2,641 matches
-
nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component (vezi infra, 2.1.3.1) 2.1.2.2. Primul component poate fi dislocat prin inserția verbului a fi în diversele lui ipostaze, dar și a altor verbe. Referindu-ne la fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a răzbit într-o lume a bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția aristotelică, apoi concepțiile medievale, renascentiste, neoclasice și moderne nu fac decât să ne arate incapacitatea teoreticienilor de a se pune de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
într-altul (A. Pleșu, Minima moralia) Faza de epuizare se instalează când acțiunea agentului patogen continuă, ajungându-se nu numai la epuizarea organismului, dar chiar la moarte (C. Borundel, Manual de medicină internă pentru cadrele medii). Alteori se asociază construcției modificatori aditivi (deopotrivă, în egală măsură, mai mult, în plus,) care "întăresc" raportul cumulativ de complementaritate exprimat de întreaga structură. Un jurnal te ajută nu numai să te pui în lumină, ci deopotrivă să veghezi asupra părții tale de umbră, să
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
22) Eroarea i s-a părut dublă: nu numai că ar fi vorba despre o simplă explicație ("asta și numai asta este"), în locul unei înțelegeri, dar în plus este vorba și despre o explicație proastă, forțată ( G. Liiceanu, Ușa interzisă). Modificatorii de izolare în poziție privilegiată (mai ales) și modificatorii de generalizare (în general) marchează suplimentar semnificația de "respingere"/"contrazicere" a exclusivității (exprimată prin asocierea restrictivului numai cu adverbul de negație nu). Din această cauză, Europa, pentru Dinicu Golescu, nu are
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
că ar fi vorba despre o simplă explicație ("asta și numai asta este"), în locul unei înțelegeri, dar în plus este vorba și despre o explicație proastă, forțată ( G. Liiceanu, Ușa interzisă). Modificatorii de izolare în poziție privilegiată (mai ales) și modificatorii de generalizare (în general) marchează suplimentar semnificația de "respingere"/"contrazicere" a exclusivității (exprimată prin asocierea restrictivului numai cu adverbul de negație nu). Din această cauză, Europa, pentru Dinicu Golescu, nu are numai o dimensiune materială, ci mai ales una spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
context în care ministrul Justiției, și nu numai ministrul Justiției, ci în general societatea civilă reproșau DNA o atitudine pasivă, spuneau ca nu se implică în dosare și că, în loc să meargă spre dosare, așteaptă să vină dosarele la ei (22). Modificatori ca în primul rând emfatizează "ierarhizarea" pe care structura corelativă o implică. În cazul limbilor clasice cel puțin, greaca nu este numai un mod de a spune, ci în primul rând un mod de a trăi experiența gândirii (H-R. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
corelativă o implică. În cazul limbilor clasice cel puțin, greaca nu este numai un mod de a spune, ci în primul rând un mod de a trăi experiența gândirii (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Trebuie subliniat faptul că inserarea modificatorilor de tipul: deopotrivă, mai ales, în general marchează suplimentar și ierarhizarea informației transmise, "favorizând" al doilea component al structurii (compară cu 2.1.2.1). Dacă unitățile sintactice relaționate sunt predicate ale enunțării sau semantico-sintactice16 în al doilea component al
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
general marchează suplimentar și ierarhizarea informației transmise, "favorizând" al doilea component al structurii (compară cu 2.1.2.1). Dacă unitățile sintactice relaționate sunt predicate ale enunțării sau semantico-sintactice16 în al doilea component al structurii corelative pot fi inserați și modificatori opoziționali (dimpotrivă, din contra). În acest caz se marchează suplimentar raportul semantic de opoziție "forte" redat prin ci17. Poți greși nu numai întorcând spatele îngerului, ci, dimpotrivă, idolatrizîndu-1, acordându-i o obediență și un cult care, în mod normal, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
