3,272 matches
-
din care gus tasem numai glazura profesiei. Identificasem în Antoaneta Ralian doar un robot performant și rezistent, un doborâtor de recorduri în breaslă, un traducător capabil să umple trei-patru rafturi. Nimic mai mult. Omul dispăruse în conturul și în respirația meseriașului. Strachina plesnise sub călcătura mea voinicească. Nu numai că mă simțeam vinovat, dar nici măcar nu știam cum aș fi putut drege busuiocul. Într-un fel, convorbirile care urmează sunt o îndreptare a greșelii din urmă cu șapte ani și jumătate
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
precum și o interesantă colecție de sculpturi din Africa subsahariană 15 statuete donate muzeului de poetul Vicente Huidobro. Cu directorul muzeului mi-am etalat cunoștințele "în domeniu", plecând de la picturile rupestre de la Altamira și ajungând la impresioniști, cubiști, foviști... Ca bun "meseriaș", nu s-a lăsat mai prejos, așa că a fost o discuție care mi-a mers "la suflet". Fusese prin Paris, așa că știa de Brâncuși, Ionescu, Enescu, Tristan Tzara, Panait Istrati, Cioran, Elvira Popescu... Ca atare, scopul vizitei, constând în organizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu trei fețe", cum i se spunea, a fost prins de japonezi "în exercițiul funcțiunii" și spânzurat la 7 noiembrie 1944 al naibii și japonezii ăștia, l-au "terminat" exact de ziua Marii Revoluții Socialiste! Pentru ajutorul dat de "marele meseriaș", în 1964 a fost declarat "Erou al Uniunii Sovietice"! Mă întreb dacă, la o adică și eu, "agent și excursionist bănuit" din greșeală, aș fi fost "terminat", după '89 aș fi fost declarat erou și decorat post-mortem, cum se practică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toate locurile posibile cauzele pentru care este transferat... Transferat la Ministerul Turismului a dovedit bunele sale calități și ocupându-se de turismul cu Austria a reușit să contracteze numărul de turiști planificat și chiar să îl depășească, atrăgându-și invidia "meseriașilor" din ONT! Stimate tovarășe "sifon" Liviu, mulțumesc pentru unele "aprecieri" pozitive la adresa mea din NOTA olografă de 2 pagini. Unele remarci "post festum", dacă-mi permiți. Dacă prestația mea profesională în cei 15 ani petrecuți în MAE a fost răsplătită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și află cine e "inamicul", că a fost în România în 1984, deci cu doi ani în urmă și că reportajul respectiv a mai fost transmis și în Suedia! Să vă explic, în cele ce urmează, cât de "cârpaci" erau meseriașii cu ochi albaștri. Așa cum am menționat, m-am ocupat, la MAE, câțiva ani cu însoțirea ziariștilor străini, invitați ai MAE sau care veneau cu delegațiile la nivel înalt. În perioada respectivă după diplomații străini, ziariștii străini care veneau în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
țara în 1959, stabilindu-se la Paris. Proza lui C. este o rescriere plină de umor, miniaturală, a unor fabule sau chiar a cărții lui Cervantes. Exercițiile sale, fine portrete lucrate în manieră arcimboldiană, figurează obiecte (Plopul, Pianul, Bradul), mici meseriași din târgușorul de odinioară (Cismarul, Croitorul, Coșarul, Brutarul, Tinichigiul) ș.a. Discursul reinterpretează sensurile limbajului comun, transformându-l într-un soi de comentariu deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena național: pozează pentru Grigorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
proza fantastică: Făt-Frumos din lacrimă, pretutindeni urmărind și "componenta polemică" a scriitorului. Se atrage atenția că aceste naturi catilinare eminesciene pot fi explicate mai bine dacă "le asociem viziunea/interpretarea scriitorului asupra "claselor pozitive", "producătoare", din care făceau parte țăranii, meseriașii și muncitorii", apreciind "meritele "claselor productive"". Tocmai de aceea, zice Ioan Derșidan, catilinarul eminescian "face parte din viață și literatură" iar explicarea lui are în vedere "rădăcinile creșterii (sănătoase) și ale pieirii, dezvoltarea organică și mediul "mlăștinos și bolnav"". Cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
jucărie din oameni și din destinul lor. Tacit, Anale PE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI VEAC, DÂMBOVIȚA TĂIA ÎN două mahalalele copilăriei mele, Mihai Vodă și Izvorul de o parte, Brezoianul și Gorganul de alta, cu cârciumarii lor albaneji, brutarii și băcanii epiroți, meseriașii nemți, unguri și evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și Într-un neînchipuit amestec
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dulciurile, plăcintele și prăjiturile, intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor cu bune și cinstite tradiții de la meșterii lor mai bătrâni, dar și din mâna, mai ales din mâna gospodinelor noastre cu excelente deprinderi de la mamele și bunicile lor de-acasă. Numai cucoanele leneșe și needucate se mulțumeau cu produsele anonime
