7,031 matches
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Menținerea capacității de producție de 600.000 ț/an minereu complex pe perioada 1996-2003 la Exploatarea Minieră Cavnic, județul Maramureș", cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu
HOTĂRÎRE Nr. 402 din 31 mai 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Menţinerea capacităţii de producţie de 600.000 t/an minereu complex pe perioada 1996-2003 la Exploatarea Miniera Cavnic, judeţul Maramures". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115305_a_116634]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Menținerea capacității de productie la 330.000 ț/an minereuri complexe pe perioada 1996-2003 la Exploatarea Minieră Rodna, județul Bistrița-Năsăud", prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu
HOTĂRÎRE Nr. 406 din 31 mai 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Menţinerea capacităţii de producţie la 330.000 t/an minereuri complexe pe perioada 1996-2003 la Exploatarea Miniera Rodna, judeţul Bistrita-Nasaud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115313_a_116642]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Lucrări pentru menținerea capacității de productie la 350.000 ț/an minereu complex pe perioada 1996-2003 la Exploatarea Minieră Suior, județul Maramureș", prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu
HOTĂRÎRE Nr. 476 din 17 iunie 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Lucrări pentru menţinerea capacităţii de producţie la 350.000 t/an minereu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115455_a_116784]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Recuperarea cuprului prin procedee biotehnologice din minereul cuprifer sărac Roșia Poieni - Exploatarea Minieră Abrud", cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu această destinație și
HOTĂRÎRE Nr. 494 din 21 iunie 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi��ii "Recuperarea cuprului prin procedee biotehnologice din minereul cuprifer sarac Rosia Poieni - Exploatarea Miniera Abrud". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115488_a_116817]
-
formarea principalelor trepte de relief; principalii agenți interni și externi; definiția lanțului și a sistemului muntos. NOȚIUNI NOI câmpie de eroziune regiune netedă, joasă, rezultată în urma unei îndelungate modelări. - este suportul care permite desfășurarea unor activități economice multiple (extracția de minereuri, sare, materiale de construcții, exploatarea pădurii, creșterea animalelor, culturi agricole etc.). FORMAREA ȘI EVOLUȚIA RELIEFULUI ROMÂNIEI Pe teritoriul țării noastre sunt regiuni care s-au format cu peste un miliard de ani în urmă (Dobrogea), iar altele doar în ultimele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ale Dunării, Oltului, Jiului etc., adevărate porți care au favorizat legăturile dintre zonele interioare și exterioare lor. Prin desfășurarea și dezvoltarea pe verticală, Carpații au impus o diferențiere a condițiilor de climă, vegetație și soluri (etaje biopedoclimatice). În Carpați există minereuri, cărbuni, materiale de construcții, ape minerale etc., a căror exploatare se face în unele cazuri chiar din Antichitate. În Carpați există multe depresiuni și culoare de văi largi cu terase pe care se află cea mai mare parte din așezări
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pasuri la înălțimi nu prea mari au permis desfășurarea drumurilor de legătură între așezările din munți și cele din regiunile vecine; munții au păduri bogate, pășuni întinse, iar pe văi și în depresiuni sunt concentrate numeroase sate și orașe; conțin minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, dar și cărbuni, ape minerale etc. NOȚIUNI NOI castel de ape munte din care izvorăsc multe râuri; etaj biopedoclimatic interval de altitudine în care condițiile clima tice specifice determină anumite tipuri de sol și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
