3,297 matches
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Părinților mei, unicii protomoderni CUPRINS Mulțumiri / 9 Cuvânt înainte / 11 Rezumat / 13 Lista tabelelor și graficelor / 15 Lista figurilor / 15 Aparatul teoretic-conceptual al științelor morfogenezei folosit / 16 Introducere / 17 Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reproduce, cu unele modificări de conținut și adăugiri, textul tezei doctorale pe care am susținut-o la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București, în toamna anului 2009, sub titlul "Tranziția socială spre o nouă paradigmă a modernismului. O analiză morfologică asupra schimbărilor structural-societale contemporane". Nenumărați sunt cei cărora le datorez ducerea la bun sfârșit a acestei lucrări. Fără sprijinul celor interesați de unele dintre ideile exprimate aici nu aș fi reușit să îmi formez și reformez spiritul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de formă, în locul conceptului clasic de funcție. Mai exact, voi apela, acolo unde este necesar, la recentele teorii ale complexității (v. secțiunea a II-a). Consider că prin acest tip de abordare putem contribui la dezvoltarea unei noi paradigme a modernismului care, prin orientarea fățiș antimaterialistă (și, adesea, spiritualistă), nonnewtoniană și descriptivă (mai puțin explicativă), are toate șansele să se impună în viitor ca model alternativ de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de umanitate: omul izomodern recuperează reflexiv valorile modernității timpurii și depășește relativismul axiologic al postmodernității specifice secolului trecut 4. În accepțiunea pe care o propun, "izomodern" reprezintă ceea ce transcende "postmodernul", printr-o revenire la unele dintre valorile spirituale clasice ale modernismului inițiator. Acest proces, care poate fi numit "a patra hipnoză antropogenetică", asemănătoare cu mutațiile asociate epocii artei rupestre, invenției scrisului, respectiv invenției tiparului, se produce prin depășirea relativității axiologice a epocii numite de către unii autori "postmodernitate" și prin transgresarea, dar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu mutațiile asociate epocii artei rupestre, invenției scrisului, respectiv invenției tiparului, se produce prin depășirea relativității axiologice a epocii numite de către unii autori "postmodernitate" și prin transgresarea, dar și preluarea, sub forme complexe, rafinate, a unora dintre elementele constitutive ale modernismului incipient. Un comentariu suplimentar se cuvine a face aici. Pe întreg parcursul lucrării de față este prezentă o suprapunere aparentă între termenii "social" și "societal". Distincția dintre acești termeni este specifică mai ales sociologiei americane care, sub imperiul temerilor endemice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
le-am considerat de o importanță argumentativă deosebită în cadrul capitolelor privind societatea postindustrială în genere. Lucrarea de față este structurată în trei părți. În prima secțiune voi expune elementele teoretice fundamentale care mi se par relevante pentru cercetarea modernității, a modernismului și a structurilor societale. În partea a doua voi aborda aspectele metodologice ale acestui demers. Ultima secțiune va consta în cercetarea însăși și în concluziile acesteia. În ceea ce privește izvoarele documentare, le-am grupat în două categorii: pe de o parte, lucrări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
menține, în măsura în care se poate, respectarea drepturilor de autor. Să menționez că traducerea citatelor din limba engleză, acolo unde sursa bibliografică a fost redactată în această limbă, îmi aparține pe întreg parcursul lucrării. Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Epoca modernă este considerată de către majoritatea gânditorilor contemporani drept acea "revoluție" care a început istoric odată cu Iluminismul și care a înlocuit secolele "tradiției". În acest context general, ne putem întreba, pe de o parte, dacă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ne raportăm la evoluția sistemului societal de sorginte european-occidentală pe parcursul ultimelor secole. Este lesne să constatăm că ne aflăm într-un punct de impas, în care întâmpinăm dificultăți în clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este starea de spirit modernă contemporană o "anchiloză" a trăirii spirituale iluministe? În esență, ne întrebăm dacă "modernitatea" este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat în seamă în privința semnificației și înțelesului termenilor de "modernitate"; "modernism"; "postmodernism"; "modernizare"; și, ca factor conceptual de interferență, "tranziție". Conceptele de modernitate, modernism și modernizare sunt interconectate din punct de vedere semantic. Acestea rămân, totuși, chiar și în prezent, ambigue și dau naștere unor interpretări diferite care nu reflectă altceva
