11,461 matches
-
formând grupuri de 8 până la 15 inși. "Moșia și stăpânirea ei era un mijloc de a solidariza și înfrăți pe săteni, chiar atunci când ei nu erau de același sânge, ci străini veniți de aiurea. Existau ceea ce se chema frați de moșie" (Drăghicescu, 1996: 190). La vânzarea pământului vecinii aveau dreptul de a se prezenta mai întâi, considerați fiind ca rude. Dacă nu o făceau ei și venea un străin, înainte de a primi întărirea de la Domn, el trebuia adoptat de ceilalți coproprietari
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acord cu proiectul lui Diamant de punere (n aplicare a modelului său (n Țara Rom(nească, discipolul (ș( continuă activitatea ș( reușește să (l c(știge de partea sa pe t(nărul boier Emanoil Bălăceanu, care va pune la dispoziție moșia sa de la Scăieni pentru (nființarea unui falanster. Desigur, personalitatea lui Emanoil Bălăceanu este mai puțin relevantă (n acest demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe t(nărul boier Emanoil Bălăceanu, care va pune la dispoziție moșia sa de la Scăieni pentru (nființarea unui falanster. Desigur, personalitatea lui Emanoil Bălăceanu este mai puțin relevantă (n acest demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului. Moșia de la Scăieni era cea mai mare dintre cele patru moșii moștenite de partenerul lui Diamant. Pasivul acestor moșii era destul de (nsemnat, iar ipotecile care le grevau (l obligau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sa de la Scăieni pentru (nființarea unui falanster. Desigur, personalitatea lui Emanoil Bălăceanu este mai puțin relevantă (n acest demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului. Moșia de la Scăieni era cea mai mare dintre cele patru moșii moștenite de partenerul lui Diamant. Pasivul acestor moșii era destul de (nsemnat, iar ipotecile care le grevau (l obligau pe micul boier să construiască o tot mai complicată ș( fără de sf
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Emanoil Bălăceanu este mai puțin relevantă (n acest demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului. Moșia de la Scăieni era cea mai mare dintre cele patru moșii moștenite de partenerul lui Diamant. Pasivul acestor moșii era destul de (nsemnat, iar ipotecile care le grevau (l obligau pe micul boier să construiască o tot mai complicată ș( fără de sf(rșit rețea de (mprumuturi ș( ipoteci. De aceea, pe l
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului. Moșia de la Scăieni era cea mai mare dintre cele patru moșii moștenite de partenerul lui Diamant. Pasivul acestor moșii era destul de (nsemnat, iar ipotecile care le grevau (l obligau pe micul boier să construiască o tot mai complicată ș( fără de sf(rșit rețea de (mprumuturi ș( ipoteci. De aceea, pe l(ngă adeziunea sa la ideile socialist-utopice, se pare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe micul boier să construiască o tot mai complicată ș( fără de sf(rșit rețea de (mprumuturi ș( ipoteci. De aceea, pe l(ngă adeziunea sa la ideile socialist-utopice, se pare că un rol important l-a jucat ș( speranța că moșia va putea să producă (n noile condiții suficient de mult pentru a conduce la o situație mai stabilă. Respectiva proprietate nu era deloc atrăgătoare pentru arendași ș( (n consecință aceștia o ocoleau (n mod constant. Arendarea moșiei (n favoarea societarilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( speranța că moșia va putea să producă (n noile condiții suficient de mult pentru a conduce la o situație mai stabilă. Respectiva proprietate nu era deloc atrăgătoare pentru arendași ș( (n consecință aceștia o ocoleau (n mod constant. Arendarea moșiei (n favoarea societarilor pentru o sumă (nsemnată (6000 de galbeni pentru o perioadă de 5 ani) este suficient de grăitoare. Mai mult, pentru activitatea de conducere a acțiunii, Bălăceanu era remunerat cu o sumă semnificativă față de alții care prestau diferite
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
