2,922 matches
-
o parte din activitatea infracțională pe care ați desfășurat-o. Care, pentru mine, este suficientă. Dar dezavantajul este de partea dumneavoastră, fiindcă nu știți ce anume cunosc eu din aceste fapte”. În acel moment, s-a întors spre mine, iar monologul s-a transformat, la început ezitant, în dialog. Începând de atunci și continuând cu zilele și lunile care au urmat, mi-am format, cred, o imagine corectă despre omul Mircea Răceanu: o persoană deosebit de inteligentă, un diplomat strălucit, cu vaste
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
se poate, dar din nefericire nu a sângerat, deoarece, vezi tu, după spusele aceleiași frumoase doamne, nu am deloc inimă. Asta este o contradicție frecventă în discursul feminin. Și dacă ai adorat una sau două femei, de ce nu pe ea? Monologul a continuat, și te-ai fi amuzat foarte tare dacă l-ai fi auzit. Am trimis astăzi cele două volume din Mémorial și, pentru o lectură mai ușoară, o cărțulie foarte uzată, care mie îmi place foarte mult. Se numește
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
teatru de repertoriu». Majoritatea teatrelor instituționalizate din România nu-și pun problema experimentului, a teatrului politic, a misiunii de teatru public“, spune ea. „La Revoluție“, Mihaela avea 13 ani Unde e distanța? E distanță? Mihaela afirmă că distanța e în monologuri, „care vin exact ca un contrapunct de acțiune la alt nivel, cel verbal, cel care își permite să adopte reacția lucidă, de numire tranșantă a lucrurilor. Monologurile întrerup scenele ca niște editoriale“ (Georgică va numi frica, ipocrizia, paranoiaă. Spectacolul începe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
13 ani Unde e distanța? E distanță? Mihaela afirmă că distanța e în monologuri, „care vin exact ca un contrapunct de acțiune la alt nivel, cel verbal, cel care își permite să adopte reacția lucidă, de numire tranșantă a lucrurilor. Monologurile întrerup scenele ca niște editoriale“ (Georgică va numi frica, ipocrizia, paranoiaă. Spectacolul începe cu monologul lui Răzvan-Georgică, în care se amestecă frânturi din sloganele comuniste, dar și reacția la ele. „Asta mi se pare cel mai important în spectacol, explică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
vin exact ca un contrapunct de acțiune la alt nivel, cel verbal, cel care își permite să adopte reacția lucidă, de numire tranșantă a lucrurilor. Monologurile întrerup scenele ca niște editoriale“ (Georgică va numi frica, ipocrizia, paranoiaă. Spectacolul începe cu monologul lui Răzvan-Georgică, în care se amestecă frânturi din sloganele comuniste, dar și reacția la ele. „Asta mi se pare cel mai important în spectacol, explică Mihaela, reacția lui Răzvan actorul și reacția copilului. La un moment dat, acțiunea se oprește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a folosit ca surse cărțile apărute despre comunismul românesc, studiile Ruxandrei Cesareanu etc., dar s-a bazat mult și pe memoria ei. Întrebată câți ani avea „la Revoluție“, Mihaela a răspuns: „13“. Dramaturgie performativă sau înapoi la dramaturgie Parte din monologuri au fost scrise discutând cu actorii, notând reacția lor autentică la rol, la trecutul (fiecăruiaă pe care acesta îl evocă, dar și „reacția față de tot ce ni se întâmplă acum“, iar asta a fost posibil grație atelierului de la Centrul Experimental
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
orgasme mondiale; ca orice păpușă, e lipsită de memorie - și „fratele“ Aron (Dorin Ceoarec), obsedatul de ABBA. La celălalt pol e femeia tuturor, care-și vinde trupul pentru casă și casa pentru trup, Nina (un rol al lucidității, punctat de monologuri dure despre ce mai este azi viața noastră la comun, jucat coerent de Elena Popa). Lumea nu ar fi completă fără un hermes de jucărie, Recepționerul (Ion Fiscuteanu Jr.) și ratatul epocal, Alin (Daniel Rizea). Ca de obicei, atunci când Radu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de școală de critică literară. Cel puțin eu nu am reperat grupul Dan C. Mihăilescu în critică. De ce nu ați dorit să creați o „școală“? Asta este o întrebare flatantă. Eu m-am lăudat ani mulți că sunt grupul de monolog social. Adevărul este că nu pot face nicidecum școală de vreme ce natura mea este una esențialmente lirică și diletantă. Am fost poet ca meserie de bază, am fost un capricios, un hedonist al lecturii. Niciodată n-am știut ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