formelor artistice, ci o întrerupere a acelei ordini culturale". 2.2.3. În ce privește al doilea component al structurii corelative constatăm că ambele variante pot apărea fără (semi)adverbului inclusiv și. 2.2.3.1. Uneori conectorul este însoțit de un modificator, la fel ca și în cazul construcției discutate anterior (vezi supra, 2.1.3.1). Emfatizarea celui de-al doilea component se poate realiza prin asocierea cu modalizatori intensivi (chiar), cumulativi (deopotrivă), modalizatori de izolare privilegiată (mai ales, mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de modalizare emfatică subiectul vorbitor reliefează sau izolează emfatic un anumit constituent al enunțului sintactic dezvoltând mai multe valori semantice sau semantic-stilistice, mai greu definibile" (Irimia 1997: 295-296). 15 "Din punct de vedere semantic, semiadverbele îndeplinesc, în raport cu suportul, rolul de modificatori. Au sens de intensificare sau de precizare: chiar, și, nici, încă, tocmai, tot [...], de restrângere a extensiunii predicatului: numai, doar, decât, măcar (...), de aproximare: cam, mai [...], de negare: nu [...], de redare a unor semnificații temporale sau aspectuale: tot, mai (...)." GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
rata mutațiilor spontane poate crește odată cu temperatura (1919-1921); în 1920 a fost coautor alături de Müller la o lucrare care dovedește că variabilitatea caracterelor de aripi trunchiate „truncate wing“, care erau considerate a fi caractere „non-mendeliene“, erau datorate prezenței unor gene modificatoare. De asemenea, a publicat studiul frecvenței translo cațiilor produse prin raze X la Drosophila (1930), iar în perioada 1930-1934, cu ajutorul unor studenți, a descoperit mutageneza sub acțiunea particulelor alfa și a neutronilor. În 1946 a propus o teorie în care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de baze. Reiese că în urma operațiilor de corecție structurală, numărul de greșeli raportat la cantitatea de baze recopiată, este mult mai mic. În ciuda termenului grav de leziune folosit de mulți autori, trebuie să precizăm de la început că „bombardamentul“ cu factori modificatori externi (ambientali) sau interni (metabolici) care acționează asupra ADN-ului, nu înseamnă neapărat o injurie adresată vieții. Deosebim așadar: a) Modificări ale structurii ADN, care nu numai că sunt compatibile cu viața, dar care aduc chiar unele avantaje fiziologice, aflându
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Ardeleanu și colab., „este incorect să se vorbească despre gene ale cancerului“,18 deoarece în perioada de dinaintea descoperirii protooncogenelor nu putea să fie sesizată metamorfoza protooncogene (non agresive, cu rol fiziologic) către oncogenele transformante (cancerigene), evident, sub influența unor factori modificatori ai calității sau cantității lanțului de nucleotide care formează protooncogena. Faptul că protooncogenele sunt înalt conservate (aceleași se găsesc atât la viețuitoare inferioare - prokariote, cât și la animale cu o vastă complexitate morfofuncțională, este probator pentru vechimea lor. Se cunosc
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și colab., 2007). Este de reținut că în ce privește stabilitatea (menținerea structurii), miARN-urile celulare sunt mult mai constante, mai rezistente la evenimente de tip mutațional decât miARN-urile virale care sunt cunoscute a avea o rată crescută de asemenea evenimente modificatoare de structură și funcții. Atacul miARN virale asupra unor obiective din celula victimă „netezesc calea“ victoriei virusului care foarte adesea nu constă în distrugerea celulei (infecție litică) ci în persistența acidului nucleic viral integrat în genomul celular, de-a lungul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National Corpus - (Gramatica Longman), Douglas Biber et al. (1999), care atestă faptul că aproape 50% dintre propozițiile subordonate sunt relative, ele regăsindu-se aproximativ în aceeași proporție și față de modificatorii nominali neprepoziționali. 18 Facem această observație bazându-ne pe observații empirice, fără a fi efectuat un calcul exact în corpus. Principiul lui Leech poate fi verificat dacă se măsoară lungimea frazelor care conțin relative (numărând cuvintele din fiecare frază) și
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
nu mai pot funcționa pronominal, această valoare fiind strict rezervată formelor tari. 1.2.3 Gramatica dublă a determinantului cel Construcția cu articolul adjectival din româna modernă (v. Nicolae 2013c și bibliografia), în care determinatul cel extinde domeniul nominal, introducând modificatori postnominali cu o funcție pragmatică specifică (v. Vasilescu 2009; Cornilescu și Nicolae 2012), nu este pe deplin gramaticalizată în româna veche (Stan 2013: 37; Nicolae 2015b). Cel prezintă o gramatică dublă, de demonstrativ și de articol, după cum arată distribuția și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
funcție pragmatică specifică (v. Vasilescu 2009; Cornilescu și Nicolae 2012), nu este pe deplin gramaticalizată în româna veche (Stan 2013: 37; Nicolae 2015b). Cel prezintă o gramatică dublă, de demonstrativ și de articol, după cum arată distribuția și interpretarea sa. Distribuțional, modificatorul care apare după cel poate fi un adjectiv calificativ (26a), participial (26b) sau relațional (26c), precum și o propoziție relativă (26d); opțiunea (26c) (specifică demonstrativului) a fost eliminată în trecerea la româna modernă: (26) a. să arăt strâmbătura și tâlcul cel
