5,397 matches
-
de nave mai mare decât cel al multor flote de pe glob”, afirma New York Times 9. Pe de altă parte, puteau să remarce, pe cont propriu, ceea ce putea realiza arma nucleară deasupra și în adâncul oceanului, precum și superioritatea națiunii care deținea monopolul bombei atomice în raport cu celelalte. Din cauza marii mobilități a flotelor, capabile să-și înfigă steagul și să-și proiecteze puterea pe tot globul, precum și a caracterului lor impresionant, demonstrațiile navale au fost un instrument preferat al politicii de prestigiu. Vizita flotei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
era la apogeu, se răspândise credința că dominația asupra Europei va dura la infinit. Când puterea ascunsă a Uniunii Sovietice a surprins lumea în 1943, Stalin a fost perceput drept viitorul stăpân al Europei și al Asiei. În epoca postbelică, monopolul american al armei nucleare a dat naștere concepției „Secolului American”, o dominație mondială bazată pe puterea de necontestat a SUA1. Rădăcina tuturor acestor tendințe ale credinței în caracterul absolut al puterii sau în permanența de la sine înțeleasă a unei anumite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-lea și al XIX-lea, nu luptă pentru gloria conducătorului său ori pentru unitatea sau măreția națiunii sale, ci participă la o „cruciadă” pentru un „ideal”, un set de „principii”, un „mod de viață” pentru care el pretinde că deține monopolul adevărului și virtuții. În consecință, el luptă până la moartea sau „supunerea necondiționată” a tuturor celor care aderă la un alt „ideal” și „mod de viață” fals și rău. Întrucât „idealul” și „modul de viață” sunt cele pe care le combate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
2. Este un tip primitiv de drept mai ales pentru că este un drept descentralizat aproape în întregime. Natura descentralizată a dreptului internațional este rezultatul inevitabil al structurii descentralizate a societății internaționale. Dreptul intern poate fi impus de grupul care deține monopolul forței organizate - adică de către demnitarii statului. Este o caracteristică esențială a societății internaționale, compusă din state suverane care sunt prin definiție autoritățile juridice supreme în interiorul teritoriilor lor, ca nici o asemenea autoritate ce formulează legile și le impune să nu existe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al politicii internaționale. Această armă poate fi mortală, dar este asemănătoare puterii nucleare în sensul în care este exclusiv distrugătoare. O națiune producătoare de petrol poate înghenunchea o națiune consumatoare de petrol, dar nu poate guverna folosindu-se doar de monopolul său petrolier. Astfel, potența armei petroliere demonstrează în mod dramatic declinul puterii occidentale. Însă nu indică un substitut pentru această putere aflată în declin - cu excepția, desigur, a puterii de distrugere. Declinul moral și material al Occidentului constituie un fapt vizibil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politicii internaționale ca participanți activi. Se poate anticipa ușor că aceste mase de populație abia deșteptate vor intra mai devreme sau mai târziu în posesia instrumentelor tehnologiei moderne, în special a celor din domeniul nuclear, care până recent au constituit monopolul Occidentului. O astfel de evoluție, care echivalează cu o transformare drastică a distribuției de putere, va fi mai importantă pentru viitorul lumii decât toate celălalte aspecte menționate anterior. Ar putea să însemne chiar sfârșitul bipolarității centrate pe Washington și Moscova
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite care este indispensabilă pentru o balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de îndrumare, dacă nu chiar de coerciție, pentru a îndeplini ordinele guvernului. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică a adăugat practicilor tradiționale ale despotismului de tip
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu un număr nelimitat de rivali. El putea să-i arunce în închisoare pe rivalii săi ori să-i condamne la moarte dacă reușea să-i identifice și să-i prindă. Dar nu putea să le înăbușe vocile printr-un monopol sau cvasimonopol al colectării și diseminării de știri, presă, radio, filme. În urmă cu 19 secole, Sfântul Pavel putea să meargă din oraș în oraș și să scrie epistole corintenilor și romanilor, răspândind cuvântul Bibliei - cam tot ce puteau face
