6,604 matches
-
predictori ai eșecului marital (Reich, 2003). Desigur, se poate argumenta că mediul post EEA în care s-au colectat aceste date este diferit de mediul EEA și, prin urmare, deși depresia putea mobiliza resurse ale partenerilor în EEA, nu mai mobilizează aceste resurse astăzi; presați de timp și sarcini multiple, partenerii reacționează negativ la tabloul de tip depresiv care le solicită resurse suplimentare. Pornind de la aceste considerente, se poate formula mai departe ipoteza că reacțiile negative ale partenerilor vor apărea doar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu cât o a doua încercare de lichidare eșuase. Hangerliu fusese și el pus pe lista neagră, ca un om mai periculos în anume fel decât Gavrilcea însuși. E adevărat că Hangerliu nu lua parte direct la organizarea insurecției, dar mobiliza cercurile aristocratice, creând o rezistență "rumînească", deși de fapt de instigație germană, împotriva regimului. Factorul constituțional, furios că în familiile locale încolțise ideea unei dinastii autohtone și nutrind o neacoperită antipatie față de colțoasa prințesă Hangerliu, un fel de Chiajna rediviva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ale puterii dure, cum ar fi forțele armate, sunt strict guvernamentale; altele sunt de drept naționale, de exemplu resursele minerale și petrolifere, iar altele pot fi transferate către o administrare colectivă, cum ar fi forța aeriană civilă care poate fi mobilizată în cazuri de urgență. Spre deosebire de toate acestea, multe resurse de putere blândă sunt separate de guvern și se raportează doar parțial la interesele acestuia. În perioada războiului din Vietnam, de pildă, cultura americană de masă a avut deseori manifestări împotriva
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
s-au împotrivit campaniei americane împotriva talibanilor în Afganistan, iar evenimentele din Irak au contribuit la stimularea urii acestora. Acest sentiment devine tot mai important într-o lume în care mici grupări pot utiliza internetul pentru a găsi, recruta și mobiliza oameni împărtășind aceleași idei, oameni care mai înainte întâmpinau dificultăți în a se localiza. După cum remarca și Robert Wright, materialele video de recrutare ale lui Osama bin Laden sunt foarte eficiente "și vor ajunge la publicul-țintă mult mai lesne prin
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ghanezi de a-și schimba guvernul prin mijloace democratice, rețeaua din diaspora a jucat un rol esențial în mobilizarea sprijinului și a finanțelor pentru candidatul opoziției. Rețele comunitare online precum Ghana Cybergroup (GCG), creată în anul 1999 la New York, au mobilizat diaspora din Statele Unite pentru organizarea de campanii virulente pentru schimbarea regimului în Ghana. În anul 2000, membrii GCG erau încurajați "să găsească toate mijloacele posibile (email, telefon etc.) pentru a comunica familiilor de acasă că trebuie să meargă la vot
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu doar desconsiderată, ci se poate dovedi contraproductivă atunci când subminează reputația de credibilitate a unei țări. Enunțurile exagerate în legătură cu iminența armamentului de distrugere în masă al lui Saddam Hussein și presupusele lui legături cu Al Qaeda se poate să fi mobilizat sprijinul național pentru războiul din Irak, însă dezvăluirea ulterioară a exagerării a dat o lovitură costisitoare credibilității britanice și americane. În condițiile presupuse de noua eră a informației, și anume acelea ale surselor alternative de știri, marfa blândă se poate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
România a suferit schimbări profunde de la începutul procesului de reformă, în 1990. Începând cu acest an, crearea unui sistem modern și eficient de administrație publică a fost considerată o prioritate pentru Guvernul României. Cu toate acestea, nu s-au putut mobiliza resursele necesare creării cadrului legislativ și instituțional necesar administrației publice centrale și locale și, în special, pentru implementarea eficientă a măsurilor de reformă. Cauzele care au determinat imposibilitatea aplicării unei reforme reale în administrație au fost: * constrângeri financiare severe; * lipsa
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
al familiei, al grupului de prieteni, al colectivului de muncă, un vecin, un agent educațional etc), care îi cunoaște evoluțiile sociale, putându-ne furniza informații prețioase despre apariția situației problematice, despre posibilele ei cauze, precum și despre resursele ce pot fi mobilizate în scopul rezolvării acesteia. Participantul observator este adesea persoana care sesizează instituția asistențială, formulând cererea de ajutor în interesul celui pe care îl crede în criză sau în situație de risc Observația participativă permite depășirea unei viziuni exterioare asupra problemei
