9,114 matches
-
Eu cu Victoraș tăceam, holbând ochii la Ilie. Acesta a insistat : -Bă, eu cu voi vorbesc! Nu vă convine? Acasă! La mămica, după sobă. Atunci, foarte convinși, eu și cu Victoraș am strigat într-un glas : -Ne convine! De fapt mințeam, pentru că mămica îmi spusese altceva. Dar,,,ce puteam face, dacă ceata a stabiulit planul? Or, acum eram băiat de ceată. Mi-am pus în gând : „Dacă merg numai prin vecini, așa cum zicea mama, nu umplui traista. Și tata a zis
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
NU MAI CRED ÎN MOȘ CRĂCIUN! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1086 din 21 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului în țara asta, doamne sfinte, chiar și-acum de sărbători, e la fel ca înainte; unul râde și ne minte, pentru că-i ține isonul (în loc să-i verse bulionul!) tot norodul cel cuminte. iar în seara de ajun, aburiți și fără minte, ne vrăjește moș crăciun, că numai pe lumea aia traiul ne va fi mai bun! dar nu mai cred
NU MAI CRED ÎN MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383241_a_384570]
-
Un fel de epurare - eu, stația de bine Dintr-un noian de patimi, de neputinți, de rele. Prin tot vacarmul ăsta deci mergem înainte, Inconștient aproape voi mă strigați pe nume, Căci rana mea-i burete care în veci nu minte Și care spală sînge și lacrimă pe lume. Prin spasm, îmi cad din frunze, dar știu, e mîntuire Și e sfințenie, soarta, cînd uneori respiră, Eu sînt aici să facem un pas înspre iubire, Căci astfel fură toate în plan
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fie penultimul. Când treceam prin fața sălii de consiliu, secretarul Țăpoi, care avea ușa larg deschisă, m‑a apostrofat: - Primărițo, de ce ai stat atât de mult la București, la pregătire? - Nu am stat decât atât cât am avut de stat, am mințit. După venirea de la pregătire pentru sesiunea din februarie la Ștefan Gheorghiu, stătusem două zile acasă cu familia. Grupuri, grupuri am plecat spre gară. Eram cu toții îngrijorați și confuzi. Toată lumea se uita la noi. Nu știam că sunt interzise grupurile mai
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
Te uiți de-a lungul pereților, descifrezi zgomotele nopții. Imperceptibil, sforăitul a sute de mii de bărbați, aproape epuizați; nu s-au hrănit bine, au făcut și dragoste unii, un efort devastator; au griji. Nu-i permiți iubitei - așa o minți - să înnopteze niciodată la tine. (Nu o minți, folosești un termen depreciat, nu îl mai ia nimeni în seriosă. Liber, scrii despre Caravella. O astfel de femeie ți-ar trebui! Când erai foarte tânăr, ai părăsit-o pe Prințesă. Infantilismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nopții. Imperceptibil, sforăitul a sute de mii de bărbați, aproape epuizați; nu s-au hrănit bine, au făcut și dragoste unii, un efort devastator; au griji. Nu-i permiți iubitei - așa o minți - să înnopteze niciodată la tine. (Nu o minți, folosești un termen depreciat, nu îl mai ia nimeni în seriosă. Liber, scrii despre Caravella. O astfel de femeie ți-ar trebui! Când erai foarte tânăr, ai părăsit-o pe Prințesă. Infantilismul tău a stricat totul: aveai o imagine personală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Încerc să scap generând întâi evenimentele, dacă nu cumva sunt împins spre asta tot de către... Poți să înnebunești. Unii își pierd mințile din alte pricini. Magistratul pentru că are prea multă putere, Filozoful pentru că are prea puțină; Eroul pentru că a fost mințit, iar Căutătorul de aur pentru că e prea sărac. Actorul fiindcă nici un rol nu e pe măsura lui. Nimeni nu mai e sănătos aici! Doar simulez că mă supun mesajului. Nu pot fi personaj în cartea nimănui! MAGISTRATUL. Aș putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