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alunge din oraș. Astăzi, conducătorii unui imperiu mondial, informați prin intermediul radioului de o situație similară, ar trimite, în câteva ore, un detașament de bombardiere și o mulțime de parașutiști, aruncătoare de grenade și tancuri - arme asupra cărora ar avea un monopol sau cvasimonopol - asupra orașului insurgent și ar înăbuși cu ușurință revolta. Doar amenințarea cu o intervenție de o asemenea forță copleșitoare, gata să lovească în orice loc după un scurt avertisment, ar descuraja până și ideea de revoltă. În cele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
timp de un an, și ne va deveni stăpân”14. Astăzi nici un obstacol tehnologic nu stă în calea unui imperiu mondial dacă națiunea conducătoare este capabilă să-și mențină superioritatea în domeniul mijloacelor tehnologice de dominare. O națiune care deține monopolul asupra armelor nucleare și asupra mijloacelor de transport și de comunicare poate să cucerească lumea și s-o țină așa, cu condiția să fie capabilă să mențină monopolul și controlul. În primul rând, va fi capabilă de a modela conștiințele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mențină superioritatea în domeniul mijloacelor tehnologice de dominare. O națiune care deține monopolul asupra armelor nucleare și asupra mijloacelor de transport și de comunicare poate să cucerească lumea și s-o țină așa, cu condiția să fie capabilă să mențină monopolul și controlul. În primul rând, va fi capabilă de a modela conștiințele cetățenilor din imperiul său mondial într-o uniformitate a subjugării asupra căreia societățile totalitare din trecutul recent și din prezent ne-au oferit destule exemple. Dacă presupunem că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Alianță în interiorul unei Sfinte Alianțe. Limitând principiul unanimității la deciziile lor, Carta îi desemnează drept guvernul internațional al Națiunilor Unite. Astfel, dacă un singur membru permanent este în dezacord cu ceilalți, conducerea internațională a Națiunilor Unite nu mai poate funcționa. Monopolul marilor puteri asupra acțiunilor conducerii este întărit de articolul 27, paragraful 3, conform căruia o parte implicată într-o dispută poate să voteze doar în cazul rezolvării pașnice a conflictelor, conform capitolului VI din Cartă. Cu alte cuvinte, dreptul de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt folosite de grupuri sociale care formulează cereri conflictuale în numele acestor principii. Aceste cereri pun societatea în fața provocării supreme. Societatea poate fi capabilă să ignore cerințele grupurilor mici sau slabe fără să pună pacea în pericol. Coeziunea sa socială și monopolul asupra violenței organizate sunt suficient de puternice pentru a împiedica resentimentul și dezamăgirea unor astfel de grupuri mici și slabe să se transforme într-o amenințare fățișă la adresa ordinii sociale. Însă societatea nu-și poate permite să rămână surdă la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Al treilea factor care ajută la menținerea păcii în cadrul societăților naționale constă în puterea copleșitoare cu care societatea poate înăbuși în fașă toate tentativele de tulburare a păcii. Această putere se manifestă în două feluri: sub forma puterii materiale a monopolului asupra violenței organizate și sub forma unor presiuni sociale cărora nu li se poate rezista. Puterea pe care societatea o are la dispoziție sub forma unui monopol al violenței organizate are două caracteristici care o diferențiază de orice altă formă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
păcii. Această putere se manifestă în două feluri: sub forma puterii materiale a monopolului asupra violenței organizate și sub forma unor presiuni sociale cărora nu li se poate rezista. Puterea pe care societatea o are la dispoziție sub forma unui monopol al violenței organizate are două caracteristici care o diferențiază de orice altă formă de violență, în special cea pe care o întâlnim în sfera internațională. Violența organizată a societăților naționale este într-o anumită măsură neutră față de cererile conflictuale ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care încalcă legea. Foarte rar se va opune ca forță colectivă altei colectivități care amenință să tulbure pacea. Folosirea forței în conflictele de muncă este un exemplu remarcabil de acest tip. În mod normal, însăși deținerea de către societate a unui monopol asupra violenței organizate, gata să intervină în caz de nevoie, descurajează tentativele de tulburare colectivă a păcii interne. Însăși existența sa face ca intervenția