2,351 matches
-
important în evenimentele ce au urmat. Pe la 21-22 iunie, după ciocniri cu autoritățile în zilele anterioare, muncitori furioși au început să construiască baricade și să atace patrulele de poliție și militare. Autoritățile au desfășurat trupe suplimentare și au declarat lege marțială. La 23 iunie, în oraș nu mai funcționa nicio întreprindere, poliția și armata luând cu asalt zeci de baricade ale muncitorilor. În cele din urmă, până la 25 iunie, revolta a fost zdrobită, soldându-se cu sute de morți și răniți
Insurecția din Łódź () [Corola-website/Science/328064_a_329393]
-
roșii; între revendicările cele mai des ridicate se numărau îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor și drepturi mai multe pentru polonezi. La 23 iunie (sau chiar până la 26 iunie - sursele diferă) țarul a semnat decretul prin care se stabilea legea marțială în oraș. Facțiunile muncitorești susținute de PPS s-au găsit luptându-se nu doar împotriva poliției și trupelor regulate rusești, ci și împotriva milițiilor poloneze "endecja" (național-democrate). Ciocniri armate au izbucnit între militanți înarmați loiali PPS-ului lui Piłsudski și
Insurecția din Łódź () [Corola-website/Science/328064_a_329393]
-
Chabannes") (n. cca. 988 - d. 1034) a fost un călugăr francez din secolul al XI-lea, istoric, compozitor, dar și un falșificator de succes. Adémar s-a născut la Chabannes, un sat actualmente situat în Haute-Vienne. Educat la mănăstirea Sfanțului Marțial din Limoges, el și-a petrectu viața că monah, atât acolo cât și la mănăstirea Sfanțului Cybard dinAngoulême. Viața lui Adémar a decurs în principal prin scrierea și transcrierea de cronici, iar opera să principala este o istorie intitulată "Chronicon
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
istoriilor anterioare ale regilor franci, precum "Liber Historiae Francorum", continuarea lui Fredegarius și "Annales regni Francorum", însă cea de a treia, care tratează perioafda dintre anii 814 și 1028, este de o considerabilă importanță istorică. Adémar a "îmbogățit" legendă Sfanțului Marțial, episcopul din secolul al III-lea care a creștinat regiunea Limoges, plasându-l cu câteva secole înainte și transformându-l în unul dintre cei 12 apostoli. De asemenea, cronicarul a suplimentat slabă documentare asupra presupusei 'apostolicități' a lui Marțial, măi
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
Sfanțului Marțial, episcopul din secolul al III-lea care a creștinat regiunea Limoges, plasându-l cu câteva secole înainte și transformându-l în unul dintre cei 12 apostoli. De asemenea, cronicarul a suplimentat slabă documentare asupra presupusei 'apostolicități' a lui Marțial, măi întîi cu o "Viață" falsificată a lui Marțial, care ar fi fost compusă de către succesorul acestuia, episcopul Aurelian. Din păcate pentru Adémar, un călugăr călător, Benedict de Chiusa, originar din Lombardia, a denunțat presupusa "Viață" a lui Marțial ca
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
a creștinat regiunea Limoges, plasându-l cu câteva secole înainte și transformându-l în unul dintre cei 12 apostoli. De asemenea, cronicarul a suplimentat slabă documentare asupra presupusei 'apostolicități' a lui Marțial, măi întîi cu o "Viață" falsificată a lui Marțial, care ar fi fost compusă de către succesorul acestuia, episcopul Aurelian. Din păcate pentru Adémar, un călugăr călător, Benedict de Chiusa, originar din Lombardia, a denunțat presupusa "Viață" a lui Marțial ca fiind un fals. Cuvântul s-a raspandit, iar tânărul
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
lui Marțial, măi întîi cu o "Viață" falsificată a lui Marțial, care ar fi fost compusă de către succesorul acestuia, episcopul Aurelian. Din păcate pentru Adémar, un călugăr călător, Benedict de Chiusa, originar din Lombardia, a denunțat presupusa "Viață" a lui Marțial ca fiind un fals. Cuvântul s-a raspandit, iar tânărul călugăr, până atunci considerat că promițător, a căzut în dizgrație. Reacția lui Adémar a fost aceea de a crea fals după fals, inventând practic un conciliu la anul 1031 care
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
a raspandit, iar tânărul călugăr, până atunci considerat că promițător, a căzut în dizgrație. Reacția lui Adémar a fost aceea de a crea fals după fals, inventând practic un conciliu la anul 1031 care să confirme statutul "apostolic" al lui Marțial, creând chiar o scrisoare papala. Realitatea asupra acestor invenții a fost scoasă la iveală abia în anii 1920, de către istoricul Louis Saltet, deși cei mai mulți dintre istoricii catolici au ignorat demonstrațiile lui Saltet până în anii 1990. Pe termen lung, operațiunea lui
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
iveală abia în anii 1920, de către istoricul Louis Saltet, deși cei mai mulți dintre istoricii catolici au ignorat demonstrațiile lui Saltet până în anii 1990. Pe termen lung, operațiunea lui Adémar s-a dovedit a acea succes. Până la finele secolului al XI-lea, Marțial a fost într-adevăr venerat că apostol în Aquitania, deși în alte arii geografice legendă era pusă sub semnul întrebării. Adémar a compus muzică să liturgica bazându-se în mare măsură pe muzica gregoriana, standardul acelei epoci. El a creat
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
venerat că apostol în Aquitania, deși în alte arii geografice legendă era pusă sub semnul întrebării. Adémar a compus muzică să liturgica bazându-se în mare măsură pe muzica gregoriana, standardul acelei epoci. El a creat astfel opera dedicată Sfanțului Marțial, precum și opere pentru sărbătorile apostolilor, la care a adăugat opere originale. Adémar a murit în jurul anului 1034, cel mai probabil la Ierusalim, unde s-a deplasat că pelerin.
