234,668 matches
-
colinde scrise în tuș negru. Prima are titlul Stai tu murg și este știma tenorului, scrisă foarte ordonat, extrasă din partitura nr. 2706. A doua are titlul Tatăl nostru bun și este știma tenorului extrasă din partitura nr. 2707. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: tenor și bas solo și pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 52. TITLUL LUCRĂRII: Poemul marinei (poem simfonic) DURATA APROXIMATIVĂ: 13
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
în tuș negru. Prima are titlul Stai tu murg și este știma tenorului, scrisă foarte ordonat, extrasă din partitura nr. 2706. A doua are titlul Tatăl nostru bun și este știma tenorului extrasă din partitura nr. 2707. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: tenor și bas solo și pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 52. TITLUL LUCRĂRII: Poemul marinei (poem simfonic) DURATA APROXIMATIVĂ: 13 minute ANUL
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pe sisteme de 2 portative, cu ștersături, adaosuri. 16 pagini, datate la sfârșit: 30 VII - 6 aug. 1942 F. Sp. 535: manuscris în creion foarte îngrijit scris, 57 de pagini, semnat și datat: 30.VII - 6. VIII. 1942 CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2; V.T. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: picc, 2 fl., 2 ob., 2 cl., 2 fg., 4 corni, 3 trp., 3 trb., tuba, timp., bat., coarde
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
de 2 portative, cu ștersături, adaosuri. 16 pagini, datate la sfârșit: 30 VII - 6 aug. 1942 F. Sp. 535: manuscris în creion foarte îngrijit scris, 57 de pagini, semnat și datat: 30.VII - 6. VIII. 1942 CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2; V.T. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: picc, 2 fl., 2 ob., 2 cl., 2 fg., 4 corni, 3 trp., 3 trb., tuba, timp., bat., coarde. Conține notații
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pagini, pentru cor și pian. Pe o altă filă, Paul Constantinescu a scris doar partitura corală, pe un singur portativ. La aceeași cotă există și partitura tipărită de Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, în anul 1954 CINE O MENȚIONEAZĂ: S. I.: p. 95-97: descriere și analiză TIPĂRITĂ: Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, anul 1954, în 5000 exemplare ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor bărbătesc PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: face parte din muzica filmului Paradisul pescarilor, vezi nr. 8 din
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
iar. Mireasa - el sfârșind gloanțele - apare, își face dansul. Țiganul fericit. - Baragladină! Arde pușca să scot mireasa! În josul paginii, Paul Constantinescu adaugă idei, care, probabil, vor deveni teme: Tumult. Țiganul trage la țintă. Adoarme, visează. Mireasa. Se stinge. CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 245: Trei compozitori au participat la alcătuirea unui spectacol satiric cu subiecte ciudate, dat la Teatrul „Colorado” sub direcția lui Ion Anestin în stagiunea 1943-1944: „Serenada 1880” - Muzica N.
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
fostă Bursei. Clădirea a căzut la cutremurul din 1977. În Istoria teatrului românesc 35 se vorbește despre o premieră din 3 iulie 1943, a unui spectacol intitulat Arlechinada, alcătuit din scenete, scheciuri, cu fundal pictural-muzical-coregrafic, dar în care nu este menționată lucrarea respectivă. OBSERVAȚII:
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
colectiv variabil de redactori, de la Cătălin Cătană, Feri Ercsey pănă la Dana Cornea și Paul ”Slayer” Grigoriu, plus colaboratorii. Editorul avea și activitate de înregistrări muzicale, precum și de vânzare de casete și discuri, comandabile prin poștă după lista tipărită. De menționat faptul că fiecare exemplar al revistei conținea câte un CD gratuit, cu înregistrări ale formațiilor rock românești tinere (deseori efectuate cu ajutorul revistei), multe debutând discografic astfel. Al doilea merit important al revistei este organizarea periodică a festivalului - concurs ” Maximum Rock
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