era remunerat cu o sumă semnificativă față de alții care prestau diferite activități (n cadrul asociației. Totuș(, complicațiile financiare s-au dovedit prea mari pentru a putea fi rezolvate astfel. La o lună de la (ntemeierea falansterului a fost pus sechestru pe moșie, ceea ce a avut consecințe nefaste asupra acțiunilor abia demarate. Oricum, odată stabilite condițiile generale, cei doi au (nceput să caute acționari pentru constituirea primului "roi". Gruparea a cuprins inițial circa 30 de persoane, deș( (n concepția de bază a lui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caute acționari pentru constituirea primului "roi". Gruparea a cuprins inițial circa 30 de persoane, deș( (n concepția de bază a lui Fourier primul roi trebuia să numere aproximativ 300 de indivizi. (n componență au ajuns să intre ș( țiganii de pe moșie, acum dezrobiți. De asemenea, deși Fourier (ndemna ca (n componența primului roi să nu intre copii mici, pentru a nu greva dezvoltarea gospodăriei prin dispersarea eforturilor celorlalți, la Scăieni copiii au fost prezenți (ncă de la (nceput. Ideile pe care se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vădește cu prisosință ș( (n cazul indicațiilor referitoare la construcția acestuia. Cum realizarea unui falanster după prescripțiile mentorului necesita o construcție nouă ș( reclama prin urmare fonduri de care societarii nu dispuneau, ei s-au mulțumit cu conacul aflat pe moșia Scăieni, (ncerc(nd (nsă să facă rost de planul falansterului lui Fourier (n speranța că, (n timp, vor reuși să realizeze construcția. Este interesant că (n realizarea proiectului, pe moșia Scăieni s-a ajuns la coexistența a două sisteme economice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu dispuneau, ei s-au mulțumit cu conacul aflat pe moșia Scăieni, (ncerc(nd (nsă să facă rost de planul falansterului lui Fourier (n speranța că, (n timp, vor reuși să realizeze construcția. Este interesant că (n realizarea proiectului, pe moșia Scăieni s-a ajuns la coexistența a două sisteme economice. Alături de exploatarea (n comun a terenului arendat de societarii ce locuiau la conac, mai exista ș( o serie de gospodării individuale ale clăcașilor din zonă, care lucrau păm(ntul conform
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
morale, ș( de a nu putea nici să iasă vreunul afară făr de pricină bine cuv(ntată, precum nici a intra cinevaș p(nă a nu face de știre mai nainte (n lăuntru" (apud. Popovici, 1935: 21). Sechestrul instituit pe moșie precum ș( acțiunile ostile ale autorităților care vedeau un pericol (n experiența falanstieră au condus la eșuarea acestei (ncercări. (n fapt, ca orice plan utopic, el era dinainte condamnat, condițiile concrete ce au condus la eșec neav(nd o mare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primeze interese generale. Deosebit de interesantă din perspectiva specificului temei noastre este analiza făcută de Gherea uneia dintre cele trei soluții ale problemei țărănești, vehiculate (n acea perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
viabilă Gherea, arăt(nd că, (ntr-un asemenea caz, fruntașii satului vor ajunge să (( aservească pe cei mai nevoiași. Iar problema cea mai mare era la Gherea nu arendarea ci retragerea la un moment dat, din diferite motive, a arendei unei moșii. El se (ndoia că un astfel de fapt s-ar fi putut petrece fără mari neajunsuri datorate psihologiei ș( credințelor țăranilor legate de păm(nt. Dacă era sceptic cu privire la viabilitatea unui astfel de demers din punctul de vedere al posibilității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de la marii moșieri iar apoi "...să le dee (n arendă la comune (ntregi de țărani, sau la societăți de muncitori alcătuite din cel putin 100-200 de oameni ș( (n același timp să le procure mașinile ș( uneltele necesare pentru cultivarea moșiei arendate" (Dobrogeanu Gherea, 1976: 286, vol. 2, subl. C.D.G.). Ei ar urma apoi să plătească (napoi banii ș( contravaloarea echipamentelor primite inițial. Pentru Gherea, libertatea individului are două dimensiuni libertate față de mediul natural ș( libertate față de mediul social (sau artificial
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