Ademar de Chabannes () [Corola-website/Science/328099_a_329428]
-
film străin, alți 5 regizori polonezi având fiecare câte o astfel de nominalizare: Roman Polański, Jerzy Kawalerowicz, Jerzy Hoffman, Jerzy Antczak și Agnieszka Holland. De asemenea este important de menționat că în timpul anilor 1980, Republica Populară Polonă a instituit legea marțială pentru a îndepărta și cenzura toate formele de opoziție împotriva regimului comunist, inclusiv în cadrul unor domenii ca radioul sau cinematografia. Un film notabil care a apărut în această perioadă a fost filmul lui Ryszard Bugajski din 1982 numit "Interogatoriul" ("Przesluchanie
Cinematografia poloneză () [Corola-website/Science/328095_a_329424]
-
ale Americii, Germania, Italia și Mexic. În 1968, semnează o altă scrisoare deschisă, publicată în presa franceză, prin care se protestează împotriva intervenției militare în Cehoslovacia a țărilor ce semnaseră Pactul de la Varșovia. În decembrie 1981 protestează împotriva introducerii Legii Marțiale în Polonia ("stan wojenny w Polsce"), prin care guvernul Republicii Populare Polone impune restricții drastice, într-o încercare de a elimina opoziția de pe scena politică. În 1990 devine cetățean onorific al Cracoviei (primește "Honorowe Obywatelstwo Stołecznego Królewskiego Miasta Krakowa").. În
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
II-lea accentuând opoziția față de comunism în Polonia. La începutul lunii august 1980, lanțul de proteste au rezultat în înființarea sindicatului independent „Solidaritatea” (în ) de electricianul Lech Wałęsa. Creșterea opoziției a determinat guvernul condus de Wojciech Jaruzelski să declare legea marțială în decembrie 1981. Însă, datorită reformelor inițiate de Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică, presiunea tot mai mare din partea Occidentului și frământările continue, comuniștii au fost obligați să negocieze cu adversarii săi. Discuțiile de la Masa Rotundă din 1989 a permis Solidarității
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
s-a discutat încă din anul 1956, însă nu a fost luată nicio măsură până în anul 1981. În anul 1981, a fost creat "Społeczny Komitet Budowy Muzeum Powstania Warszawskiego" ("Comitetul Social pentru Înființarea Muzeului Insurecției din Varșovia"), însă introducerea Legii Marțiale a împiedicat activitatea acestui comitet. În anul 1983, comisarul Varșoviei, gen. Mieczysław Dębicki, înființează departamentul pentru crearea Muzeului de Istorie din Varșovia. Între anii 1984-1994, s-au desfășurat pregătiri pentru construirea Muzeului Insurecției din Varșovia, fiind așezat în locul în care
Muzeul Insurecției din Varșovia () [Corola-website/Science/328120_a_329449]
-
(小山田 真, născut la 10 martie 1982) este un actor de film, producător, filantrop, antreprenor și practicant al artelor marțiale originar din Japonia. Koyamada a jucat alături de Tom Cruise în filmul de acțiune Ultimul samurai, care a avut încasări la nivel mondial de peste 456 milioane de dolari.. Koyamada, a jucat de asemenea în filmul , produs de Disney Channel. În Statele Unite
Shin Koyamada () [Corola-website/Science/328287_a_329616]
-
Shin. Koyamada servește ca Ambasador al Bunăvoinței Internațional al Guvernului Okayama, al prefecturii și orașului Kyoto, Japonia, din februarie 2010. Koyamada s-a mutat din Japonia în Statele Unite în iunie 2000. Koyamada deține mai mari multe centuri negre în artele marțiale. El este bilingv în japoneză și engleză și locuiește în Los Angeles, California.