Gezette Musicale, scriitorul Felicien Mallefille, se declară incapabil să descrie emoția provocată de muzicianul pe care îl numește Ariel al piniștilor , recunoscând că îi este imposibil să pătrundă în misterele unei interpretări care nu are corespondent în zona terestră. El menționează că șarmul acelei seri unice s-a menținut mult timp după ce concertul s-a terminat. Același lucru s-a întâmplat la Ateneul Român, unde magia interpretării pianistului Valentin Gheorghiu, alături de colaboratorii săi, va rămâne încrustată în sufletele auditorilor săi pentru
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
Adrian Borza, Adrian Pop și Cornel Țăranu, respectiv, directorul Filarmonicii „Transilvania”, Marius Tabacu dovedesc eficiența artistică a unor asemenea demersuri. Muzica modernă are interpreții ei dedicați și competenți. Dintre cei pe care i-am reascultat în săptămâna 7-12 aprilie 2013, menționez studenții și absolvenții clasei de operă a Academiei „Gheorghe Dima”, instruiți de pianistul Francisc Fuchs, precum și pe cei aflați pe culmile maturității: Ansamblul „Ars Nova” condus de acad. dr. Cornel Țăranu, Trio „Contraste” din Timișoara (aniversând 30 de ani de
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
Asociația Corala Europeană a debutat în decembrie, anul trecut. Gábor Móczár, pe atunci coordonatorul Biroului Europa Cântat din Budapesta, pentru Europa de Est, mi-a solicitat colaborarea pentru un proiect de promovare a creațiilor corale din țările din această parte a Europei. Menționez aici și sprijinul pe care l-am primit în acest sens din partea coordonatorului Secției vocale a UCMR, Dan Buciu. Iată cum prezența la un forum dedicat muzicii se poate concretiza în contacte utile, în proiecte și planuri de colaborare între
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
George Enescu” din Iași, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, Facultatea „Richard Oschanitzky” aparținând Universității „Tibiscus” din Timișoara) ca și ale competițiilor dotate cu premii și jurii desfășurate anual la Tg. Mureș, Sibiu, Cluj, Iași etc. Între principalele revelații menționăm în primul rând sextetul vocal bucureștean fără acompaniament instrumental, de aceea numit sugestiv „Jazzappella” (de la Jazz à cappella). Întemeiat cu mai puțin de doi ani în urmă și cu o componență trecînd prin mai multe avataruri, grupul „Jazzappella” s-a
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
al unui spirit (...) ironic și autoironic, ale cărui afirmații sunt construite pentru a fi răstălmăcite (...) Cine a văzut în Hogaș un homeric nu va fi greșit, dar bucuriile sale (...) sunt rodul inteligenței care își subordonează cultura" (p. 9). Este de menționat că respectiva prefață a fost publicată abia în 1930 și a intrat "cu adevărat în circulație" în 1944, când Vladimir Streinu a scos primul volum din ediția critică a operei lui Hogaș. Pline de relevanță sunt - în a doua parte
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
emis în decursul timpului în legătură cu opera lui C. Hogaș. Ele aparțin, cronologic, lui Octav Botez, G. Ibrăileanu, G. Topârceanu, E. Lovinescu, G. Călinescu, T. Vianu, Ov. Papadima, P. Constantinescu, Ș. Cioculescu, I. Negoițescu, Ov. S. Crohmălniceanu, C. Ciopraga, ultimul critic menționat fiind Al. Călinescu. Criticul sucevean nu se limitează, însă, la o simplă trecere în revistă, ci își exprimă acordul sau rezervele față de predecesorii sau contemporanii săi într-ale criticii și istoriei literare. Astfel, cu toate că admite că "meritul lui Călinescu în
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
32), M. A. Diaconu se arată reținut cu plasarea lui Hogaș lângă Sadoveanu sau cu aserțiunea că scriitorul nemțean ar fi "un Robinson". Opinia lui Topârceanu, care doar incidental era critic, cum că Hogaș ar fi un "talent barbar", este menționată cu condescendența cuvenită, fără a mai fi în mod explicit amendată. În schimb Ov. Papadima, cu studiul său din 1942, este respins, fiindcă "ideologizează prolix, exagerând (...) în direcția etnicismului" (p. 39) și tot astfel P. Constantinescu, pentru că îl considera pe
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
