3,623 matches
-
cu tradiționala trenă de războaie, intrigi, asasinate, ci, predominant, imaginea complexă a evoluției societății pe teritoriul vechii Galii, de la origini pînă la sfîrșitul mileniului 2, cu notele specifice ale vieții cotidiene: familie, locuință, parohie, comună, natalitate, mortalitate, boli, epidemii catastrofale, meșteșuguri, arte, construcții civile, relațiile dintre centru și provincie, cu drepturi încălcate de putere și datorii impuse adesea abuziv. Faptele sînt ilustrate cu desene, tabele, hărți și numeroase "documente": acte diplomatice, relatări istorice oficiale, jurnale personale, discursuri parlamentare, rapoarte administrative etc.
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în special cele orientale. Oricare ar fi ritmurile regionale, rezultatele converg către un același tip de evoluție: primele comunități țărănești se organizează în sate, pun la punct un sistem de producție în care se amestecă creșterea animalelor, cultura plantelor și meșteșugurile cu fabricarea ceramicii, ceea ce duce la o sedentarizare progresivă a unei populații pînă atunci esențialmente nomadă. Stabilite pe un teritoriu precis, legate de un pămînt pe care îl structurează, aceste comunități sătești cunosc atunci o evoluție interioară profundă, cu o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acest context de expansiune senioria rurală a cunoscut cel mai bun echilibru al său, iar comunitățile țărănești au obținut *libertățile lor. Renașterea urbană. De la sfîrșitul secolului al X-lea, înflorirea satelor este însoțită de o renaștere urbană legată de avîntul meșteșugurilor și al comerțului. Fie că e vorba despre renașterea vechilor cetăți episcopale, întorcîndu-ne în timp pînă la epoca romană, sau despre crearea așa-numitelor "villeneuves" (suburbii) sau "villefranche", [orașe exceptate de la plata taxelor], sau a tîrgurilor născute pe lîngă mănăstiri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
suburbii) sau "villefranche", [orașe exceptate de la plata taxelor], sau a tîrgurilor născute pe lîngă mănăstiri, a porturilor sau a piețelor, mișcarea este pretutindeni aceeași și se caracterizează totdeauna prin trei elemente fundamentale: preeminența activităților neagricole, adică a comerțului și a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia; nașterea unor noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vechii Lotharingii, el reprezintă o putere politică ce a știut să profite de rivalitatea franco-engleză și de o poziție geografică favorabilă, de o parte și de alta a frontierei cu Imperiul; o putere economică ce beneficiază în același timp de meșteșugurile din orașele Flandrei, de viile burgunde și de controlul drumurilor pe apă, de la Saône, la gurile Rinului; un pol de civilizație artistică care prin Dijon, Beaune, Bourges, Gand sau Bruxelles, susține comparația cu Italia. Către 1470, Ludovic al XI face
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XIX-lea este încă foarte apropiată de fosta Franță. Comunicațiile sînt lente, valorile și ideile orașelor rămîn îndepărtate, tradițiile folclorice sînt la apogeul lor, dialectele locale rămîn la loc de cinste. Populația orașelor se întinde de la lumea prăvăliilor și a meșteșugurilor, care ține de burghezia populară, la acele "clase periculoase" din suburbii, populație flotantă, dezrădăcinată, gata să se alăture celei mai mici agitații, noi "barbari" în ochii bugheziei. Muncitorii, "clasele lucrătoare" constituie un grup eterogen. În preajma lui 1848 încă, muncitorii din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
primărie, primele monumente dedicate morților, după 1871, fac de acum parte integrantă din patrimoniul rural. Creșterea populației muncitorești. Dacă țăranii formează încă majoritatea societății franceze, muncitorii își fac un loc din ce în ce mai mare. Ei formează o lume încă neclară, în care meșteșugurile joacă tot un rol esențial și în care se afirmă doar în anumite regiuni un proletariat industrial urban în sens strict. Sărăcia se întîlnește, desigur, în orașul mare, dar trebuie observat că înainte de industrializare, în 1815, se găsea aici aceeași
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să-i considere primitivi, sălbatici. Dar așa cum spunea Montaigne “Ei sînt sălbatici, tot astfel cum noi numim sălbatice poamele pe care le rodește firea de la sine, În mersul său obișnuit; În vreme ce cu adevărat cele pe care noi leam strîmbat prin meșteșugul nostru și depărtat de rostul lor obișnuit, sînt cele pe care ar trebui să le numim sălbatice. În cele dintîi sînt vii și tari curatele, folositoarele și fireștile virtuți și Însușiri, pe care noi le-am corcit În cestelalte, și
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
