278,086 matches
-
românești apare a fi diversitatea: "Mai multe drumuri de acces: mai multe Veneții!" (p. 98). Cu siguranță, abordarea propusă de profesorul Alexandru Niculescu nu este nicidecum în discordanță cu metodologia lingvistică actuală (cum presupune autorul însuși în prefață, într-un moment de polemică cu sine ori cu contemporaneitatea); dimpotrivă, analiza ideilor și a ideologiilor culturale, studiul mentalităților, al evaluării și al politicii lingvistice sunt perspective extrem de actuale și adîncirea lor este esențială pentru cultura română.
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
exemplară din toate punctele de vedere. În primul rând managerial, pentru că a demonstrat cum se face o expoziție depășind acea spontaneitate, acea vocație a improvizației atât de obișnuită la noi, de a aduna obiectele pe care le ai la un moment dat și de a le găsi cu tot dinadinsul o sintaxă în clipa în care le pui într-un spațiu comun, într-o sală în care publicul are acces în mod legitim. Prima performanță a acestei expoziții este faptul că
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
așadar, din răsputeri limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un moment dat, mă temeam chiar că n-o să-i dau de capăt. O piedică de neînvins mi se părea dublarea pronumelui personal în forma lui accentuată și neaccentuată: Mie îmi place. Te iubesc pe tine. Apoi, mi se părea exasperant pentru
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
mi-a căzut în mână, complet în afara programei, un volumaș de versuri de Lucian Blaga și astfel am ajuns să traduc Poemele luminii, care s-a dovedit pentru mine o revelație. Nu a fost publicat până acum, dar, din acel moment, am știut că familiarizarea mea cu literatura română urma să se producă. C.B.: Ce știați despre România la început și când ne-ați vizitat țara pentru prima dată? A.S.: În acei ani nu exista nici o posibilitate oficială de a călători
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
sinceră consternare. Ceea ce este evident din acest epistolar este faptul că nu ideologia de extremă dreapta îi lega pe cei doi cărturari. Ioan Petru Culianu este un "inocent politic", un om rupt de orice opțiune ideologică (deși mărturisește la un moment dat că l-a citit, nu fără satisfacție intelectuală, pe Evola), iar Mircea Eliade nu întreprinde absolut nimic pentru o eventuală convertire. Dimpotrivă, cum spuneam, el bagatelizează, minimalizează rolul extremei drepte chiar și în raport cu propria sa existență. Or, trebuie să
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
iar Mircea Eliade nu întreprinde absolut nimic pentru o eventuală convertire. Dimpotrivă, cum spuneam, el bagatelizează, minimalizează rolul extremei drepte chiar și în raport cu propria sa existență. Or, trebuie să dăm crezare acestei atitudini, fie și pentru simplul motiv că, în momentul în care a scris aceste scrisori, profesorul nu avea cum să-și imagineze că într-o zi ele vor ajunge să fie citite de marele public. Relaxarea sa politică este atît de mare încît, în scrisoarea din 24 martie 1981
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
fac atent că-mi displace la el ceva. îndur stând/ locului, cu grijă să nu-mi scârțâie scaunul,/ să nu mi se facă sete, să nu mă doară burta,/ să nu tușesc, să nu casc gura./ Și tocmai în aceste momente de teroare,/ când nu se aude nici musca, începe să-mi curgă nasul/ și mă îneacă o tuse pe care nu reușesc s-o reprim"(Cartea poștală). Firește, un vlăstar astfel tratat acumulează elementele unei decepții cu imprevizibile consecințe, în
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
ca un vierme târându-te tu, semenul meu,/ oglinda mea cu care venind în atingere vreodată,/ să mă recunosc și să nu mă detest" (Ochii de fluture). Contactul celor două lumi, adesea subtil-speculativ, mizînd prevăzător pe nuanțe, capătă la un moment dat o turnură apocaliptică: "Pretutindeni e cerul,/ puțini vor ajunge acolo,/ câtorva numai le va fi dat/să vadă și altceva/ decât lumea rămasă în vale,/ și valea ca o prăpastie/ în flăcări" (Pretutindeni e cerul). Dar atenție! Nu e
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
nou lovitura filmând o ediție natur, revăzută și adaptată, a simpaticului său film. De această dată în rolul principal l-a avut pe domnul Adrian Năstase surâzându-le câtorva miniștri înainte de a-i arunca din Guvern în focul PSD-ului. Momentul "intim", transmis în direct de televiziuni, s-a petrecut tocmai când canicula a dat în toridism acut, iar profesioniștii din televiziuni " câți or mai fi - erau plecați în concediu uitând să zăvorască ușile prin care droaia moderatorilor de sezon și
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
prin autoritatea sa, manifestul și activitatea din anii de început ai grupării - gloria va mai face un popas de o zi. Prietenii săi iluștri - Lovinescu, Blaga și Vianu - vor pune încă o vorbă bună pentru el, pe lângă oamenii influenți ai momentului (actual!). Ambasadorul e, din off, personajul care pozează alături de modelele studenției sale - Cornel Ungureanu. Discipolii lui Victor Iancu, printre care și I. Negoițescu, G. I. Tohăneanu sau Eugen Todoran, își amintesc, fără aureola roză, a vremii care idealizează totul, de