poate se potrivește unei ere revoluționare foarte diferite de cele care i-au precedat: o revoluție este o ruptură oarecum neașteptată în practicile normale și familiare ale procesului politic și a societății. Am denumit această ruptură un carnaval, care distruge monologul regimului și pune baza unui dialog viitor. Prin urmare, în timpul acelei rupturi un număr infinit de posibilități se deschid, iar imaginația este lăsată liberă. Acestea pot fi idei privind schimbarea politică radicală un al "treilea drum" sau o "Europă fără
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Constanța, regia Radu Afrim. Te lasă fără răsuflare. Paradoxal, regizorul era supărat a doua zi, pe motiv că reprezentația nu ar fi fost una dintre cele mai reușite, iar actorii nu și-ar fi dus rolurile până la capăt. » Molloy, un monolog senzațional (interpret Conor Lovett, de la Gare St. Lazare Players), jucat însă cu sala pe jumătate goală. » Marcel Iureș, arhitectul îndrăgostit de o capră, în Capra sau cine e Sylvia?, regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT. » Dan C. Mihăilescu și comentariile sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
proiecțiile video nostalgice - peisajele cu nori și păsări, ironic erotice -, inimile care pulsează, copilărești, jucăriile colorate care se dau peste cap. În aparența nevrotică de bine, moartea prinde cheag. Louis se întoarce acasă pentru că nu mai are mult de trăit. Monologul de început e un anunț al morții, al unei vieți pe drum, aflată la capătul drumului. Stilistic, E doar sfârșitul lumii are minimalismul Plajei. Un spațiu aproape gol, umplut de tensiuni cu supapă, care plonjează în banala distracție, de dialoguri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
combaterea argumentației potrivnicului. Știința câștigă întotdeauna din asemenea discuții, care de multe ori au condus la rezolvarea unor probleme rămase până atunci obscure". Este un exemplu clasic a ceea ce înseamnă polemică, noțiune evident străină autorilor cărții care confundă polemica cu monologul. Lectura acestor polemici produce și astăzi o puternică impresie prin ținuta lor, dezvăluindune un Paulescu extrem de atent, pedant și riguros în argumentație, ceea ce îl plasează sub acest aspect printre cei mai mari polemiști în domeniul științei care, după Taton Rene
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
alcătuit exclusiv din actori tineriă. Nu există (și sper că nici nu va fi cazulă tendința de a juca orice rol la fel sau de a aștepta aplauzele publicului făcând un tur de scenă după ce au terminat de rostit un monolog „solid“. Se joacă fără aere de vedetă, dar cu responsabilitate. Pe lângă actori, au mai contribuit la prospețimea spectacolului și textul (premiat la dramAcumă, ingeniozitatea regizorului, ilustrația muzicală a lui Bobo (caustică și tragi-comicăă și scenografia Alinei Herescu. Până la urmă, with
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
civilizații exotice, recursul la o imagerie estetizantă), pornograficul tinde aici spre eficacitatea maximă: accelerarea progresivă a ritmului, transparența reprezentării. Contrastul dintre un registru de scriere literară (erotic) și un registru "vorbit" la timpul prezent, indicativ (pornografic) este revelator: suntem aproape de monologul interior la prezent. Aici însă nu este vorba despre un prezent care istorisește o întâmplare deja încheiată (prezentul narațiunii) sau care evocă evenimente ce se desfășoară în momentul enunțării (prezentul deictic): aceste enunțuri la prezent creează ceea ce pretind că descriu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
va fi această frază. Așa am găsit vocea lui Dzsáta și am scris Sfârșitul lumii, povestirea care urma să devină al treilea capitol din cel de-al doilea roman al meu, Regele alb. Vocea lui Dzsáta este un fel de monolog ținut cu respirația întretăiată; personajul vorbește întruna, vrea să ne povestească toate aventurile prin care a trecut. Atât de puternică a fost vocea lui, încât am continuat să o aud și, după ce am scris și cea de-a treia povestire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
e însă destul de inconsistent și nu stă în picioare cu totul decât dacă-l teoretizezi. Emoția e rece, dar se încălzește uneori - de pildă, când trebuie filmată bătălia de la Vidin (secvență antologică), la horă sau când Ioana Bulcă își spune monologul. Imaginea realizată de Marius Panduru e superbă. N-am detectat, din păcate, o energie care să lege, ca muștarul, întreg filmul, chiar dacă am priceput că e vorba de o convenție - vezi și genericul foarte reușit și explicit al filmului -, convenție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