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puteți Închipui; romanticoase și sentimen tale nevoie mare, dar Încheind practic și cuminte misiunea lor de furnizoare ale plăcerilor celor mai esențiale din viața noastră printr-o căsni cie durabilă cu șoferi, cu subofițeri de administrație, cu mici negustori sau meseriași, cum am văzut atâtea. Când ne pri meau „la odaie“, cum se spunea, pe noi, liceenii, chemându-ne cu dulci alintări materne („Vin’ la mama, școlerule!“), flatate grozav de șepcile noastre cu dungă de „curs superior“, ni se aban donau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în biserica noastră din Bacău. Paroh era Pr. Paul Mosel și vicar un oarecare Malinowski. Parohia număra, după cum țin minte, cam 170 de familii, mai toate alcătuite din naționalități străine: nemți, italieni, polonezi, unguri, cehi, francezi și alții. Bărbații erau meseriași, tehnicieni, constructori, completați de nenumărați evrei, meseriași și ei, și care aveau în mână negoțul de tot felul. Comunitatea lor era impresionantă. Cel puțin jumătate din ei alcătuiau populația orașului. Românii dețineau funcții administrative și se ocupau cu lucrarea pământului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pr. Paul Mosel și vicar un oarecare Malinowski. Parohia număra, după cum țin minte, cam 170 de familii, mai toate alcătuite din naționalități străine: nemți, italieni, polonezi, unguri, cehi, francezi și alții. Bărbații erau meseriași, tehnicieni, constructori, completați de nenumărați evrei, meseriași și ei, și care aveau în mână negoțul de tot felul. Comunitatea lor era impresionantă. Cel puțin jumătate din ei alcătuiau populația orașului. Românii dețineau funcții administrative și se ocupau cu lucrarea pământului. Se iviseră primele mișcări antisemite. Pr. Paul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-l să se retragă dacă nu manifestă posibilități de corespundere la cerințele vieții consacrate slujirii lui Dumnezeu. Dealtfel și în afară de mănăstiri sau institute specializate se poate realiza o înaltă perfecțiune morală: în viața de familie sau în starea celibatară, ca meseriași, funcționari, ostași, politicieni, oameni de știință, artiști plastici sau poeți, medici sau bolnavi, bogați sau săraci, - sunt toți oamenii, cărora Sf. Părinte Francisc în scrisoarea „Către toți credincioșii” le spune: „Scump și sfânt, plăcut, umil, împăciuitor și dulce, vrednic de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând alimentația întregii populații și venituri bănești. În Costișa există și un număr mare de societăți comerciale, asociații familiale și meseriași particulari autorizați, cu profil productiv și comercial (Moara de apă, atelier de reparații auto, societate de construcții, confecții, mobilier, prelucrare lemn, ateliere meșteșugărești, SRL-uri de desfacerea mărfurilor cu amănuntul etc.). Un număr însemnat de tineri lucrează în străinătate (Israel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se număra printre cele mai de seamă comunități evreiești din nordul Moldovei, atât prin populație, cât și prin instituțiile culturale, de cult și de asistență socială. Masa evreilor ce făceau parte din Comunitate era formată, în marea ei majoritate din meseriași, muncitori, negustori. Însă, din punct de vedere economic, orașul Dorohoi era unul din cele mai sărace orașe din țară, lipsit de industrii. Comunitatea era condusă de un comitet aprobat de Ministerul Cultelor prin adresa nr.6119/1937. Reorganizarea Comunității, ca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de fapt, față de regimul de valorificare a grâului stabilit de autorități, nu neapărat față de evrei, dar interpretarea șefului Poliției deplasează „nemulțumirea” populației din sfera economicului, în sfera socialului. La 15 iunie 1930, se întocmește un tablou cuprinzând „mica industrie și meseriași patroni din orașul Dorohoi 36. Situația este importantă pentru că arată ponderea evreilor în economia orașului. Evreii erau proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
orașului. Evreii erau proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
proprietari de mori sau fabrici; de asemenea, evreii exercitau meserii în diferite domenii. Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Potrivit tabelului din iunie 1930, erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau 10 evrei, proprietari de mori sau mici fabrici 37, dar nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu era nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tin Grădinaru; 1 atelier de tâmplărie a lui Dumitru Popovici; 1 atelier de rotărie în proprietatea lui Ion Pleșcan; 2 ateliere de ferărie aparținând lui V.Mihai și Ionescu Tilică;1 cofetărie în proprietatea lui Florin Chirilă), iar 28 aparțineau meseriașilor evrei. Exercitarea activităților comerciale se făcea în baza autorizațiilor eliberate de Prefectura județului Dorohoi. În septembrie 1929, Prefectura Dorohoi comunică Legiunii de jandarmi Dorohoi, un tabel cu numele a 8 evrei din oraș, cărora le-a eliberat autorizații pentru exercitarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
existența unor cooperative de credit (bănci populare) și cooperative de consum. După o situație din anul 1934, în județul Dorohoi funcționau 5 bănci: agenția Banca Națională, Banca Cooperativa de credit mărunt, Banca industrie și comerț, Banca populară, Banca populară a meseriașilor români, Banca populară CFR47. Cooperativele de credit (bănci populare) erau în număr de 52, cu 12315 membri și capital social vărsat de 17790194 lei. Cooperative forestiere erau 5 cu 549 de membri și un capital social vărsat de 1448297. Cooperative
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de consum „Deșteptarea”, cu 16 membri și 120000 lei, Banca Populară Dorohoi cu 517 membri și capital de 813746 lei, Banca Cuza cu 300 membri și capital de 80000 lei49. În anul 1931 existau în Dorohoi 6 bănci românești (Banca meseriașilor români, Banca română Creditul nostru, Banca populară și Banca Moldovei) și doar 4 bănci aparținând minoritarilor (Cooperativa credit mărunt, Banca de Industrie și comerț, Banca Comerțului, Banca Marmorosch Blank). După Primul Război Mondial, în județul și orașul Dorohoi se manifestă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]