9,927 matches
-
corelat cu valorile parametrilor de solubilitate prezentați în Tabelul 3 valorile cele mai ridicate ale coeficientului de reținere s-au obținut în toluen. Structura morfologică a copolimerilor sintetizați în prezența nheptanului, n-butanolului și a poli(viniltoluenului) liniar cu mase moleculare diferite s-a studiat prin microscopie electronică. În Figura 6 sunt prezentate sugestiv imaginile microscopiei electronice ale copolimerilor obținuți în prezența PVT. (a) (b) Conform Figurii 6, se observă că textura suprafeței copolimerilor prezintă asperități și este formată din microsfere
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Figurii 6, se observă că textura suprafeței copolimerilor prezintă asperități și este formată din microsfere și un numar mare de macropori cu diametrul de 0,5 și 1,0 µm pentru cazurile c=nd sau folosit polimeri liniari cu masa moleculara medie de 18000 (a) și 55000 (b). Studiul distribuției mărimii porilor copolimerilor VT:DVB obținuți în prezența n-butanolului, ca agent porogen s-a realizat comparativ cu copolimerii de stiren (St):DVB. Figura 7 prezintă distribuția integrală a mărimii porilor
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
pentru un conținut de agent de reticulare de 15 și respectiv 35%. Se poate face afirmația că natura agentului porogen influențează caracteristicile texturale ale copolimerilor de VT:DVB. Unul dintre cei mai importanți parametrii ce caracterizează polimerii reticulați este masa moleculară dintre două reticulări (Mc) care este direct dependent de densitatea de reticulare (q). Mărimea lui Mc are o influență majoră asupra proprietăților fizice și mecanice ale suporturilor macromoleculare reticulate, iar determinarea acesteia este de mare importanță practică. Pentru aflarea lui
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sunt folosite foarte frecvent studii privind echilibrele de umflare (59-62). Metoda se bazează pe primele studii ale lui Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
energiilor molare de coeziune. V unde R este constanta universală a gazelor, T este temperatura, iar ρ1 și ρ2 sunt parametrii de solubilitate a solventului și respectiv a polimerului 101 Densitatea de reticulare se definește ca fiind raportul dintre masa moleculară a unității polimerice și masa moleculară medie dintre două reticulări. cM M q 0= În cele ce urmează se vor prezenta rezultatele experimentale privind determinarea masei moleculare medii dintre două reticulări pentru copolimerii de VT:DVB (66). Studiile echilibrelor de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
R este constanta universală a gazelor, T este temperatura, iar ρ1 și ρ2 sunt parametrii de solubilitate a solventului și respectiv a polimerului 101 Densitatea de reticulare se definește ca fiind raportul dintre masa moleculară a unității polimerice și masa moleculară medie dintre două reticulări. cM M q 0= În cele ce urmează se vor prezenta rezultatele experimentale privind determinarea masei moleculare medii dintre două reticulări pentru copolimerii de VT:DVB (66). Studiile echilibrelor de umflare ale suporturilor reticulate VT:DVB
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
a polimerului 101 Densitatea de reticulare se definește ca fiind raportul dintre masa moleculară a unității polimerice și masa moleculară medie dintre două reticulări. cM M q 0= În cele ce urmează se vor prezenta rezultatele experimentale privind determinarea masei moleculare medii dintre două reticulări pentru copolimerii de VT:DVB (66). Studiile echilibrelor de umflare ale suporturilor reticulate VT:DVB în toluen și benzen au evidențiat faptul că ambii solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
de VT:DVB (66). Studiile echilibrelor de umflare ale suporturilor reticulate VT:DVB în toluen și benzen au evidențiat faptul că ambii solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte mică. Din acest motiv, calculul masei moleculare a unui lanț macromolecular dintre două reticulări s-a realizat cu ajutorul valorilor capacității de umflare obținute în acești doi solvenți. Masa moleculară medie teoretică se poate calcula cu ajutorul numărului de unități structurale de viniltoluen (M0) și a raportului de reticulări