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat în seamă în privința semnificației și înțelesului termenilor de "modernitate"; "modernism"; "postmodernism"; "modernizare"; și, ca factor conceptual de interferență, "tranziție". Conceptele de modernitate, modernism și modernizare sunt interconectate din punct de vedere semantic. Acestea rămân, totuși, chiar și în prezent, ambigue și dau naștere unor interpretări diferite care nu reflectă altceva decât confuzia în care se plasează gândirea contemporană. Mai exact, ne confruntăm cu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
recuperarea ideii de amplasare spațio-temporală a individului și a percepției ca atare a inserării acestuia în lumea înconjurătoare. Discuția privind relația individului cu spațiul și timpul nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
privind relația individului cu spațiul și timpul nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea spațio-temporală a individului recuperează una dintre dilemele fundamentale ale gnoseologiei modernității inițiatoare. O primă constatare, pe care o voi nota cu (M1), este că, dacă observațiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în speță a drepturilor fundamentale ale individului, să se "reîncapsuleze" în societatea actuală sub forma unor reguli formale la nivelul instituțiilor "reformate". Această restructurare poate lua, printre altele, aspectul fluid al "privatizării" (imprevizibile a) instituțiilor statale. Un alt aspect al modernismului contemporan este reprezentat de ceea ce îndeobște este denumit societate contemporană a cunoașterii. Aceasta îmbracă o sumedenie de forme conceptuale. S-a vorbit astfel despre postmodernism ca eră a relativizării valorilor clasice (prin influența fundamentală exercitată în principal de Nietzsche și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
viitorul este predictibil. "Teza postmodernistă vizează [...] schimbările dramatice ale structurilor societății moderne târzii, deja consacrate, schimbări ce se distanțează în mod esențial de formele timpurii ale modernității" (id., p. 68). În acest context, este necesar să distingem între modernitate și modernism și, implicit, între postmodernitate și postmodernism. Printre cei care trasează o distincție tranșantă între postmodernism și postmodernitate se numără Anthony Giddens: "postmodernismul se referă la stiluri sau mișcări în literatură, pictură, artele plastice și arhitectură. El se referă la aspecte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a izomodernismului. Prin cercetarea fenomenelor cu impact real asupra structurilor societale, voi propune în această lucrare o definire a epocii istorico-sociale în care pătrundem în prezent, drept societate "izomodernă". "Modernă" este limpede din ce motive: consider că nu am părăsit "modernismul" și că ne aflăm în plină tranziție în interiorul modernității. "Izo", deoarece cred că sub forme novatoare, recuperăm, fără a fi conștienți chiar, unele dintre valorile spirituale fundamentale ale modernismului clasic, astfel încât, la fel ca într-un triunghi "isoscel", laturile dezvoltării
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Modernă" este limpede din ce motive: consider că nu am părăsit "modernismul" și că ne aflăm în plină tranziție în interiorul modernității. "Izo", deoarece cred că sub forme novatoare, recuperăm, fără a fi conștienți chiar, unele dintre valorile spirituale fundamentale ale modernismului clasic, astfel încât, la fel ca într-un triunghi "isoscel", laturile dezvoltării sociale se închid astăzi prin reevaluarea tranzitorie și reflexivă a proceselor pe care le parcurgem. Mai exact, nu cred că epoca "postmodernă" este o iluzie. Cred, mai degrabă, că
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