case cu o singură încăpere, și care sunt foarte pe nedrept numite case" (Drăghicescu, 1996: 428). Împroprietărirea îndestulătoare a țăranilor era de asemenea o sarcină esențială. O soluție care ar fi putut avea rezultate pozitive era aceea de arendare a moșiilor către tovărășiile sătești. Dar aceasta ar fi fost posibilă doar cu măsuri care să protejeze la licitație țăranul de arendașii venetici, care aveau mulți bani și astfel erau în măsură să îi exploateze pe ceilalți. Până la urmă se îndreaptă către
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
începutul secolului în caracteristicile satului arhaic: * Populație restrânsă, formând aproape un "izolat demografic", fără prea multe relații cu alte grupuri biologice; populația satului era organizată pe familii legate prin rudenie. * Deținerea în proprietate și exploatarea devălmașă a unui trup de moșie comun (în cele două sate doar pășunile și pădurile mai erau exploatate în devălmășie la începutul secolului). * Economie autarhică, având prea puține legături cu o piață deschisă. Satisfacerea nevoilor ale comunității se realiza în interiorul satului. * Cultură proprie, extrem de originală, de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului de moșie se face prin "stăpânirea locurească" fiecare familie are dreptul să-și creeze singură terenul prin defrișări, după puterile și nevoile ei, sub supravegherea cetei (fiecare familie are dreptul de a tăia copaci din pădure oricând și oricât dorește). (Stahl, 1998
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viață și calitatea vieții țărănimii în perioada comunistă. în Calitatea vieții, XIV, 2. Spengler, Oswald. 1996. Declinul Occidentului (vol. I și II). Craiova: Editura Beladi. Stahl, Henri H. 1946. Sociologia satului devălmaș românesc. Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie. București: Fundația Regele Mihai I. Stahl, Henri H. 1969. Organizarea administrativ-teritorială. Comentarii sociologice. București: Editura Științifică. Stahl, Henri H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stahl, H. Henri. 1983. Eseuri critice. București: Editura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la intervențiile sociologilor. Ei practic își apără „moșiile”, dar mai ales privilegiul de a gestiona singuri domeniile în care acționează. Pe de altă parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai înainte, chiar dacă numai implicite, există încă o relativă infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ce trecu de vârsta pubertății fu cerută de mulți de nevastă de la bunicul ei, dintre care unii erau din familii vechi și nobile...”), Pușkin („Cu gura căscată, țăranii admirară de departe pompa nocturnă a nunții sărbătorite în capela privată a moșiei, între Maria și sublocotenentul Mihail, către miezul nopții, în data de 8 iunie 19...”), Pirandello 1, Brancati 2 și Sciascia („Fascinată de frumusețea lui Giovanni, un tânăr de 28 de ani, crescut cu pioșenie după principiile religiei catolice, Renata, mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment” pentru că În primele două decenii de după Primul Război Mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Președinta Societății de Ajutorare a Orfanilor de Război, o asociație caritabilă căreia Îi donase și o moșie de lîngă Iași, la Miroslava. Asociația organiza cămine, școli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscută a Iașiului; arestînd-o, Securitatea se gîndise să facă din ea o verigă a unui posibil proces de spionaj, la un capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
MAGHERU, George (17.XII.1892, Craiova - 17.VIII.1952, București), poet și dramaturg. Nepot al generalului pașoptist George Magheru, M. este fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, și al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, își petrece copilăria la moșia părintească de la Ghergani, unde primește de la rudele sale materne o educație artistică - muzicală, literară, plastică - de excepție. Învață la Școala ,,Sf. Gheorghe” din București (1899-1902) și urmează tot aici Liceul ,,Gh. Lazăr” (1903-1911). Își începe studiile la Facultatea de Medicină
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]