a interpretat Simfonia nr. 27 a lui Haydn, cunoscută și sub numele de Hermannstädter Symphony/Simfonia Sibiului, și Simfonia nr. 2 de Ludwig van Beethoven. Surpriza a venit însă între aceste două lucrări, când s-a interpretat, în primă audiție, Monologul pentru voce și orchestră Soliloquia, de Michael Rădulescu, cu participarea invitatei speciale, soprana Pirjo Kalinowska, din Polonia. Lucrarea a fost aplaudată intens, mulți dintre spectatori apreciind-o ca pe una dintre cele mai interesante prezentate în acest an la Sibiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
vă mai tentează teatrul? Ba mă tentează, însă nu mă mai încape timpul, cum spunea bunică-mea. Am două-trei piese mai vechi pe care mi-aș dori să le revăd. Apoi, aș vrea să fac, într-o bună zi, un monolog după Sunt o babă comunistă!... Acum, de la teatru ajungem la film. Sunt o babă comunistă! va fi regizat de Stere Gulea după scenariul lui Lucian Dan Teodorovici. Ideea i-a aparținut regizorului. Cu ce v-a convins? Și ce așteptări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
publicul, mi l-am adus aproape, dar tot era ciudat. Textul lui Eric Bogosian este, cred, cel mai ofertant și mai inteligent material gândit pentru un singur actor. Sex, Drugs... era un spectacol atât de bine conceput și dozat, cu monoloage link-uite în așa fel încât nu te plictiseai o secundă. Ai simțit că la Iași, de exemplu, s-a diluat forța lui interioară? E tare că tipul de energie și de relație cu publicul de la Green s-a putut crea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
toți „ilizibilii“ amintiți există o fascinație a limbajului, a construcției după legi proaspăt inventate. Și, mai ales, există o voluptate a sondării profunzimilor rar întâlnită. Unele formulări stilistice ale unor ipostaze omenești în La umbra fetelor în floare sau în „monologul“ lui Molly Bloom provoacă implozii de insolit, sunt rândurile pentru care „merită“ tot efortul decriptării. Sunt acele momente în care autorul rupe proptelele stilistice pentru un plonjon spectaculos în zona revelației. Nu o să citez din Proust acum, dar ne amintim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
-ul oferit, efectul produs de locutor, prin transmiterea mesajului, în cadrul actului comunicativ dintr-o anumită situație. Este, ca și instanța locutorială, o instanță mobilă, în condițiile în care în cadrul schimbului comunicativ/al dinamicii oricărui act comunicativ (chiar și în cazul monologului, în care se poate vorbi de o dedublare la nivelul instanțelor comunicative), fiecare actant poate deveni, succesiv, locutor, respectiv interlocutor. * * * Prin raportare la elementele prezentate în secțiunea anterioară (II.2.), premisele creării unui context comunicativ optim implică, de data aceasta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Iași este din nou în doliu. Încă unul din profesorii ei ne-au părăsit. Ne aflăm aici pentru a sta de vorbă pentru ultima oară, cu Victor. Un fel de a spune „a sta de vorbă”: este de fapt un monolog. Victor nu ne mai poate răspunde. El a plecat, pleacă, într-o altă lume, poate mai bună, cine știe, iar noi îl conducem pe acest ultim drum. Victore, suntem cu toții aici: familia ta, prietenii tăi, colegii tăi - de liceu și
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
publică la aceeași editură romanul Romantic Porno, iar în 2013 volumul Ficțiuni reale, un proiect colectiv (67 de scriitori) la care participă doar în calitate de inițiator și selecționer. În 2013 are loc premiera one-man show-ului Freak Show, o suită de monologuri, majoritatea publicate inițial în Opere cumplite: Volumul unu. În prezent, Florin Piersic jr se află în faza de postproducție și finalizare a lungmetrajului Nimic despre dragoste, la care semnează scenariul și regia. În volumul de față se regăsesc povestirile publicate
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de vină. Că ne lasă artiștii să crape de foame, sărăcuții de ei. Mă gândesc să iau hanoracul și să mai arunc o privire și prin alte cotloane, dar doamna cu batic pare să fie abia la începutul unui lung monolog. Vorbește ca și cum ar țipa, așa că toți clienții ne privesc cu interes crescând. E exact genul de situație în care-mi doresc să devin invizibil. Îi explic încă o dată doamnei cu batic ce caut aici. Îi explic cu răbdare, în speranța
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]