deosebite, separate de depresiuni și văi largi (Bistrița, Moldova, Moldovița etc.). - în vest și sud-vest se află munții vulcanici Oaș (600 - 800 m) și Gutâi, care închid Depresiunea Oaș, precum și Munții Bârgău alcătuiți din roci sedimentare. În subsol se găsesc minereuri neferoase. - în centru sunt masive din roci cristaline, cu înălțimi mari, bine împădurite, dar și cu pășuni. Acestea sunt Munții Maramureș, unde vârfurile cu pășuni alpine depășesc 1 900 m, Munții Rodnei, cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 600 m; sunt puternic fragmentați tectonic, apărând ca masive înconjurate de depresiuni joase; au o alcătuire geologică complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de plante iubitoare de căldură; au cel mai mare număr de așezări omenești din Carpați, prezente în lungul văilor, în depresiuni și pe culmile netede până la altitudini de 1 600 m; favorizează o economie complexă cu o industrie diversificată (extracția minereurilor, cărbunilor și materialelor de construcție, exploatarea și prelucrarea lemnului), o agricultură bazată pe creșterea animalelor și pe unele culturi în depresiuni (cereale, cartofi). c. Diviziuni Munții Banatului. Se află în sud, între Valea Dunării, Culoarul Timiș - Cerna, care îi separă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
formați din roci cristaline, dar și din calcare, cu înălțimi de 400 - 1 224 m; au zăcăminte de huilă; - Munții Locvei, situați în sud-vest, între Dunăre și Nera, alcătuiți din roci cristaline și calcare, cu altitudini sub 700 m; conțin minereu de cupru; - Munții Aninei, situați în vest, cu înălțimi de 600 - 1 000 m, alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului), peșteri (Comarnic); - Munții Dognecei, situați în vest, cu altitudini reduse, alcătuiți din roci magmatice și cristaline
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de terase și culmi joase (300 - 500 m) cu localități, culturi cerealiere și livezi. Munții Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase, marmură, lemn. În sud există Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonică, care separă acești munți de Munții țarcu; la mijlocul culoarului se află pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În nord, Culoarul Mureșului separă Munții Banatului de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
situați între Arieș, Ampoi și Mureș, alcătuiți din gresii, calcare și roci vulcanice, având culmi la altitudini sub 1 000 m. Satele sunt situate pe văi și în depresiuni mici, iar locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor și cu exploatarea minereurilor neferoase. - Bazinul superior al Arieșului, cunoscut sub numele de țara Moților, regiune cu un număr mare de așezări cu valoroase tradiții istorice, folclorice și etnografice, cu bogății de subsol (aur, argint) exploatate încă din Antichitate. Pe valea Ampoiului s-a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
tradiții istorice, folclorice și etnografice, cu bogății de subsol (aur, argint) exploatate încă din Antichitate. Pe valea Ampoiului s-a format Depresiunea Zlatna, iar pe valea Crișului Alb depresiunile Brad și Hălmagiu. În orașul Brad, important centru al exploatărilor de minereuri auro argentifere, există Muzeul Aurului. - Munții Zarand, care se întind în sud-vest, cu altitudini între 400 și 800 m (roci cristaline și magmatice, păduri bogate și sate la marginea munților); - Munții Codru-Moma, formați din roci cristaline și calcare, cu înălțimi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la 300 la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
râul: a) Barcău; b) Crișul Repede; c) Crișul Negru. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Carpații Occidentali sunt delimitați în sud de valea ................. 2. Așezările omenești permanente se întâlnesc în Munții Apuseni până la altitudinea de ................ 3. Minereul de fier se exploatează din Munții Banatului în centrul ......................................................... 4. Ampoiul și Arieșul se varsă în râul ................................................ 5. Cel mai mare ghețar din țara noastră se află în .......................... 6. Stațiunea balneară Moneasa se află în Munții ............................... 7. Crișul Repede izvorăște
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care nu îndeplineau un minimum de condiții urbane (canalizare, termoficare, rețea stradală modernizată etc.) „Orășenizarea“ s-a făcut pe baza următoarelor activități economice: • agricole (cele mai multe): Berești, Vânju Mare, Aleșd, Cehu Silvaniei; • minerit: țicleni (exploatarea petrolului), Petrila (exploatarea cărbunelui), Bălan (exploatarea minereurilor neferoase); • industrie: Oțelu Roșu/Bistra, Vlăhița (siderurgie), Săcele, Balș (construcții de mașini), Onești, Victoria (industria chimică), Toplița, Brezoi (prelucrarea lemnului), Pâncota, Topoloveni (industria alimentară) etc. • transporturi: Făurei, Simeria; • turism (stațiuni climaterice și balneare): Bușteni, Băile Olănești, Ocna Sibiului, Buziaș etc.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de jumătate din totalul centrelor urbane din țara noastră și fiind răspândite pe toate treptele de relief. În această categorie intră aproape toate orașele care au dobândit acest rang în perioada socialistă datorită: a) activității miniere: Baia Sprie, Bălan (exploatarea minereurilor neferoase), țicleni (exploatarea petrolului), Motru (exploatarea cărbunelui); b) activități industriale: Oțelu Roșu/Bistra (siderurgie), Victoria (industrie chimică), Fieni (industria materialelor de construcții); c) noduri feroviare: Făurei, Piatra Olt, Simeria; d) activitate turistică (stațiuni balneare și climaterice): Sinaia, Eforie, Băile Olănești