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte mică. Din acest motiv, calculul masei moleculare a unui lanț macromolecular dintre două reticulări s-a realizat cu ajutorul valorilor capacității de umflare obținute în acești doi solvenți. Masa moleculară medie teoretică se poate calcula cu ajutorul numărului de unități structurale de viniltoluen (M0) și a raportului de reticulări nominale (X): Temperatura de tranziție sticloasă poate fi folosită pentru măsurarea Mc,Tg folosind următoarea ecuație: unde Tg0 este temperatura de tranziție
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
ecuație: unde Tg0 este temperatura de tranziție sticloasă a polimerului liniar Tabelul 4 prezintă diferențele dintre valorile teoretice ale Mc,t și cele obținute prin măsurători de umflare. Din Tabelul 4 se poate constata o bună corelație între valorile masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
fizico-mecanice. Este însă tot mai evident că dirijarea proprietăților chimice a macromoleculelor aduce oportunități care sunt în mod egal promițătoare. Interferența între diferiți polimeri sau între polimeri și alte suprafețe, poate fi accentuată prin realizarea unui design potrivit al interacțiunilor moleculare (ex. legături de hidrogen) și respectiv un control al arhitecturii polimerului. Amplasarea de grupe funcționale la capătul catenei sau pe segmente bine definite de lanț, poate determina proprietăți definitorii. Atenția asupra monomerilor maleimidici în obținerea de polimeri funcționali cu arhitecturi
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
reticulați o clasă importantă de materiale cu mare aplicabilitate datorită stabilității chimice și mecanice, cu o mare varietate de rețele se pot obtine în principal prin: -legarea a două catene de polimer liniar respectiv, -polimerizarea unor compuși multifuncționali cu greutate moleculară mică. Deoarece introducerea de grupe funcționale pendante schimbă sensibil și în mod direct proprietățile unui polimer, sau poate servi ca locuri de atașare a unor alte unități funcționale, monomeri de tipul N-(3-acetil-4-carboxi fenil)maleimida (ACPMI) sunt considerați de interes
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
pierderi în greutate în domeniul 90 700 0C. care depind de structura copolimerilor. Curbele termogravimetrice ale acestor compuși arată un proces în trei stadii de descompunere. Stadiul I de descompunere, la aproximativ 60 0C poate fi atribuit volatilizării compușilor mic moleculari. Pierderile semnificative de masă se observă în stadiul al II-lea, la peste 270 0C. O creștere a temperaturii inițiale de descompunere se observă pentru proba 3 corespunzătoare unui raport molar . Corelări între datele de analiză termică (Tabelul 2 și
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
masă se observă în stadiul al II-lea, la peste 270 0C. O creștere a temperaturii inițiale de descompunere se observă pentru proba 3 corespunzătoare unui raport molar . Corelări între datele de analiză termică (Tabelul 2 și 3) și structura moleculară (Tabelul 4) conduc la concluzia că indiferent de cantitatea de reticulant, aportul reticulant/monomer mononesaturat (maleimidă) este cel care determină creșterea stabilității termice. Se poate concluziona că termostabilitatea înaltă a acestor polimeri este puternic afectată de concentrația monomerului maleimidic din
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
4) conduc la concluzia că indiferent de cantitatea de reticulant, aportul reticulant/monomer mononesaturat (maleimidă) este cel care determină creșterea stabilității termice. Se poate concluziona că termostabilitatea înaltă a acestor polimeri este puternic afectată de concentrația monomerului maleimidic din structura moleculară a polimerului reticulat. Rezultate experimentale sunt listate în tabelele 2 și 3. Caracteristicile cinetice ale reacțiilor de copolimerizare reticulantă atestă existența proceselor complexe, la care stoechiometria reacțiilor nu rămâne constantă de-a lungul acestora. Tabelul 3 conține valorile fracționare ale
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
valorile fracționare ale ordinelor de reacție care sunt o dovadă a existenței reacțiilor heterogene. Se poate aprecia că odată cu creșterea complexității mecanismului de reacție, energia de activare scade, ceea ce concordă cu creșterea cantității de reticulant utilizată în sinteză. Valorile masei moleculare medii între două reticulări (Mc) și ale parametrului de solubilitate solvent-polimer, δ, au fost calculate conform metodelor de caracterizare (Capitolul 2) Rezultatele obținute dau informații importante asupra structurii copolimerilor reticulați sintetizați, arătând că aceasta depinde de rapoartele molare ale amestecurilor