în 2000), 16,9‰ (în 2001), 15,9‰ (in 2002), apropiindu-se de media pe tara Aceste valori mai mici sunt în legătură directă cu posibilitatea de a efectua activități economice în zonă, cum ar fi creșterea animalelor, cultura plantelor, meșteșugurile etc. Rata imigrației (raportul dintre nr. persoanelor sosite și populația totală la 1000 locuitori) are valori mai mici decât cele ale emigrației, conformându-se astfel,, ,legii generale” pentru spațiul rural, spre deosebire de cea pentru mediul urban. Se observă o creștere a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cât și al resurselor solice. Așadar, economia comunei are un caracter preponderent agricol, principalele activități economice în cadrul acestei așezări fiind agricultura și negoțul cu produse agricole. Complementar cu această activitate de bază, șipotenii s-au preocupat și de mici meșteșuguri. Astfel, până în 1989, volumul activităților economice se realiza în proporție de 49% în agricultură, 14 4% în industria de transformare, iar restul în sfera serviciilor. După anul 1990, volumul activităților neagricole a scăzut, crescând ponderea agriculturii. Pentru a putea face
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a Direcției Silvice Iași. În sezonul de vânătoare se vânează îndeosebi iepuri și porci mistreți, ce distrug culturile, dar și o parte din rațele, gâștele sălbatice și lișițele întâlnite în zona apelor. IV.2 Activități meșteșugărești-industriale Începând cu Evul Mediu meșteșugurile au cunoscut o evoluție ascendentă. În timpul lui Ștefan cel Mare, Moldova a cunoscut o multiplicare și o specializare a meșteșugurilor, favorizate de instituția domniei. Urme ale acestor activități meșteșugărești în cadrul zonei Șipote pot fi considerate morile,menționate în actele de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o parte din rațele, gâștele sălbatice și lișițele întâlnite în zona apelor. IV.2 Activități meșteșugărești-industriale Începând cu Evul Mediu meșteșugurile au cunoscut o evoluție ascendentă. În timpul lui Ștefan cel Mare, Moldova a cunoscut o multiplicare și o specializare a meșteșugurilor, favorizate de instituția domniei. Urme ale acestor activități meșteșugărești în cadrul zonei Șipote pot fi considerate morile,menționate în actele de danie din februarie 1445, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a dăruit prin uric lui Mihul logofăt „ ... satele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai sus, în dreptul morii ...”. (M. Costăchescu - „Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare”, I, p.168172). Așadar, în cadrul așezării Șipote, pe lângă activitățile economice de bază - agricultura și negoțul cu produse agricole - șipotenii s-au preocupat din timpuri vechi și de meșteșuguri. Dacă privim în urmă cu câteva secole, descoperim că în zonă erau prezente meșteșugurile prin tot felul de „utilaje” țărănești datorate geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
p.168172). Așadar, în cadrul așezării Șipote, pe lângă activitățile economice de bază - agricultura și negoțul cu produse agricole - șipotenii s-au preocupat din timpuri vechi și de meșteșuguri. Dacă privim în urmă cu câteva secole, descoperim că în zonă erau prezente meșteșugurile prin tot felul de „utilaje” țărănești datorate geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se încă în unele gospodării. Ca meserii erau consemnate cele de croitori, cojocari, zidari, dulgheri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
formă de „șrot” sunt folosite în hrana animalelor. În prezent se poate spune că activitatea economică a comunei este în proces de diversificare. Există posibilități de prelucrare a produselor culturilor prin morărit și panificație, precum si câteva unități prestatoare de servicii. Meșteșugurile și artizanatul sunt relativ bine reprezentate în comună existând unități prestatoare de servicii pentru cojocărie, tăbăcărie,croitorie, precum și alte meșteșuguri din diverse domenii. Deși comuna Șipote nu beneficiază de o importanță economică reprezentativă, există posibilități de evoluție pozitivă în viitor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
proces de diversificare. Există posibilități de prelucrare a produselor culturilor prin morărit și panificație, precum si câteva unități prestatoare de servicii. Meșteșugurile și artizanatul sunt relativ bine reprezentate în comună existând unități prestatoare de servicii pentru cojocărie, tăbăcărie,croitorie, precum și alte meșteșuguri din diverse domenii. Deși comuna Șipote nu beneficiază de o importanță economică reprezentativă, există posibilități de evoluție pozitivă în viitor. IV.3. Nivelul de dotare social-economică Comuna Șipote este o așezare destul de modestă în servicii și instituții publice, în prezent
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
