruncii după naștere - de ce i-ați mai făcut, atunci?, se întrebă, cuprins de un inexplicabil instinct patern -, reduceri de buget, viitoare greve, viitoare probleme pentru cetățenii plătitori de taxe. Prostiile de fiecare zi. Lăsă ochii să alunece
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
se adresează unui bebeluș și l‑a zgâlțâit pe băiețașul Încântat. Isaac, spune‑i mătușicii Andy să nu se mai poarte În halul ăsta cu noi, dat fiind că noi plecăm foarte, foarte curând. Poți tu să faci asta pentru mămica ta, scumpișor? Poți? Isaac a trântit un strănut foarte drăgălaș de bebeluș, iar Jill a arătat de parcă ăla micu’ tocmai se desprinsese, bărbat matur, din brațele ei și recitase câteva sonete de Shakespeare. — Ai văzut, Andy? Ai auzit? O, băiețașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o surpriză plăcută. Vezi, eu nici nu-mi mai aduc aminte! ― Ascultă, domnu Titu, interveni doamna Alexandrescu. Să nu te apuci să faci curte lui Mimi, că ginere-meu e gelos foc și ar fi în stare cine știe ce să... ― Fugi, mămică, nu mai ponegri așa pe Vasile, să crează domnul că bărbatul meu e un bădăran! Titu se apără că nu și-ar permite să crează nimic, adăugând că soțul unei doamne atât de încîntătoare n-ar fi de mirare să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
așa, Pavel Tunsu, un bărbat uscățiv, cu cap mic și cu ochi hrăpăreți, ginerele babei Ioana, se tocmea cu copilașul său Costică: ― Du-te, măi băiete, la mă-ta mare să te joci cu copiii, c-așa ți-a poruncit mămica! Du-te, Costică, nu te ține după mine, printre picioarele oamenilor, c-aici nu-i de copii, nu vezi? (Și cum Costică tăcea și se agăța de mâneca lui:) Pleacă, măi, că te bat, auzi? Ori nu vrei să auzi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din casă: ― Măi băiete, stai în ogradă și nu te mai juca în uliță, să te calce vreo căruță și să-mi mai găsesc beleaua din pricina ta! Numaidecât răsună de peste drum și glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicușor! Vin' la mămica și nu te mai ținea după zănaticul de Costică! Vino să-ți dea mămica ta ceva! Costică se juca de-a calul, fugea de ici-colo și, de câte ori trecea pe lângă Nicu, necheza triumfător. Nicușor era atât de fermecat de joc, că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să te calce vreo căruță și să-mi mai găsesc beleaua din pricina ta! Numaidecât răsună de peste drum și glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicușor! Vin' la mămica și nu te mai ținea după zănaticul de Costică! Vino să-ți dea mămica ta ceva! Costică se juca de-a calul, fugea de ici-colo și, de câte ori trecea pe lângă Nicu, necheza triumfător. Nicușor era atât de fermecat de joc, că nici nu auzi glasul mămicăi. Pe baba Ioana o înfuria orice amestec al nevestei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]