4,567 matches
-
Seattle (USA), un om apropiat de studenți. Este cel care a inaugurat ferma de la Rediu. De asemenea, am colaborat bine cu profesorul de pedologie Costache Teșu, un rector bun, profesor valoros. Președinte la CUASC din IA era Hotea Vasile, un moldovean de pus la inimă, cum se spune. A fost ultimul președinte UASC cadru didactic, căci după el a urmat o pleiadă de studenți foarte buni în structurile ASC: Vasile Gheorghe, Gavrilaș Angela, Vântu Vasile (actualul rector), Iacob, Acostoaie. Acolo se
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost întocmită diploma intitulată: "Rezistența Basarabiei 1812-2012, în semn de prețuire a activității depuse în slujba românismului, pentru cunoașterea destinului istoric al neamului românesc din Basarabia și cu speranța în viitorul ei european". (vezi Diploma în anexă) Trebuie apreciat că moldovenii, dobrogenii (românii) au reușit să descifreze interesele și conflictele dintre marile puteri ale timpului, ceea ce i-a condus, în final, la concluzii și măsuri de întemeiere, la rândul lor, a unor state independente, Moldova și Muntenia (Țara Românească) încă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
care a fost semnat de cele 7 state garante (Marea Britanie, Austria, Franța, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman), a hotărât ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin Tratatul de pace, ci doar să se consulte dorința moldovenilor și muntenilor în problema Unirii. Rezolvarea acestei chestiuni esențiale pentru viitorul Țărilor Române a fost astfel lăsat în suspensie, considerând Moldova și Țara Românească ca parte integrantă a Imperiului Otoman; în memoriul adresat Congresului de Pace de la Paris, domnul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Rusiei: provinciile baltice, precum și Sud Estul Finlandei și fortăreața Viborg, Suedia devenind, astfel o putere de rangul doi. În campania din Rusia din 1709 a regelui Carol al XII-lea al Suediei, numeroși oșteni din armata sa proveneau din rândul moldovenilor transnistreni ai Cacovului, mobilizați de hatmanul Ivan Mazeppa, trecut de partea suveranului suedez împotriva țarului Petru I81. Voltaire, în istoria sa consacrată lui Carol al XII-lea, a evocat curajul moldovenilor și transnistrenilor în bătăliile de la Perevolochna și Poltava. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
țară în mediul nostru și s-a străduit să acorde titluri științifice onorifice multor biologi. Consider și nu cred că greșesc să spun că el este forța cea mai puternică care a luptat pentru unitatea spirituală, mai precis legătura cu moldovenii de dincolo de Prut. A fost gazdă pentru sesiuni științifice, practici de vară la Agigea și Potoci, comisii de doctorat, conferințe. Academicianul Ion Dediu a fost invitat să predea cursuri la masterat în facultatea noastră. Cred că el a văzut cel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și sunt faptele celui despre care încep să-Ți relatez Ție și potențialilor cititori - eruditul profesor universitar ieșean, dr. Gheorghe Mustață. S-a născut pe meleaguri adjudene, la Adjudu-Vechi (Vrancea), între Siret și Trotușul inferior - așa că poate fi considerat un moldovean de viță vrânceană. Valoarea unui om este consecința firească a multor factori moșteniți și dobândiți educațional, reflectată în oglinda caracterului și cântărită de realizările obținute în viață. Toată lumea este convinsă de realitatea potrivit căreia, înfăptuirile prestigioase spre care tind mulți
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
documente consultate în "Centrul rus de păstrare și studiere a documentelor de istorie contemporană" de la Moscova, unde se păstrează Arhivele Cominternului că cei 1665 membri câți număra P.C.R. în 1933 se repartizau, după originea etnică, în felul următor: români 375, moldoveni(!) 