grecesc original de technologia, dedus din techne (artă) Înseamnă un discurs despre arte. Când termenul a fost utilizat pentru prima dată În limba engleză În secolul al XVII-lea, el se referea la o discuție sistematică despre „artele aplicate”, sau meșteșuguri, ajungând treptat să desemneze chiar acele meșteșuguri. La Începutul secolului al XX-lea, semnificația a fost extinsă pentru a include nu doar uneltele și mașinile, ci și metode și tehnici nemateriale, Însemnând o aplicare sistematică a oricăror asemenea tehnici. Astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artă) Înseamnă un discurs despre arte. Când termenul a fost utilizat pentru prima dată În limba engleză În secolul al XVII-lea, el se referea la o discuție sistematică despre „artele aplicate”, sau meșteșuguri, ajungând treptat să desemneze chiar acele meșteșuguri. La Începutul secolului al XX-lea, semnificația a fost extinsă pentru a include nu doar uneltele și mașinile, ci și metode și tehnici nemateriale, Însemnând o aplicare sistematică a oricăror asemenea tehnici. Astfel, se vorbește de „tehnologii de management”, sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
grecesc original de technologia, dedus din techne (artă) Înseamnă un discurs despre arte. Când termenul a fost utilizat pentru prima dată În limba engleză În secolul al XVII-lea, el se referea la o discuție sistematică despre „artele aplicate”, sau meșteșuguri, ajungând treptat să desemneze chiar acele meșteșuguri. La Începutul secolului al XX-lea, semnificația a fost extinsă pentru a include nu doar uneltele și mașinile, ci și metode și tehnici nemateriale, Însemnând o aplicare sistematică a oricăror asemenea tehnici. Astfel
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
artă) Înseamnă un discurs despre arte. Când termenul a fost utilizat pentru prima dată În limba engleză În secolul al XVII-lea, el se referea la o discuție sistematică despre „artele aplicate”, sau meșteșuguri, ajungând treptat să desemneze chiar acele meșteșuguri. La Începutul secolului al XX-lea, semnificația a fost extinsă pentru a include nu doar uneltele și mașinile, ci și metode și tehnici nemateriale, Însemnând o aplicare sistematică a oricăror asemenea tehnici. Astfel, se vorbește de „tehnologii de management”, sau
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau ca temelie a ei, cultura Întrucât tehnica asigură „mijloacele obiective ale culturii, adică acelea care ajută, sprijină, solicită producția culturală”82. Noțiunea de tehnică este originar din techne-le grecesc care se referea la activitatea umană specializată, fiind tradus prin „meșteșug, iscusință, artă, știință aplicată”83. „Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, Editura Humanitas, 1993, p.267. 84Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire În Grecia Antică, București, Editura meridiane, 1995, p.352. 85 Francis E. Peters, ibidem, p.267. Creativitate și progres tehnic 120 tehnica devine artă În partea ei creatoare, rămânând meșteșug În partea ei de rutină. Din noțiunea de tehnică a derivat noțiunea de tehnologie (știința tehnicii) definită ca fiind: ansamblul cunoștințelor despre arte și meserii În general, despre procedeele și mijloacele de fabricare și de prelucrare. „Tehnologia este o caracteristică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sau ca temelie a ei, cultura Întrucât tehnica asigură „mijloacele obiective ale culturii, adică acelea care ajută, sprijină, solicită producția culturală”82. Noțiunea de tehnică este originar din techne-le grecesc care se referea la activitatea umană specializată, fiind tradus prin „meșteșug, iscusință, artă, știință aplicată”83. „Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, Editura Humanitas, 1993, p.267. 84Jean-Pierre Vernant, Mit și gândire În Grecia Antică, București, Editura meridiane, 1995, p.352. 85 Francis E. Peters, ibidem, p.267. Creativitate și progres tehnic 120 tehnica devine artă În partea ei creatoare, rămânând meșteșug În partea ei de rutină. Din noțiunea de tehnică a derivat noțiunea de tehnologie (știința tehnicii) definită ca fiind: ansamblul cunoștințelor despre arte și meserii În general, despre procedeele și mijloacele de fabricare și de prelucrare. „Tehnologia este o caracteristică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Madrigal au uimit întrega lume... După ani lungi de uitare și interzicere, cântecele de stea ies iarăși la lumină ca florile de cireș primăvara. Steaua Între Crăciun și Bobotează, colindătorii umblă cu steaua, obicei de demult. Luminoasă și întocmai cu meșteșug, steaua e compusă din speteze de brad îmbrăcate cu hârtie albă, iar înăuntru se află aprinsă o lumânare de seu. Se zărește înfățișată ieslea în care s-a născut Isus Hristos, apoi Maica Domului, pruncul, cei trei magi și păstori. Fiecare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]