modernitate. Secolul postmodern nu este și exomodern. Fără a impune o ordine preferențială, voi descrie mediul relativist al acestui secol prin mai multe coordonate: − apariția societăților comuniste ale căror valori au înlocuit pilonul axiologic al drepturilor omului promovat de inițiatorii modernismului democratic. Cred că axiologia comunismului este postmodernă, deoarece anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pilonul axiologic al drepturilor omului promovat de inițiatorii modernismului democratic. Cred că axiologia comunismului este postmodernă, deoarece anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.), inspirate doctrinar, printre altele, din viziunea nietzcheeană asupra relativității valorilor clasice ale umanismului. Ca exemple concrete pot fi invocate rasismul (și conceptul de "rasă superioară"), eutanasia activă, eugenia, accentul pus pe diferențierea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea valorilor modernismului incipient. În concluzie, postmodernitatea a existat (și continuă să există la diverse niveluri), dar ca o a doua etapă a modernității în sine. Această viziune contravine celei a lui Giddens, potrivit căreia nu există postmodernitate, dar este concordantă cu părerea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dar este concordantă cu părerea acestuia potrivit căreia ne plasăm și astăzi în modernitate.) Perioada "postmodernă" a modernității poate fi numită "era modernității întunecate", așa cum la o scară mai largă Evul Mediu a reprezentat o eră "întunecată" între Antichitate și Modernism. Ceea ce construim în contemporaneitate reprezintă, cred, o a treia fază a epocii moderne, survenind postmodernității relativizante, ambigue, tumultoase. Iar această fază, împreună cu o multitudine de caracteristici structurale și funcționale proprii, îmbracă și forma unor recuperări izvorâte din marile revoluții ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
strâns interconectate, caracterul modern al viziunilor marilor clasici ai sociologiei înseși (Marx, Durkheim, Weber) și modernitatea ca epocă umană nu pot fi despărțite. Ca atare, și: (M2) Rostul principal al sociologiei contemporane ca știință teoretică este să clarifice evoluția epocilor modernismului și să definească etapa modernismului actual. În consecință, unul dintre principalele roluri ale sociologului este să studieze asemănările și diferențele dintre epocile social-istorice, în special dintre cel ale diverselor etape ale modernismului, mai ales în condițiile în care cercetarea sociologică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
viziunilor marilor clasici ai sociologiei înseși (Marx, Durkheim, Weber) și modernitatea ca epocă umană nu pot fi despărțite. Ca atare, și: (M2) Rostul principal al sociologiei contemporane ca știință teoretică este să clarifice evoluția epocilor modernismului și să definească etapa modernismului actual. În consecință, unul dintre principalele roluri ale sociologului este să studieze asemănările și diferențele dintre epocile social-istorice, în special dintre cel ale diverselor etape ale modernismului, mai ales în condițiile în care cercetarea sociologică a fost creată dintr-o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ca știință teoretică este să clarifice evoluția epocilor modernismului și să definească etapa modernismului actual. În consecință, unul dintre principalele roluri ale sociologului este să studieze asemănările și diferențele dintre epocile social-istorice, în special dintre cel ale diverselor etape ale modernismului, mai ales în condițiile în care cercetarea sociologică a fost creată dintr-o necesitate de a explica marile schimbări ale epocii modernității incipiente. În plus, modernizarea, care reprezintă un domeniu major de interes al sociologiei clasice dar și contemporane nouă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și materialistă a acesteia, ci și, mai ales, prin înțelegerea și contemplarea ei (nu neapărat pasivă), concepție care descinde din însăși viziunea antică aristotelică. Prin acest curent paradigmatic, filosofia și știința nu se mai află în clasicul conflict din perioada modernismului clasic, ci converg într-un mod fructuos, așa cum privea însuși Aristotel metoda cercetării în genere. Această metodă de cercetare fenomenologică este nu doar o încercare ceva mai deschisă spre noutate decât cea a științei moderne, newtonian-cauzaliste, ci și una mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]