ești drag). Interesant este faptul că discul lui Hopkin a fost produs de Paul McCartney, la casa Apple! Revenind la marea gală MIDEM, aici s-a acordat și un super-trofeu lui Maurice Chevalier, la împlinirea a 80 de ani. De menționat că în 1968 Margareta Pâslaru fusese laureată a puternicelor festivaluri internaționale de la Sopot (Polonia) și Brașov (“Cerbul de aur”). Dar apreciata noastră artistă nu s-a cantonat niciodată în trecut, oricât de strălucit ar fi el: de curând a înregistrat
Albumul cu amintiri by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84160_a_85485]
-
dragoste. I-aș reproșa o lipsă de implicare pe fiorul dramatic, de-a lungul spectacolului, el fiind mai mult un tenor liric fără să aibă accente spinto-dramatice. Cu toate acestea, în duetul final ne-a impresionat prin strădania demnă de menționat de a ne convinge de drama pe care o trăiește. Cu siguranță că în timp, el va câștiga omogenitate în toate registrele și mai ales în interpretare. În Micaela am ascultat-o în debut, pe tânăra soprană Irina că ar
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
hârtie (...) Și [își] construiesc colibele fără niciun ajutor, numai cu materialul sărac pe care un singur om îl poate căra în brațe (...) Bertold Brecht<footnote Bertold Brecht, Povestiri din calendar - E.L.U., București, 1967, p.135 footnote> Pornind de la cele menționate în Logica Lumilor Posibile I-IX, ne vom apleca asupra unor criterii necesare și suficiente de constituire a enunțului muzical. Vom repune în atenție problema primatului arhetipic, revenind asupra problemei interiorității gestului artistic. Din cele discutate reiese că principalul atribut
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
într-un tempo amețitor. Compozitorul creează o minunată lume sonoră, în care sunt percepute reminiscențe diverse din creații scrise de Mozart, Liszt, Saint-Saëns, Ravel, dar și influențe jazistice și de music-hall. Într-o scrisoare adresată lui Igor Markevitsch, compozitorul francez menționa printre sursele sale de inspirație și o partită scrisă de apreciatul dirijor. Studiind muzica altor compozitori, Poulenc a reușit să-și traseze propriul drum creator și să-și fructifice propriile calități. Din acest punct de vedere, concertul pentru două piane
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
și fantezie un univers sonor cuceritor, aflat în permanentă schimbare, în care strălucirea, umorul și verva alternează cu lirismul și elanul sentimental. Nu ne propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
cuceritor, aflat în permanentă schimbare, în care strălucirea, umorul și verva alternează cu lirismul și elanul sentimental. Nu ne propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
în Critica musica, în 1722. Iar dacă meșterii timpului călătoreau puțin, în schimb ei se informau citind presa. Pe această cale a luat cunoștință Gottfried Silbermann din Dresda de instrumentele lui Cristofori. El a adaptat principiul, ferindu- se să-l menționeze pe autor, a lucrat zeci de ani cu obstinație pentru a perfecționa noul instrument, l-a supus în repetate rânduri analizei critice a lui Bach, s-a ambiționat și a reușit să realizeze exemplare performante care poartă denumirea de Hammerklavier
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
se află un manuscris în cerneală rădăcinie, nedatat, (care conține partitura pentru vioară și pian și știma), al cărui titlu apare doar pe prima pagină a știmei pentru vioară: Concerto I. Este concertul pentru vioară și pian în Re major menționat în indexul amintit. Stângăciile începutului își pun amprenta, desigur, dar impetuozitatea tematică este o marcă temperamentală. Forma e ambiguă, virtuozitatea constructivă, pe care o va deprinde la Schola Cantorum și pe care și-o va cultiva constant în creație, cu
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Scherzo de M. Cuclin, în : La Politique, V, no.947, jeudi 26 février (11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
dar și cu nerv de observator acut impozanta galerie de cunoștințe apropiate ale pianistei. Rezultă o serie de portrete detașabile ce s-ar putea eventual integra pe firul altor construcții istorice, prin acea capacitate a d-sale pe care o menționam de a investi un intens interes în fragment, în amănunt, în derivație. Abstrăgîndu-se parcă din context, autorul sfredelește în locul ales spre a scoate la iveală zăcămîntul lui de tîlcuri.
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]