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
Negoițescu, G. I. Tohăneanu sau Eugen Todoran, își amintesc, fără aureola roză, a vremii care idealizează totul, de un excelent estetician de formație germană, pasionat de Schiller și Hegel, care, după anii de cruntă mizerie ai exilului la Sibiu, în momentul în care a căpătat o catedră universitară (de literatură) la Timișoara, se cam... zaharisise. Corespondența cu Aurel Buteanu (prietenul lui din tinerețe, odinioară deputat al țărăniștilor, convertit în director de teatru și traducător din germană și maghiară) nu poposește, nicidecum
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
a declanșat destule resorturi, prejudecăți, reacții și reflecții. Studenții de la Universitatea Națională de Muzică bucureșteană - cărora li s-a adresat în special seminarul și apoi atelierul de muzicologie radiofonică (un fel de continuare practică a seminarului) - au ajuns la un moment dat să se întrebe care ar fi rostul, scopurile și finalitatea meseriei pe care și-au ales-o. Tinerii muzicologi urmează actualmente aceeași instrucție, același plan de învățământ (în mare) ca și colegii lor compozitori sau dirijori de orchestră. Sarcina
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
domeniu), antologările de muzică lăutărească românească pe discuri apărute inclusiv în colecții străine de profil consacrând-o de mulți ani încoace ca specialist în această direcție. De altfel, în chiar preambulul teoretic al noii sale cărți, cercetătoarea face la un moment dat precizarea binevenită: în carte va fi vorba numai despre "muzica țigănească" executată de lăutari și nu despre "muzica țigănească" în totalitatea ei". Mă întorc la chestiunea "taifasurilor" ca anchete etnologice. Desigur că față de "chestionarele" din anii interbelici ale lui
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
răspunsuri pur și simplu) la întrebările pe care tocmai le-am înșiruit. Ezitări, contradicții, răspunsuri vagi, clișee, termeni sau noțiuni înțelese sau explicate variabil de unul sau altul dintre cei interogați întrețes aproape toate convorbirile. Astfel că, cel puțin pentru moment, încercerea de a defini "muzica țigănească" din perspectiva insider-ilor se sprijină pe relativ puține certitudini, pe care autoarea le creionează atent într-un subcapitol final al expunerii sale teoretice. Citind aceste "însemnări finale", apoi recitindu-le după ce te-ai lăsat
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
azi: autor prolific și ușor nonconformist (aprox. o carte de versuri pe an), cenaclist zgomotos și cam vanitos (scrie manifeste și dă replici prin reviste). Publicat anul trecut, delicatul poem Din amintirile unui Chelbasan conviețuiește, alături de celelalte producții lirice ale momentului, la fel de discret pe piața noastră literară, oricum deficitară la capitolul distribuție și promovare. Anei Maria Sandu i-au mai apărut în studenție niște Poeme de tranzit (Editura Punct, Tg. Jiu), o carte mai mult ca sigur nerelevantă, îndeosebi prin tirajul
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
dezvăluie lirismul tocmai din aparentul dezinteres pentru lirism, prin miraculoasa dicție a amalgamului de amănunte și detalii din universul infantill. Spre deosebire de celelalte personaje menționate, Ana Maria Sandu nu se oprește însă doar la o perioadă clar delimitată sau la un moment anume al personajului. Cum o arată și titlul, avem în acest poem o succesiune de secvențe care pendulează între mai multe vârste, de la copilăria grădiniței și a claselor primare până la adolescența studenției, de la percepția ludică a lumii, până la cea ușor
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
și-a trăit copilăria având aceleași confuzii și emoții, aceleași revelații și dezamăgiri de mai târziu, fiecare a resimțit nostalgia miraculoșilor ani în care fericirea s-a amestecat cu naive sau îngrozitoare temeri, în fine, fiecare a fost, la un moment dat, un Chelbasan, și orice maturizare, căutare identitară a trebuit să dezamorseze, la un moment dat, complexele, frustrările produse de posibila (inevitabila?) incompatibilitate dintre imaginar și realitate. Citind poezelele din studenție ale Anei, naratoarea o apostrofează că "n-a putut
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
târziu, fiecare a resimțit nostalgia miraculoșilor ani în care fericirea s-a amestecat cu naive sau îngrozitoare temeri, în fine, fiecare a fost, la un moment dat, un Chelbasan, și orice maturizare, căutare identitară a trebuit să dezamorseze, la un moment dat, complexele, frustrările produse de posibila (inevitabila?) incompatibilitate dintre imaginar și realitate. Citind poezelele din studenție ale Anei, naratoarea o apostrofează că "n-a putut scoate nimic ca lumea pe o temă mare și generoasă." Ei bine, iat-o!
