28,647 matches
-
dosul a câtorva tufe de cătină, la câțiva pași de malul unui izvor din care ieșea apă tulbure și se scurgea la vale pe un fir șerpuit făurit în vreme de mult apusă. -De ce nu ne-am oprit pe malul apei, lângă izvor? a întrebat gărgărița pe Căiță, după care s-a apropiat de acesta și l-a mai întrebat șoptit: -Am văzut că Trotinel te-a rugat să te apropii ca să-ți spună ceva la ureche ... Ce a șoptit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ar fi: coveți, căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul galben care se putea găsi ușor pe malurile râului Bașiu făureau oale și străchini. Populația urilor, era formată din oameni harnici și muncitori de aceea, în comparație cu vecinii ei, se situa pe o poziție socială mai avansată. Din această cauză în fiecare an după ce strângeau recoltele erau atacați de către
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înotând, îmi dădusem seama pentru prima dată că apa îmi menținea corpul și că puteam să mă încred în apă fără a fi supravegheat sau ajutat -, mă puteam abandona ei în totalitate de unul singur. Nici o teorie, nici o observație de la mal sau vreun curs pregătitor nu mi-au transmis o asemenea senzație. Acum eu eram cel care trebuia să riște și o făcusem: încrederea într-o viață echilibrată, a unui om adult și matur. Desigur, este vorba despre o încredere critică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
convingeri etice, motivate sau nu religios". Declarația pentru o etică mondială a Parlamentului religiilor mondiale, Chicago, 4 septembrie 1993, cap. I. Cu încredere și bucurie în viață înaintând pe calea ei: dar cum ne este indicată această cale? Adesea, pe malul lacului din orașul natal în Elveția, m-am întrebat cum se orientează stolurile de păsări care îl locuiesc, graurii, pescărușii, gâștele sălbatice: nu urmează nici un comandant, vreo autoritate care să le coordoneze mișcările; fiecare singur zburător pare să nu aibă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
publice, iar până la moartea lui nu își văzuse nici una din capodopere publicate. Murise în singurătate în anul 1955, exilat la New York. Când trecusem prin acest oraș ca visiting professor, în anul 1968, cu greu îi găsisem mormântul la nord, pe malurile fluviului Hudson. Doar după Conciliul Vatican II, în timpul căruia prietenul meu Leon-Arthur Elchinger, episcop de Strassburg, ceruse în zadar reabilitarea lui Teilhard, operele sale au fost aprofundate și studiate chiar și în cadrul cursurilor de teologie. Gândirea evoluționistă, la fel ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
are totuși prețul său. O moarte extraordinară Nu pot să nu mă gândesc intens la faptul că Isus din Nazaret era foarte tânăr când își începuse viața publică, fără teamă, probabil inspirat de Ioan Botezătorul și de predica acestuia pe malurile râului Iordan, ce invita la penitență. Nici Evanghelia cea mai veche (Marcu), nici cea mai recentă (Ioan) nu manifestă vreun interes pentru copilăria sa, descrisă în schimb în Matei și Luca în mod detaliat, cu aspecte semnificative și emoționante, dar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Parvu, Editura Humanitas, București, 2008. Kuschel, Karl-Joseph, Geboren vor aller Zeit? Der Streit um den christlichen Ursprung, Pieper, München, 1990. Leibniz, Gottfried Wilhelm, "Essais de théodicée sur la bonté de Dieu, la liberté de l'homme et l'origine du mal", în Die philosophischen Schriften, ed. ingrijită de C.I Gerhardt, 7 vol., Weidmannsche Buchhabdlung, Berlin, 1885. Marcuse, Herbert Popper, Karl, Revolution oder Reform? Herbert Marcuse und Karl Popper Eine Konfrontation, Kösel, München, 1971. Marglin, Stephen, The Dismal Science: How Thinking
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în sânul Divinității. Sufletele acelora care pier de moarte grabnică, rătăcesc pe pământ tot timpul ce era destinat a trăi. CEREMONII LA MOARTE. Indienii mor arareori în casele lor, pentru că ei îndată ce se simt bolnavi, pun de-i transportă pe malul Gangelui spre a se scălda în apele lui. Li se mai pune încă și o coadă de vacă în mâini și îi udă cu udul acestui animal, ca pentru a-i curăța de întinările lor. Pentru văduvele fără copii este