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o asemenea anchetă necesitând, prin definiție, o obiectivare regională, o imagine științifică (și cifrată, pe cât posibil) a zonei. Totuși, apare aici o problemă: de ce acest eșec reiterat, în ultimii ani, al anchetelor științifice, statistice în general? Ele necesită cheltuieli apăsătoare, mobilizează o mulțime de anchetatori și se termină prin publicarea unor rapoarte cifrate mai mult sau mai puțin voluminoase, care nu servesc la nimic, un soi de construcții hegeliene care nu-i satisfac decât pe cei care le-au făcut. În
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parte dintre emoțiile cu un mare impact psihologic. În cele mai multe cazuri, ea ne pregătește pentru o acțiune fizică. Frica este emoția specifică primejdiei (Lelord, André, 2003). Este reacția organismului în fața unui pericol, a unei amenințări. Ea "dă alarma și ne mobilizează resursele pentru a face față dificultății la starea de alertă maximă; creierul analizează situația, confruntând datele aflate la dispoziție. Ne organizăm protecția și alegem cea mai bună atitudine: fugim, luptăm sau ne prefacem morți", rămânem împietriți (Filliozat, 2006b, p. 91
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
menită precizează G. Lindenfield (2001) să ne ajute să supraviețuim, să prosperăm și să ne aducem contribuția la propășirea speciei umane" (p. 156). În mod fundamental, frica este o emoție extrem de sănătoasă. Ea "ne informează despre prezența unui pericol, ne mobilizează corpul pentru a-l înfrunta, ne învață să fim pregătiți în fața necunoscutului. Este naturală, trebuie trăită și utilizată", precizează I. Filliozat (2006a, p. 81). În același timp, teama este una dintre cele mai neplăcute emoții. Ea este "un prieten și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Hasan, care, aparent, nu avea nici o dorință, poate fi înțeleasă doar dacă ghicim adevărata sa valoare etică și psihologică, care ține de intenția cunoașterii profunde de sine. El devine în acest mod un fel de arhetip al perfecțiunii omenești, care mobilizează toate energiile spirituale pentru a se realiza, etapa finală a unui traiect inițiatic, după pățaniile anterioare, și ele cu aport cognitiv. Exprimânduși dorința de a fi calif, Abu Hasan se situează în poziția temporară de uzurpator, de ,,rege fals’’, motiv
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de integrare. Exemplul cel mai potrivit este UME, care "exportă" norme și instituții interne germane dincolo de graniță, în timp ce îndeamnă alte state să "importe" rigoarea monetară germană. Această externalizare a caracteristicilor interne ale Germaniei prin politica sa externă îi permite să mobilizeze părtiniri instituționale în favoarea instituțiilor care îi corespund intereselor. De asemenea, urmărirea de către Germania a lărgirii UE reflectă o încercare explicită de a modela mediul regional. Lărgirea facilitează extinderea instituțiilor europene care sunt asemănătoare instituțiilor interne germane. Germania încurajează și o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
înainte / 7 Partea întâi: Bunurile / 15 Capitolul 1: La originile unei sociologii a bunurilor culturale / 17 Tradiția intelectuală germană / 17 Devierea descriptivă a antropologiei / 24 Raportarea bunurilor la contextul lor /29 Capitolul 2: Calificarea "culturală" / 39 Origini teoretice / 39 Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală / 45 Capitolul 3: Efectele sociale ale "culturalului" / 59 Origini și aplicații / 60 Tipologia efectelor / 68 Funcționarea efectelor "culturalului" / 78 Partea a doua: Practicile și publicurile / 83 Capitolul 4: Actorii și logicile cercetării / 85 Statistica
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
doar că valorizează în mod colectiv bunul respectiv, dar îi și multiplică efectele sociale (Capitolul 3). În loc să privească definirea lucrurilor ca pe o problemă de rezolvat, sociologia se angajează într-o muncă de descriere analitică a definiției înseși, în măsura în care ea mobilizează colective, trimite la cunoștințe, se referă la valori și pune în scenă corpuri. La rigoare, ea ar putea chiar să se limiteze, după expresia lui Everett Hughes, la "ochiul sociologic" (1996). Oricum, intenția de a fonda sociologia culturii pe bunuri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în care intenția subiectului, puterea asupra obiectului și sensul acțiunii capătă formă în ochii celuilalt ca să "califice" comportamentul, fenomenul sau obiectul observate. Insistând pe construcția socială a realității, Berger și Luckmann vor da o formă sintetică acestei perspective (1996). Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală Sociologia a găsit, treptat, în descrierea acțiunii de calificare o arie privilegiată (Louis Quéré vorbește de "cotitura descriptivă"). Noțiunea de probă caracterizează îndeaproape acest proces. Prin intermediul ei, etnometodologii urmăresc să descrie "activitatea continuă a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
241-243) scrie: Totul este probă [...]. Nu există altceva decât probe de tărie sau de slăbiciune [...]. Pentru a defini lucrurile, trebuie probe. Este real ceea ce rezistă la probă". Se pot diferenția două abordări ale probelor: una privilegiază observația a ceea ce este mobilizat de ele: colective, rațiuni, valori, procedee, corpuri. Este optica urmată aici; cealaltă încearcă să arate jocul parametrilor care le definesc: timpul (frecvența lor), spațiul (localizarea), numărul (mărimea și densitatea colectivelor) și forma (deschisă sau închisă). O probă poate să fie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