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
numi "confesiunile inocenților", referitoare la perioada comunistă. Este vorba despre amintirile complet dezideologizate ale unor oameni tineri, pe care căderea regimului comunist i-a surprins pe băncile școlii sau recent absolvenți (mai toți cu vîrste de sub 30 de ani în momentul căderii lui Nicolae Ceaușescu). Nici eroi, nici victime (sau, în egală măsură, și eroi, și victime), acești oameni s-au născut și au copilărit în anii de relativă liberalizare a regimului comunist ('60-'70), pentru ca finalul ubuesc al dictaturii ceaușiste
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
reguli stricte. Aceasta nu schimbă însă foarte mult datele problemei și nici nu reduce cota de interes a cărții. Dimpotrivă, îi oferă cititorului o varietate menită să-i țină treaz interesul pe fondul unei tematici care, inevitabil, devine la un moment dat repetitivă și, de aceea, plictisitoare. Chiar dacă viața în România "epocii de aur" a fost mult mai puțin omogenă decît se crede îndeobște (Timișoara, descrisă de Radu Pavel Gheo, cu celebra piață ócsko, Comtim-ul, "turiștii" iugoslavi, rudele din Germania, puzderia
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
de elevi și, ulterior, în cele studențești, petrecerile și taberele în compania colegilor, descoperirea țigărilor și a vodcii, iubirile adolescentine, primele încercări literare, naveta (în cazul absolvenților) sînt elemente care trec de la un autor la altul și care la un moment dat devin apăsătoare cum însuși comunismul. Experiența lor este și a noastră, a tuturor celor care am avut neșansa de a ne petrece partea cea mai frumoasă a vieții în climatul cenușiu al "anilor lumină". În toată absurditatea sa regimul
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
pe oameni să găsească mult mai ușor motive de bucurie. Orice nimic, capabil să dea iluzia ieșirii din monotonia cotidiană se transforma instantaneu într-un mic prilej de sărbătoare, putea să lumineze pentru o clipă sufletul, așa cum spune, la un moment dat, Radu Pavel Gheo: Chiar dacă viața le este îmbrăcată în cenușiu ori negru, oamenii vor găsi în ei culorile vii cu care să-și amăgească pofta de fericire. Vor continua să se bucure de te miri ce: că au găsit
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
loc încercarea lui de a-și lichida concurența. Omul nostru de afaceri nu s-a născut într-o lume a liberei concurențe, ci într-o societate totalitară pentru care inițiativa personală era un păcat cu repercusiuni la dosar. Într-un moment de slăbiciune interioară, mai adăugînd și posibile presiuni de tot felul, omul de afaceri poate ajunge la sinucidere. Inși puternici și răzbătotori să se sinucidă? Chiar ei. Oamenii puternici se sinucid, nu cei slabi. Astea nu sunt păreri de-ale
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
în limba spaniolă în Gran Canaria (Spania), fiind scrisă de Antonio Pita Cardenes. Această carte a fost tradusă de Ioan I. Gostian și a apărut la Editura Cartea Românească. Lucrarea cuprinde toată viața mea, din copilărie până astăzi, ea conține momente emoționante ale traseului destinului meu, este descriesă nuanțat atmosfera familiei mele, apoi sunt prezentate perioadele istorice prin care a trecut țara noastră. în această carte, eu am încercat să explic evenimentele de la 23 august 1944, etapa trecerii de la monarhia constituțională
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
prin care a trecut țara noastră. în această carte, eu am încercat să explic evenimentele de la 23 august 1944, etapa trecerii de la monarhia constituțională la perioada comunistă, cu consecințele ei triste pentru poporul român. în parte, eu am trăit aceste momente cu mare intensitate emoțională, marcându-mi profund existența. Cartea se derulează ca un film, scriitorul având acel talent de a transmite cititorului imagini vizuale ale unor epoci petrecute de mine de-a lungul timpului. Din aceste rațiuni, în Spania a
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]