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în plin proces de restructurare și privatizare. În unele domenii industriale au apărut societăți mixte, cu capital românesc și străin. Ramurile și principalele subramuri ale industriei: a) industria energetică: • extracția și prelucrarea combustibililor minerali; • industria energiei electrice; b) industria metalurgică: • minereurile feroase și siderurgia; • minereurile neferoase și metalurgia neferoasă; • industria construcțiilor de mașini și de prelucrare a metalelor; c) industria chimică; d) industria de exploatare și prelucrare a materialelor de construcții; e) industria de exploatare și prelucrare a lemnului; f) industria
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
restructurare și privatizare. În unele domenii industriale au apărut societăți mixte, cu capital românesc și străin. Ramurile și principalele subramuri ale industriei: a) industria energetică: • extracția și prelucrarea combustibililor minerali; • industria energiei electrice; b) industria metalurgică: • minereurile feroase și siderurgia; • minereurile neferoase și metalurgia neferoasă; • industria construcțiilor de mașini și de prelucrare a metalelor; c) industria chimică; d) industria de exploatare și prelucrare a materialelor de construcții; e) industria de exploatare și prelucrare a lemnului; f) industria ușoară; g) industria alimentară
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
electrice și numiți: • trei termocentrale importante; • patru hidrocentrale mari ; • râurile interioare cel mai bine valorificate din punct de vedere hi droenergetic. Hidrocentrala Porțile de Fier I Barajul hidrocentralei Vidraru de pe Argeș Uzina SILCOTUB (de țevi) din Zalău ACTIVITățI ECONOMICE 107 Minereurile feroase și siderurgia Minereurile feroase. În țara noastră există mici zăcăminte de minereuri de fier, cel mai important fiind cel din Munții Poiana Ruscăi (cu exploatări la Ghelari și Teliuc). Ca urmare, România este nevoită să importe mari cantități din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
termocentrale importante; • patru hidrocentrale mari ; • râurile interioare cel mai bine valorificate din punct de vedere hi droenergetic. Hidrocentrala Porțile de Fier I Barajul hidrocentralei Vidraru de pe Argeș Uzina SILCOTUB (de țevi) din Zalău ACTIVITățI ECONOMICE 107 Minereurile feroase și siderurgia Minereurile feroase. În țara noastră există mici zăcăminte de minereuri de fier, cel mai important fiind cel din Munții Poiana Ruscăi (cu exploatări la Ghelari și Teliuc). Ca urmare, România este nevoită să importe mari cantități din această materie primă. Siderurgia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
bine valorificate din punct de vedere hi droenergetic. Hidrocentrala Porțile de Fier I Barajul hidrocentralei Vidraru de pe Argeș Uzina SILCOTUB (de țevi) din Zalău ACTIVITățI ECONOMICE 107 Minereurile feroase și siderurgia Minereurile feroase. În țara noastră există mici zăcăminte de minereuri de fier, cel mai important fiind cel din Munții Poiana Ruscăi (cu exploatări la Ghelari și Teliuc). Ca urmare, România este nevoită să importe mari cantități din această materie primă. Siderurgia. În afară de minereu de fier, în procesul siderurgic sunt necesare
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În țara noastră există mici zăcăminte de minereuri de fier, cel mai important fiind cel din Munții Poiana Ruscăi (cu exploatări la Ghelari și Teliuc). Ca urmare, România este nevoită să importe mari cantități din această materie primă. Siderurgia. În afară de minereu de fier, în procesul siderurgic sunt necesare și alte materii prime, între care: • mangan, în țara noastră existând zăcăminte în apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni, Șaru Dornei); • cocs, obținut din huilă superioară, atât din resurse locale (bazinele Petroșani și Banat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]