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alcătuite din adjectiv + substantiv, context specific tot adjectivelor demonstrative: (27) a. cu cel brâu (CM.1567: 263r) b. în cel munte nalt (A.1620: 57r) De interes sunt și construcții precum cele din (28a), în care cel,urmat de un modificator adjectival nondefinit, precedă o secvență nominală definită; în trecerea la româna modernă, deplasarea substantivului / grupului nominal definit la stânga lui cel devine obligatorie (28b): (28) a. pentru cel drag fiiul tău Isus (PO.1582: 9) b. pentru [fiiul tău]icel drag
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complex printr-o operațiune de excorporare (engl. Excorporation), propusă de Roberts (1991). Faptul că niciuna dintre aceste operațiuni nu se aplică este dovedit neechivoc de comportamentul adverbelor clitice în raport cu fenomenele de inversiune de mai sus. Adverbul clitic mai este un modificator aditiv aspectual al predicației (Donazzan și Mardale 2010), generat în câmpul ASPECT din domeniul flexionar; sub inversiune, mai se deplasează odată cu verbul, distribuție care indică faptul că verbul tranzitează domeniul flexionar (argument împotriva analizei (a)); comportamentul adverbului clitic mai arată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
extinde și la română. În primul rând, în română (ca și în spaniolă), interpretarea specifică a obiectului direct se asigură în principal prin procesul de marcare diferențiată a obiectului (acuzativ prepozițional). În al doilea rând, faptul că obiectul acceptă ca modificatori propoziții relative cu verbul la subjonctiv în configurația VOS (30) este o dovadă distribuțională clară că obiectul în această poziție nu este constrâns să aibă o interpretare specifică. Farkas (1995) a arătat folosirea subjonctivului într-o propoziție relativă cu funcția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
relative cu verbul la subjonctiv în configurația VOS (30) este o dovadă distribuțională clară că obiectul în această poziție nu este constrâns să aibă o interpretare specifică. Farkas (1995) a arătat folosirea subjonctivului într-o propoziție relativă cu funcția de modificator indică faptul că regentul nominal este nonspecific. (30) a. Va cumpăra o cartecare să-i fie folositoare fiecare student. (indefinit, nonspecific) b. Așteaptă soluțiacare să-i salveze toți fermierii din România. (definit, nonspecific) Excluzând astfel factorii gramaticali și semantici (indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sau (ii) tranzitarea tuturor specificatorilor din domeniul flexionar ( [Spec, ASPP] --> [Spec, TP] --> [Spec, MOODP]). Comportamentul adeverbului aspectual aditiv mai (v. Donazzan și Mardale 2010; Giurgea 2011; Mîrzea Vasile 2015) ne ajută să alegem între cele două alternative: mai este un modificator aditiv al predicației, generat într-o proiecție din câmpul ASPECT; sub inversiune (deplasare la C, v. §§3.3; 3.5 infra), se deplasează odată cu verbul, ceea indică faptul că se încorporează în structura verbului. Din punct de vedere morfosintactic, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul este deplasat la stânga subiectului (AUX-la-C), iar verbul lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
I will too) este permisă. De altfel, dacă atât nu, cât și ne- ar fi afixe, e greu de înțeles care este diferența dintre ele. 67Nu discutăm deci gerunziile care apar ca formant în structura prezumtivului (o fi venind), gerunziile modificator, adjectivizate (hornuri fumegânde) sau nu (stelele strălucind pe cer) și gerunziile care apar în poziția de complement al verbelor de percepție (L-am auzit cântând) (v. Avram 2003: 203-204 asupra distribuției gerunziului), ci doar gerunziile propoziționale. 68 Pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
guvernamentale. Din perspectivă realistă, așa cum s-a sugerat anterior, OIG nu pot reprezenta actori în sistemul internațional, rolul lor fiind acela de instrumente de politică externă ale statului sau, în cel mai bun caz, dintr-o perspectivă mai pronunțat structurală, „modificatori” induși de sistem asupra comportamentului statelor (Ibidem, pp. 6, 9). Ionuț Apahideanu PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE În disciplina relațiilor internaționale, discuția structurată privind nivelurile de analiză a fost inaugurată în 1959, odată cu publicarea de către Kenneth N. Waltz
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]