70, unguri 440, evrei 300, bulgari 140, ruși 100, ucrainieni 70, alții 170. Prin urmare, evreii, spre mijlocul anilor treizeci, formau nu mai mult de 18,4 % din totalul membrilor de partid. Un alt document conservat în Arhivele Cominternului, redactat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mîinilor, o voce ușor sacadată, stau mărturie că cel vinovat moral de moartea unui om este puternic marcat. De ce l-am dat afară? întreb dominat de remușcări. A fost prins furînd. Bilete de intrare false, primitor de șpagă, contrabandă cu moldovenii... Ce funcție avea? Șef de tură și taxator. Îmi aminteam vag că am semnat ceva acum cîteva zile. N-am studiat cazul în amănunt, semnam mii de dosare și fel de fel de acte și n-aveam timpul necesar pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a ajuns în stăpânirea Patriarhiei Constantinopolului. Urmările acestor treceri s-au văzut, mărite Spirit, în cursul anilor ce au urmat. - Stai să vezi. La 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi Moghila voievod a judecat pricina dintre călugării greci și cei moldoveni pentru mănăstirea Aron Vodă. În hotărârea domnească se spune că nu au dreptate călugării moldoveni când spun că „grecii au pustiit-o cu totul.” Asta o spune vodă, după ce a trimis două înalte fețe bisericești să cerceteze starea de fapt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că au „găsit și mănăstirea cu locuitori și în mai bună stare și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite.” Atunci vodă cu Sfatul țării au hotărât: „Pentru aceasta hotărâm...de acum înainte...statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se linișterască.” - Spune-mi, rogu-te, mărite Spirit, dacă mănăstirea Aron Vodă avea poslușnici, ca celelalte mănăstiri. - Nu se putea să nu aibă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al bisericilor lui Stefan cel Mare, dar are un pridvor pe stâlpi, ca cele de peste Milcov. Dacă îți amintești bine, dragule, mai pe la începutul vorbirii spuneam despre mănăstirea Aron Vodă că desele închinări și treceri de la călugării greci la cei moldoveni nu au priit nicicum mănăstirii. Deși la 19 iunie 1742 (7250) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod poruncește lui Iordache Rusăt, mare vornic - ispravnicul ținutului Neamț - să cumpere 50.000 bucăți de șindrilă „pentru acoperământul bisericii lui Aron Vodă”, prin 1743 biserica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași care au fost...la mănăstirea lui Aron Vodă...Radul vodă i-a scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Tara Grecească...Văzându pe acei săraci călugărași (moldoveni) umblând din mănăstire în mănăstire...le-am dat mănăstirea Zotei, de la Hlincea...și văzându că acea mănăstire s-au pustiit și au rămas săracă...și neavându hotar unde se hrăni...am dat și am miluit sfânta mănăstire...Zotei, de la Hlincea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a sculat Stefan Petriceicu cu oaste făcută din boierii moldoveni pribegi, cazaci și leși și a intrat în Iași. O parte din această oaste a pornit spre Domnești, să-l ridice pe Duca Vodă: „Si intrând leșii și căzacii și moldovenii, au luat pre Duca-Vodă și pe alți boieri, pre toți dezbrăcându-i i-au lăsat în pieile goale. Si s-au întorsu poghiazul cu dobândă ș-au dus pe Duca-Vodă în Tara Leșască. Si acolo au murit. Si cându-l duce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit, să mă ierți că mă lungesc la vorbă, dar aș mai adăuga doar faptul că mitropolitul Gavriil nu s-a mulțumit doar cu cele de mai sus, ci a făcut și „Carte de blăstăm...asupra celora sau din moldoveni, sau din armeni, oricarii vor ști pe unde au umblat din vechi hotarăle acelui loc și până unde au fost locul mănăstirii Dancului mai dinainte până a nu să face zaplazii Bisericii Armenești...” Aș mai adăuga doar faptul că, de vreme ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-a cuprins. - Să mergem în partea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
venirea pe tronul României a lui Alexandru Ioan Cuza, bârlădean, dar care prin voința de-a învăța, de-a avea o cultură foarte înaltă, a ajuns până la gradul de colonel, ca apoi împreună cu alți mari învățați, precum Vasile Alecsandri, la moldoveni sau N. Bălcescu la munteni, să realizeze prima unire a românilor. Ales domnitor al Moldovei, iar apoi și al Munteniei, la 24 ianuarie 1859 a realizat unirea celor două țări, ducând spre crearea unui stat unitar cu efecte îmbucurătoare pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