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și vorba ceea: ochii care nu se văd se uită. Treaba e că pân’ la urmă a rămas pe-a lor, dar pân’ atunci i-am potcovit noi bine. Întorcându-ne la căpitan, ideea era să se mențină acolo, pe malul râului, sau al digului, sau al cui naiba o fi fost, până când spre dimineață trupele regelui, stăpânul nostru, aveau să lanseze un atac și să se unească cu ei. Pe scurt, ereticii au fost căsăpiți cum scrie la carte, nemaiavând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
camarazilor. Mai rătăciți decât Invincibila Armadă a bunului rege don Filip al II-lea. A fost o zi teribil de lungă și de dură. Ca să vă faceți o idee domniile voastre, aflați că numai doi spanioli au izbutit să treacă pe malul celălalt la căderea nopții. Diego Alatriste a fost unul din ei, și pentru că toată ziua comandase trupa - Întrucât căpitanul adevărat a fost rapid mătrășit chiar de la prima Înfruntare, cu două palme de oțel ieșindu-i dintre omoplați -, a rămas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spada atârnată În cui și, Învelindu-le pe toate În capă, am luat bocceaua sub braț și am tulit-o după ei. Se Înserase bine; abia dacă mai dăinuia o lumină difuză pe care se profilau acoperișuri și clopotnițe, Înspre malurile râului Manzanares și Palatul Regal. Și iac-așa, pe când se Îngâna ziua cu noaptea și umbrele se Înstăpâneau Încet-Încet pe străzi, am mers urmărind de departe careta, Închisă și trasă de patru catâri, În care Martín Saldaña și poterașii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
transformă incredibil de repede, a spus învățătoarea. E de ajuns o vacanță de vară. Pe urmă nu-i mai recunoști. Eu reușisem să-l iau pe Doré cu mine sub masă. Ioan Botezătorul tocmai îl boteza pe Iisus. Era pe malul Iordanului, Iisus sta în apa care îi ajungea până la glezne, iar Ioan se cățărase pe o piatră, pe mal, în spatele lui, și, cu mâna dreaptă făcută căuș, turna apă pe capul lui Iisus. Privitorii de pe mal stăteau nemișcați. Unii dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
recunoști. Eu reușisem să-l iau pe Doré cu mine sub masă. Ioan Botezătorul tocmai îl boteza pe Iisus. Era pe malul Iordanului, Iisus sta în apa care îi ajungea până la glezne, iar Ioan se cățărase pe o piatră, pe mal, în spatele lui, și, cu mâna dreaptă făcută căuș, turna apă pe capul lui Iisus. Privitorii de pe mal stăteau nemișcați. Unii dintre ei își împreunaseră mâinile și cei mai mulți erau neclari și fără contur. Dar undeva într-o parte a lui Ioan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe Iisus. Era pe malul Iordanului, Iisus sta în apa care îi ajungea până la glezne, iar Ioan se cățărase pe o piatră, pe mal, în spatele lui, și, cu mâna dreaptă făcută căuș, turna apă pe capul lui Iisus. Privitorii de pe mal stăteau nemișcați. Unii dintre ei își împreunaseră mâinile și cei mai mulți erau neclari și fără contur. Dar undeva într-o parte a lui Ioan era un om foarte bătrân, cu turban pe cap. Fața lui era precis conturată și el își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
corzile vocale, și acolo, la înălțimea toracelui, se află Vederea: personajul văzut dinăuntru e cald și respiră, sângele curge prin vine, întregul trup vibrează și trăiește. Totul este așa cum trebuie să fie. în tabloul lui Eugène Jansson Riddarfjärden pe celălalt mal al apei îl poți vedea deslușit pe August Strindberg. Este îmbrăcat într-o haină de ploaie lucioasă și are pe cap o căciuliță nostimă. E în trecere. Sperase s-o poată întâlni pe tânăra scriitoare Marika Stiernstedt, poate chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nimeni nu poate să ajungă vreodată la credință prin gravurile lui Dürer. Prin mama am aflat ce hotărâre luase tata asupra viitorului meu. Stăteam pe verandă. Alungam muștele cu crenguțe de mesteacăn, pe care tocmai le rupsesem de jos, de pe mal. Ea își legase părul cu șalul în dungi albe și negre, pe care îl purta doar la biserică. în cazurile obișnuite, când cânta sau râdea sau plângea - cum făcea destul de des -, părul ei se umfla, galben ca grozama și ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
-mi scriu numele în câteva locuri. Apoi, a spus tata, o să stăpânești o mică avere. Chiar în seara aceea m-am suit în pat, cu hârtie și creion la mine, și mi-am inventat o iscălitură. Era o bucățică din malul râului Ava, cu trei tufișuri mici, două stânci colțuroase și la urmă încă două tufișuri mici, aproape târâtoare. întreaga mea viață de după aceea am folosit această semnătură. Este simplă și plină de bun-gust. O inserez aici. Acesta este numele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