șaizeci. Suntem de-o seamă. Încă o mai iubesc pe Balerină. El doar o regretă; o diferență oglindită de înfățișarea lui. Era înaltă și subțire. Numai picioare. Părul roșu și ochii violeți, o combinație devastatoare. A crezut în mine: am mințit-o. Doar așa puteam să o salvez. Ar fi avut, acum, patru copii și gușă. Burtă. Ar fi bombănit toată ziua. Noaptea ar fi visat că dansează, m-ar fi trezit lovindu-mă cu genunchii, și-ar fi fluturat brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mi-a dezvăluit acest lucru. — Și nu ai Încercat... — L-am studiat cu grijă. Însă nu am izbutit să Înțeleg nimic, În afară că e compus din cinci substanțe diferite. Dante clătină din cap. Avea senzația că omul acela Îl mințea. Pentru o clipă, și-l imagină În butuci, În subteranele de la Stinche. Oare cât ar fi rezistat la tortura cu frânghia, apărându-și secretul? Și cât rezistase meșterul Ambrogio, protejându-l pe al lui? 4 În aceeași zi, pe la asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un pas Înapoi sau măcar o justificare cât de cât rezonabilă. - Eva, pierdem vremea. Sunt absolut sigur că el este și te rog să nu Încerci să mă convingi de contrariu. L-am testat, așa că nu mai Încape nici o Îndoială. Mințea. Care testare? Eu unde mă aflam când o făcuse? Mai mult Însă decât seninătatea cu care inventa bazaconii, mă uimea tonul: se voia ferm și autoritar, și nu era decât Împleticit și rugător. Îi cerea Încuviințarea, se străduia s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
care mi-a izbit retina dilatată de uimire Înfățișa frumoasele mele geamantane gri-petrol așezate cuminți pe mocheta vișinie, la doi metri distanță de ușă. Un fel de a spune cuminți: cuvântul potrivit ar fi mai degrabă sfidător... 8 Individul mă mințise: nu mă aștepta nimeni, camera era goală cum o făcuse constructorul ei, completat În eforturile creatoare de totala lipsă de gust și imaginație a decoratorilor recrutați, probabil, dintre niscai scenografi de filme S.F. concediați pentru incompetență. Stăteam lângă ușă pe cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lui Roger s-a evaporat la fel de subit cum apăruse. M-a privit o clipă cu ochii lui ca o imensitate verde și apoi a oftat, coborând pleoapele: - Adam, știi deja multe. Nu spun „prea multe”, pentru că ar Însemna să te mint, sugerând că există o limită dincolo de care nu se poate trece. Sau dincolo de care nu trebuie să se treacă. Nu există. Nici limită, nici reguli absolute despre ce trebuie și ce nu trebuie făcut În astfel de Împrejurări. În legătură cu Centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Din păcate, se Înșela: nu mai era nimic. Nici acolo, nici În altă parte. M-am bucurat că nu m-a Întrebat despre Statut; arăta atât de deprimată, Încât nu sunt sigur c-aș fi fost În stare s-o mint cu suficientă nonșalanță. - După atâta căutare... Nu, mi se pare absurd, nu pot să cred... a mai murmurat cu mintea aiurea. Îți dai seama?! Exclamația era vădit retorică. Am tăcut, deși tare aș fi vrut să-i strig În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a zis: „Stai puțin să aflu coordonatele”. — Ce să afle? - zise nedumerit Metodiu. — „Coordonatele”, așa a zis. — Ce-s alea? - întrebă Stejeran. — De unde vrei să știu eu? - făcu supărat Parnasie. Așa a zis, așa povestesc. Să mă trăznească Dumnezeu dacă mint! Episodul 28 îN CARE CONTINUĂ POVESTIREA LUI PARNASIE După ce Parnasie sfârși aceste vorbe, în jurul focului se așternu tăcerea. Se auzeau doar lemnele cum trosnesc și Buhuș, numai ochi și urechi, rozându-și unghiile. — Ciudat lucru și foarte de mirare! - cugetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Barzovie-Vodă. — Bine, să zicem că te cred. Kir Haciaturian! Armeanul veni sprinten, aplecându-se în fața viziriului până la pământ. — Șnițel vienez ai? - întrebă viziriul. Armeanul șovăi un moment, apoi zise: — Vienez? N-am, luminăția-ta, să mă trăsnească Alah dacă vă mint. — Dar de avut, ai avut? — N-am avut niciodată, că nu-l mănâncă nimeni. E-o mâncare păgână, nu-mi spurc eu casa cu așa ceva. — Bine - spuse viziriul. Dar ce șnițel ai? — Șnițel otoman! - răspunse cu mândrie armeanul. — Ei, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un semn vag că de departe. — înțeleg - răspunse Cosette. Nu ești din parte locului. Și pe cine cunoști de-aici? Broanteș ridică din umeri. — N-ai luat contact cu nimeni? - continuă Cosette. Broanteș negă nedumerit. — Ei n-ai luat! De ce minți, mă? Doar de-am văzut la masă cu viziriul! Ce-ați vorbit voi acolo? Broanteș făcu ochi mari. — Viziriul n-a spus nimic despre sultan? - surâse Cosette. N-a spus că e așa și pe dincolo, că un sultan ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