foarte puțin frecventă, căpătând astfel un caracter excepțional (expoziții, publicații); alta poate fi, în schimb, instituționalizată (critica zilnică în presă). După Luc Boltanski și Laurent Thévenot, 1991; Bruno Latour, 2001. Colectivele Probele de calificare a "lucrurilor" (fapte, bunuri și oameni) mobilizează întotdeauna colectivele; aceasta este, o știm încă de la Durkheim, baza producerii de categorii mentale. În lipsa ei, calificarea nu se poate realiza, nici dura. Trebuie să-l urmărim pe acest autor când explică faptul că grupul oferă o dimensiune incontestabilă, puternică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții însărcinați să le aplice (se gândește la principalele discipline universitare: istoria artei, economia culturii, filozofia artei, etnologia). El nu exclude publicul, promovat, în aceeași măsură ca și experții, la rangul de actor susceptibil să mobilizeze cunoștințe și să califice lucrurile. Trebuie, de asemenea, semnalate studiile lui Raymond Boudon, care, din anii 1990, dezvoltă o sociologie cognitivistă axată pe studiul "bunelor rațiuni" de a acționa. El aplică această perspectivă în domeniul aparent subiectiv al gustului și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pp. 1421-1445); cercetările lui Bessy și Chateauraynaud, care încearcă să depășească un "constructivism abstractizant", o expertiză intelectuală. • Dreptul În activitatea lor de calificare a actelor (infracțional, criminal, intenționat), a oamenilor sau a lucrurilor, ceea ce re-prezintă sarcina fundamentală a dreptului, juriștii mobilizează, de asemenea, cunoștințe. De aproximativ un secol, ei încearcă, la fel ca filozofii, definirea "culturalului", încât poate că dreptului îi datorăm de fapt efortul cel mai susținut în a "decide" ce este un "bun cultural". "Dreptul de autor a fost
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
legitimare" (Bourdieu, 1971). • Valorile Alți autori caută mai degrabă în "principiile de justiție" mijloacele de "ridicare la generalitate", de mobilizare a colectivelor și de calificare a obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite "centre" pornind de la care se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich, 1998b), care s-a specializat în identificarea valorilor mobilizate de indivizii care reacționează la opere. Rațiuni sau valori? Există un vast program de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite "centre" pornind de la care se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich, 1998b), care s-a specializat în identificarea valorilor mobilizate de indivizii care reacționează la opere. Rațiuni sau valori? Există un vast program de reflecție (sociologică sau filozofică?) pentru a determina ce le permite indivizilor și colectivelor să acționeze și să se pună de acord: valorile sau rațiunile? O soluție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
calificare: ele dezvoltă plecând de aici efecte sociale, care le marchează specificitatea și explică de ce sunt depuse atâtea eforturi pentru a le orienta în prealabil spre această "natură". În această optică, orice bun este potențial cultural, cu condiția să poată mobiliza colective preocupate de calificarea lui și să producă efectele așteptate. Relativismul nu este demonstrat, ci semnalat, în măsura în care se insistă pe necesitățile procedurale, care nu au nimic de-a face cu "arbitrarul". Capitolul 3 Efectele sociale ale "culturalului" Capitolul de față
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Patrimoniul constituie fenomenul pornind de la care putem ilustra aceste idei. Procesul de patrimonializare, el însuși rezultat al unei munci de grup, "produce" la rândul lui colective: asociațiile locale care stau adesea la originea inițiativelor de clasificare sau de înscriere sunt mobilizate durabil și reactivează bunurile pe care le estimează a fi de interes general și susceptibile de anumite tratamente specifice, printre care și conservarea; numeroase grupuri de experți, de profesioniști (arhitecți, arheologi, etnologi, geografi, istorici, universitari etc.) sunt solicitate în mod
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comprehensibilă: cea a condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor, a factorilor". Max Weber, 1995, vol. I, pp. 39-40. Totuși, deși Weber este clar în ceea ce privește complementaritatea abordărilor, trebuie să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă între sociologii care mobilizează colective pentru explicarea practicilor și cei care încearcă să descifreze mobilurile individuale ale agenților. Astfel, de exemplu, Nathalie Heinich (care se reclamă mereu de la sociologia comprehensivă) continuă să opună scolastic "explicația" și "înțelegerea": "Trebuie oare să lăsăm să domine finalitatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]