Shin Koyamada () [Corola-website/Science/328287_a_329616]
-
Tiege {Lobonți}. Cetatea se mai păstrează parțial și astăzi {zidurile incintei și două turnuri laterale} , fiind înscrisă pe lista monumentelor istorice. Contele Karacsay Sandor (bătrânul) a deținut funcții importante, respectiv Vicecomite în comitatul Cluj, Comisar Gubernial și Președinte al Tribunalului Marțial din Cluj în timpul Revoluției de la 1848, membru în Dieta de la Cluj. Pietrele funerare ale lui Karacsay Sandor (bătrânul), a soției acestuia Rozalia Korniș se află în cimitirul Dealul Criptei din Aruncuta. În același cimitir se află piatră funerară a trei
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
Danzig), formațiunilor locale SA și unităților speciale ale "Ordnungspolizei" (poliția din Danzig). Toți apărătorii, cu excepția a patru dintre ei care au reușit să scape din clădire în timpul predării, au fost condamnați la moarte la 5 octombrie 1939 de o curte marțială ca luptători ilegali și executați. În Polonia, întregul episod a devenit unul dintre cele mai cunoscute episoade ale Campaniei Poloneze din septembrie 1939 și este, de obicei, descris ca o poveste eroică, în stilul luptei biblice dintre David și Goliat
Oficiul Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327710_a_329039]
-
Danzig), a formațiunilor SA și a unităților speciale ale "Ordnungspolizei" (poliția din Danzig). Toți, cu excepția a patru apărători care au scăpat din clădire în timpul predării, au fost în mod nedrept condamnați la moarte la 5 octombrie 1939 de către o curte marțială germană și executați. Oficiul Poștal Polonez ("Poczta Polska") din Orașul Liber Danzig (Gdańsk) a fost înființat în anul 1920, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Versailles, iar clădirile sale au fost considerate proprietate extrateritorială a Poloniei. Oficiul Poștal Polonez din Danzig cuprindea
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
au fost închiși în clădirea poliției și, după câteva zile, au fost trimiși la Victoriaschule, unde au fost interogați și torturați. Alți 300 - 400 de cetățeni polonezi din Danzig erau, de asemenea, acolo. Toți prizonieri au fost judecați de Curtea Marțială a unității Gruppe Eberhardt din cadrul Wehrmacht-ului. Un prim grup de 28 de prizonieri de la Victoriaschule, având un singur ofițer al Wehrmacht-ului ca avocat apărător, a fost judecat la 8 septembrie, iar un al doilea grup de 10, care
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
publicat o monografie despre apărarea oficiul poștal și s-a referit la executarea apărătorilor ca la o crimă judiciară ("Justizmord"). Schenk subliniază rolul forțelor de poliție din Danzig în asaltul asupra oficiului poștal, ceea ce a făcut ca tribunalul militar (Curtea marțială a Wehrmacht-ului) să nu aibă competența de a-i judeca pe apărători. În schimb, trebuia să li se aplice legea penală a Orașului Liber Danzig, care nu prevedea existența pedepsei cu moartea. În Polonia, întregul episod a devenit unul
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
Avesta", cu sublinierea curăției fizice, menționează masturbarea voluntară printre păcatele pentru care nu există iertare. Versetele 26-28 ale Fargard VIII, Secțiunea a V-a a stării "Vendidad" Unii profesori și practicanți ai medicinii tradiționale chineze, meditației taoiste și ai artelor marțiale chinezești spun că masturbarea poate produce un nivel mai scăzut de energie la bărbați. Ei afirmă că a ejacula reduce „chi-ul original” din dantian, centrul energetic care s-ar găsi în abdomenul inferior. Unii susțin că sexul cu un partener
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
dantian, centrul energetic care s-ar găsi în abdomenul inferior. Unii susțin că sexul cu un partener nu ar face asta deoarece partenerii își reîmprospătează reciproc chi-ul. Ca urmare, unii practicanți afirmă că bărbații nu ar trebui să practice arte marțiale cel puțin 48 de ore după masturbare, în timp cel alții prescriu șase luni, deoarece pierderea chi-ului originar nu permite să fie creat alt chi în acest răstimp. Unii taoiști descurajează puternic masturbarea femeilor. Femeile sunt încurajate să practice tehnici
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
lui Toma Istrate (George Alexandru), redactor-șef al ziarului „Albatrosul”, este tipul tocilarei fără personalitate, Andreea este o fată inteligentă și foarte complicată, care scrie poezii, Niki este tânărul complexat și arogant, iar Tudor este tipul secretos, practicant de arte marțiale. Declarațiile celor patru colegi ai Alexandrei sunt însă contradictorii, locotenentul având impresia că fiecare dintre ei minte și vrea să ascundă ceva. Pentru a-i determina să spună adevărul, Sava le spune celor patru tineri că Alexandra a murit și
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
îndiferent dacă pedeapsa capitală era dusă la îndeplinire de aliați sau la ordinul guvernului de la Constantinopol, toți prizonierii britanici deținuți de revoluționarii turci ar trebui la rândul lor executați. Începând cu februarie 1921, toți deținuții au fost eliberați de Curtea marțială din Constantinopol fără a fi puși măcar sub acuzare. Primul exilat a fost Ali İhsan Pașa, cel care a condus armatele otomane în campania victorioasă din Irak. Ali İhsan Pașa a fost învinuit că a organizat masacrarea soldaților creștini neînarmați
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]