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
arătând că aceasta depinde de rapoartele molare ale amestecurilor inițiale de comonomeri. Tabelul 4. Caracteristici structurale ale probelor de poli(CPMI-co-DVB) sintetizate *Probele sunt conform tabelului 1; ρp densitatea polimerului; Ws / Wp greutatea polimerului umflat / greutatea polimerului uscat; Mr masa moleculara a unității care se repetă; Mct masa moleculara teoretică dintre două reticulări; X este nr.moli de reticulant/ nr. moli monomer monovinilic; Mc valoarea experimentală a masei moleculare medii între două reticulări Monomerul divinilic favorizează reticularea efectivă ceea ce determină creșterea
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
amestecurilor inițiale de comonomeri. Tabelul 4. Caracteristici structurale ale probelor de poli(CPMI-co-DVB) sintetizate *Probele sunt conform tabelului 1; ρp densitatea polimerului; Ws / Wp greutatea polimerului umflat / greutatea polimerului uscat; Mr masa moleculara a unității care se repetă; Mct masa moleculara teoretică dintre două reticulări; X este nr.moli de reticulant/ nr. moli monomer monovinilic; Mc valoarea experimentală a masei moleculare medii între două reticulări Monomerul divinilic favorizează reticularea efectivă ceea ce determină creșterea densității de reticulare. Deoarece într-o rețea polimeră
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
densitatea polimerului; Ws / Wp greutatea polimerului umflat / greutatea polimerului uscat; Mr masa moleculara a unității care se repetă; Mct masa moleculara teoretică dintre două reticulări; X este nr.moli de reticulant/ nr. moli monomer monovinilic; Mc valoarea experimentală a masei moleculare medii între două reticulări Monomerul divinilic favorizează reticularea efectivă ceea ce determină creșterea densității de reticulare. Deoarece într-o rețea polimeră reticulările au o distribuție întâmplătoare, compușii obținuți trebuie caracterizați printr-o densitate de reticulare globală, care reprezintă fracția de unități
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
apariția ciclizărilor, ceea ce determină o limitare a participării legăturilor duble pendante din interiorul ciclurilor intramoleculare. Valorile reținerilor de solvent cresc cu creșterea cantității de reticulant (probele 1-3 ). Probele cu un conținut mic de DVB (probele 1 și 2) au mase moleculare mari între două reticulări, aceasta datorită creșterii efectului de împiedicare sterică ce apare în condițiile reticulării. Se constată că forma curbelor variației densității de reticulare funcție de cantitatea de solvent este asemănătoare pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Comparând valorile experimentale Mc obținute din determinări de umflare la echilibru cu valorile teoretice Mct obținute din rapoartele inițiale utilizate în sinteză, se poate aproxima mecanismul reacției de reticulare . Pentru aceasta s-a utilizat ecuația: Mctâ2Mr/X unde: Mr greutatea moleculară a unității care se repetă; X nr. moli reticulant/ nr. moli componentă monovinilică. Dacă se determină experimental valoarea Mc, atunci raportul Mc/Mct reprezintă gradul de polimerizare al componentei divinilice (Tabelul 4). 2.2. Poli (RPhMI — co — TMPTA) reticulați sub
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
este destul de mare permițând crearea structurii poroase /37/. Aceeași probă, posedă valoarea cea mai 161 mare a mărimii Mc,(tabelul 7), mărime ce trebuie corelată cu calitatea termodinamică a porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii dintre două reticulări este o consecință a creșterii densității de reticulare în condițiile de sinteză date. Cu cât distanța dintre două unități ce reticulează este mai mică, cu atât efectul de împiedicare sterică crește și în consecință numărul de
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
sau ionogene capabile de interacțiuni electrostatice cu moleculele enzimelor; numărul de atomi interpuși între catena macromoleculară a suportului și gruparea funcțională; raportul între partea hidrofilă și hidrofobă a schimbătorului. Toți acești parametri trebuie luați în considerare și corelați cu masa moleculară a proteinei și structura sa chimică. Limitarea procesului difuzional datorată atât porozității mici a schimbătorului cât și masei moleculare mari a enzimelor poate fi parțial sau total evitată prin introducerea în acesta a grupărilor funcționale, ce sunt mai îndepărtate de
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]