despre propria lui viață, fără să-și facă probleme și fără să adopte o atitudine critică. N-a avut nimic de adăugat. Adineauri l-am auzit scriind așa: Nu există coaste, nici flori de degețel, nici hrișcă. Nu există coaste, maluri sau stânci. Nimeni aici n-a auzit strigătul mării când vântul de apus îl aduce încoace de departe și, eliberat de sarea sa, scutură castanii. E de fapt destul de frumos. De câteva ori Manfred a venit în timp ce lectorița mea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
luat papiroașele ? Bart nu înțelesese din prima. Documentele medicale, analizele, hârtiile tale, adăugase ea. Era veselă dacă vorbea ardelenește... * Ajuns sus, Bart își făcu o ceașcă mare de cafea și deschise calculatorul. Era interesat de politică, desigur, Nimic nou pe malul Dâmboviței, din păcate, mormăi el după ce parcurse știrile zilei. Fusese o zi plină. Gândul îi zbură din nou la Arm. Și la ciudățeniile ei. Când ieșise din cabinet, Armanca, cu privirea la profesorul Dehua, își împreunase mâinile și plecase capul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fără precipitare, cu o rafinată pricepere, uitată și regăsită, în timp ce femeia îi apăsa ușor creștetul peste trupul ei fremătător și ar fi vrut să-l mai rețină, dar clipele treceau una după alta, precum apa unui râu peste pietriș, printre malurile povârnite. El îi aduse prinosul omagiului său fierbinte, zăbovind lângă sânii ei frumoși, catifelați și avizi de sărutări, apoi coborî dedesubtul lor, nelăsând nici un loc nesfințit de atingerea buzelor sale și își lipi cu tandrețe virilă obrajii, apoi gura de
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
auzea, ca un ecou, un alt glas răspunzându-i. Încet, femeia îl trăgea tot mai mult înspre ea pe bărbat, până când trupurile lor se făcură una cu iarba necosită, fragedă și plină de parfum, care creștea în voie acolo, pe malul lacului, din măruntaiele cele mai ascunse ale pământului. Șemineul Arm dorise să meargă cu mașina ei. De mică își dorise să aibă o mașină, îi plăceau mașinile pentru forța și eleganța pe care o degajau. Mașina, de când o cumpărase, o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vorbeau despre aparate care măsurau tăria cutremurelor, și în Capitală exista unul, dar acestea nu erau făcute să prevadă un prăpăd. Mai sigure erau semnele: animalele agitate, porcii mai ales; luna plină mâncată jur-împrejur de vârcolaci; peștii care sar pe mal; laptele care brânzește de cum e muls. Dacă pisicile albe fătau pisoi negri, nu mai era nici o scăpare. Târgoveții, aproape toți, știau ceva prevestitor, descifrau alfabete inexistente, percepeau inefabilul: o luau înaintea naturii și a lui Dumnezeu; trăiau cutremurul de când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc. VASILE ALECSANDRI. Poet grațios și echilibrat, discret, dar vibrînd în fața frumuseții, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii genuine, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă, Alecsandri rezistă cel mai bine trecerii timpului tocmai în asemenea poezii în care manifestă calitatea reală a talentului său, răspunzînd totodată unei nevoi de
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
Lestrange, Ingeborg Bachmann își cîștigase celebritatea literară și se afla în pragul unei viitoare relații cu Max Frisch. Întîlnirea vechilor amanți la Köln avea să se soldeze, pe lîngă deja citatul poem, cu încă alte două: Alb și ușor și Malul Rinului încredințate poetei cu insistente formule repetitive " Citește, Ingeborg, citește: Pentru tine, Ingeborg, pentru tine!" Răspunsul destinatarei întîrzie, Paul Celan se neliniștește, înțelege tăcerea iubitei, se teme că-i îngreunează existența, o întreabă dacă să-i mai scrie scrisori și
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
pe cel trist. " Poți să schiezi o fericire fără margini? Un Leviathan? Un Berhemoth? Un tanc?" Ce mai imperii, ce regate în paragini, de la haiku la dinastia Tang. Ce strălucire blândă, numai aur în jurul lebedei ce trece, suflet alb, pe mal surâde un cap de taur și valul îi răspunde tot mai slab, Numai de haos mi-a fost frică, el ucide, ascultă-mă, prietene, lucide".
Poezie by Ion SÂNTION () [Corola-journal/Journalistic/8061_a_9386]