eforturi de către România, pentru a avea mari șanse într-o reușită deplină în această conflagrație militară. Nu numai dotările au fost pe măsura cerințelor, dar și oamenii s-au comportat, aș putea spune, cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi beștelesc pe regățeni (și viceversa) sau se coalizează cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat între ele, SRI e într-o surdă concurență cu SIE, patronii de cluburi sportive se încaieră piperat săptămână de săptă mână, ministrul justiției se ceartă cu magistrații, ministrul sănătății cu medicii, ministrul mediului cu mediul. Editorii și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
persoanele propuse urmau să fie întrebuințate în mod excepțional, nu ca funcționari obișnuiți, acestea urmau să nu primească salariu, ci doar o diurnă de un taler pe zi și decontarea cheltuielilor de călătorie 171. Pe lângă cei menționați, datorită faptului că moldovenii aveau posesiuni în Bucovina și era necesară aducerea de informații privitoare la dreptul acestora de proprietate de la principii Moldovei, Caramelli considera necesară folosirea boierului bucovinean Balș, aflat de mai multe luni la Viena, care deja se dovedise folositor prin aducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
direcție de politică externă, cea culturală, importantă în contextul politicii orientale habsburgice de penetrare spre teritoriul românesc de la răsărit de Carpați, rezultată din faptul că "în Moldova lipsesc școlile publice, iar atunci când se va răspândi numele bun al școlilor bucovinene, moldovenii vor trimite copiii lor pentru obținerea instrucției în aceste școli ale Bucovinei"7. Scopul instrucției școlare era "cultivarea minții și a inimii, exterminarea prejudecăților și creșterea spre ascultare", urmând ca cei ce vor frecventa aceste școli să facă dovada conaționalilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și moșiile aparținând clerului monahal bucovinean, ce se aflau dincolo de hotarele provinciei imperiale, pe teritoriul Moldovei 104, care însă puneau probleme de suveranitate. De aceea, austriecii vor căuta să schimbe proprietățile lor din Moldova cu cele pe care le aveau moldovenii în Bucovina. Având în vedere aceste considerente, Balș avea să propună autorităților vieneze realizarea unui schimb de moșii, prin care proprietățile Fondului religionar rămase pe teritoriul Moldovei, Havârna și Novoselița urmau să fie date în locul proprietăților imobiliare ale Cantacuzinilor, Ipotești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din clasa civililor, adică a meseriașilor, iar 10 din cea a militarilor. În clasa a doua erau în cursul de iarnă 44 de copii înscriși, dintre care 19 copii erau ai meseriașilor, 6 ai militarilor, 11 copii de muzicanți, 3 moldoveni și 4 evrei. La școala din Suceava erau înscriși 60 de copii (54 de băieți și 6 fete) pentru cursul de iarnă, în cele două clase (32 elevi în clasa I și 28 elevi în clasa a II-a), dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
La școala din Suceava erau înscriși 60 de copii (54 de băieți și 6 fete) pentru cursul de iarnă, în cele două clase (32 elevi în clasa I și 28 elevi în clasa a II-a), dintre aceștia 26 erau moldoveni, 23 germani, 10 armeni și un evreu. În privința vârstei școlarilor ce frecventau cele două școli, aceasta varia între 6 și 12 ani pentru cei din clasa întâi și între 9 și 15 ani pentru cei din clasa a doua. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și, respectiv, la 3 februarie 1784, cea din Suceava dobândiseră la sfârșitul anului școlar cunoștințe în domeniul scrisului, cititului, al calculelor matematice, învățând între 50 și 300 de cuvinte în limba germană și română, precum și prima parte a catehismului românesc (moldovenii) sau micul catehism (germanii)126. Pentru a atrage tineretul provinciei către aceste școli și spre realizarea motivației pentru care au fost create, de cultivare a tinerimii naționale și de atragere spre acestea a copiilor din Moldova, la propunerea lui Enzenberg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vedere introducerea limbii latine și grecești, în legătură cu crearea unui liceu, care urma să funcționeze în clădirile desființatei mănăstiri Sf. Ilie, fapt care "ar putea să exercite asupra sentimentelor locuitorilor țării o impresie foarte bună și încă și mai mult asupra moldovenilor învecinați și a altor străini și ca o consecință s-ar putea spera ca tinerimea moldovenească va veni la învățătură în Bucovina"137. Acest ultim deziderat oglindește o temă specifică a politicii orientale habsburgice, ce revine obsesiv în toată perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]