De-atunci, cu toate că nu-mi venise sorocul, mă uit la muieri cum mă uit și la dumneata: cu stimă. Roșeața din obraji nu-i a trupului, e-a așternutului în care cu nevinovată desfătare am dormit. „Doamne, cum le mai minte!” se minună în sinea lui Barzovie-Vodă. — îmi pare rău pentru dumneata - spuse viziriul. Viața ne pune uneori în niște situații din care cu greu mai ieșim cu turbanul curat. Dar să nu-ți pară rău. Te poți consacra studiului, lecturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se fereau să observe că turcul nu se-atinge de mâncare, menajându-i susceptibilitatea, și-l întrebau din când în când, pentru a salva aparențele: „Cum a fost borșul?” „Excelent”, răspundea țeapăn păgânul. „Ei, ce ziceți de tocană?” „O minunăție”, mințea fără să clipească otomanul, simțind că urăște tot mai mult acest popor vag aliat care nu se gândea decât la mâncare. Rotofeiul vel-comis Agache Natriul, cel pe care îl înșela nevasta cu taică-său, i se făcu milă de turc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prea cald, că nu au semnal sau că satelitul s-a pierdut în spațiu. Inventează ceva, orice, dar nu care cumva să spui că au fost sechestrați de niște bandiți care par hotărâți să-i omoare. Și de ce trebuie să mint? — Fiindcă pentru asta ești plătit, la fel cum eu sunt plătit pentru ca măcar treizeci la sută din cei care-au început cursa s-o și termine. Și dacă în momentul ăsta am spune adevărul, s-ar produce o harababură așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
n-am ascuns nimănui că există pericole serioase când călătorești prin locuri sălbatice: te poate înțepa un scorpion, te poate înghiți nisipul, poți să te îneci într-un râu sau să fii răpit de niște bandiți. Niciodată nu i-am mințit și, în fond, asta îi și excită. — Întotdeauna vei fi un cinic, îi spuse fără supărare Yves Clos. Și, fără îndoială, cel mai nerușinat om pe care-l cunosc, chiar mai nerușinat decât mine. Dacă n-aș fi fost așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Din cele scrise aici, oricine ar ajunge la concluzia că nu sunt un simplu șef de securitate al unei organizații sportive, ci mai curând un nebun violent, rasist și cu tendințe neonaziste, care nu caută decât să se îmbogățească fraierind, mințind, furând și chiar asasinând. Cine v-a dat asta? — Directorul dumneavoastră mi le-a trimis acum prin fax. Hans Scholt păli, iar chipul i se transformă într-o adevărată mască - îngăină: Nu pot să cred! Englezul replică, zâmbind cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pașii devastatori ai furtunii care se apropie și același cuvînt rostit simultan de cei doi: Klopstock. Cum se umflă iubirea ca laminaria În secrețiile nerușinate ale creierului, cum se preface ea Însăși Într-o excrescență a minții și Începe să mintă uitîndu-și obîrșia. Ocolești, ocolești, iar ocolești faptele, contaminat de poezie pînă În miezul neuronilor. Ți-e frică și rușine să povestești, de parcă ai macula un loc sacru, de parcă, povestite, Întîmplările ar fi Împinse cu de-a sila Într-un curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am măritat cu un servitor!“ Întind mîna spre napolitanele cu cremă de lămîie „Gigel“ - Colorat artificial. Aromat sintetic. Delicioase. Mestec ca o capră și aștept o frază genială. Mă dedau rău desfrîului. Îmi neglijez obligațiile. Nu mă duc la servici. Mint că am fost la policlinică. Nu gătesc. Mint că n-am găsit ulei. Nu mă spăl. Mint că n-am avut apă caldă. La terre promise, paradisul oamenilor dezocupați. Să trăiești ca un turist. Să te epuizezi contemplînd. Să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
napolitanele cu cremă de lămîie „Gigel“ - Colorat artificial. Aromat sintetic. Delicioase. Mestec ca o capră și aștept o frază genială. Mă dedau rău desfrîului. Îmi neglijez obligațiile. Nu mă duc la servici. Mint că am fost la policlinică. Nu gătesc. Mint că n-am găsit ulei. Nu mă spăl. Mint că n-am avut apă caldă. La terre promise, paradisul oamenilor dezocupați. Să trăiești ca un turist. Să te epuizezi contemplînd. Să te saturi privind expoziția de artă culinară de la Ambasador
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sintetic. Delicioase. Mestec ca o capră și aștept o frază genială. Mă dedau rău desfrîului. Îmi neglijez obligațiile. Nu mă duc la servici. Mint că am fost la policlinică. Nu gătesc. Mint că n-am găsit ulei. Nu mă spăl. Mint că n-am avut apă caldă. La terre promise, paradisul oamenilor dezocupați. Să trăiești ca un turist. Să te epuizezi contemplînd. Să te saturi privind expoziția de artă culinară de la Ambasador și să scrii o frumoasă epopee despre fazanul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]