organizării cu caracter coercitiv a societății să nu mai fie necesară. În plus față de acest factor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conflictuale în limitele legii și ordinii. Rolul statului Care este contribuția statului la menținerea păcii interne? „Stat” este doar alt nume pentru organizarea cu caracter coercitiv a societății - pentru ordinea legală ce determină condițiile în care societatea își poate folosi monopolul asupra violenței organizate pentru a menține ordinea și pacea. Atunci când ne-am referit în paginile anterioare la organizarea cu caracter coercitiv a societății și la ordinea sa legală, ne-am referit de fapt la stat. El are funcții de menținere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
promisiunii unei victorii rapide și definitive pe care o oferă violența. Astfel, societățile naționale s-au dezintegrat și s-au împărțit în unități mai mici, fie temporare, fie permanente, de fiecare dată când statul a fost incapabil să-și mențină monopolul asupra violenței organizate și să folosească orice mijloace violente avea la dispoziție în scopul de a menține pacea și de a-și asigura supraviețuirea. Din moment ce oricine este capabil să folosească violența o va face dacă miza pare s-o justifice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca un organism unitar, iar părțile sale divergente se vor alătura diferitelor grupuri contestatare din societate, iar unitatea statului se va dizolva într-un război civil, fie - iar aceasta este o variantă mai probabilă în vremurile noastre, având în vedere monopolul asupra puterii efective pe care tehnologia modernă îl oferă statului - problemele care divizează oamenii vor fi disputate nu de populație în general, ci prin lupte interne în cadrul organizației statale, sub forma loviturilor de stat, a conspirațiilor și a epurărilor 8
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se adapteze cerințelor Coroanei: Înșelau autoritățile cu privire la impozite și făceau comerț de contrabandă. Carol al III-lea, care a domnit În Spania până În 1788, a Încercat să facă ordine În colonii: a vrut să modernizeze administrarea finanțelor regale, să restabilească monopolul asupra comerțului, să atace practicile ilegale ale elitelor din teritoriu și să raționalizeze perceperea taxelor. Reformele, extrem de eficiente, au mărit de patru ori veniturile Coroanei din 1763 până În 1792. Dar controlul sporit i-a nemulțumit pe creoli și a exacerbat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
piețe pentru produsele industriale finite. În plus, la Începutul secolului XX, mulți emigranți europeni căutau alte meleaguri unde să se așeze În fuga lor de șomaj și de sărăcie. Se impunea un regim numit „de exclusivitate”: fiecare metropolă Își asigura monopolul asupra comerțului cu coloniile proprii. Numai englezii erau ceva mai relaxați În aplicarea acestei reguli: Își puteau permite acest lucru pentru că se temeau mai puțin de concurență, date fiind performanțele diferitelor lor industrii. Se aplica deja o diviziune a muncii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ansamblurile și grupurile muzicale, ca și alte mișcări culturale, Își asumă sloganul DIY (Do it yourself); membrii lor Își produc singuri albumele, gecile, afișele și concertele. Acționează astfel din lipsă de resurse sau pentru a-și marca „politic” independența față de monopolul marilor case de discuri. Mișcarea cyberpunk, comunitate virtuală de pirați informatici (care nu sunt doar hackeri individuali), ține tot de acest curent din anii ’90, când s-a intensificat „lupta Împotriva sistemului și a tot ceea ce reprezintă el”. În rândurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt exprimate prin modele de conduită și de comportamente care Încadrează activitatea socială pe baza adaptării la situațiile actuale a unor soluții anterioare. În societatea modernă, această Încadrare este asigurată de norme ierarhizate și impersonale (Kelsen, 1962): statul, care are monopolul Dreptului, impune aceste norme prin lege, apoi desprinde consecințele lor prin intermediul unui dispozitiv foarte bine structurat, de la general la particular (decret, circulară, decizie, măsură de numire etc.). Pe de altă parte, textele supranaționale, rezultate În special din integrarea europeană, vin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În ochii unora, să interzică luarea În considerare a tuturor diferențelor culturale și deci a ceea ce americanii numesc affirmative actions. Referințele la „suveranitate” În cadrul construcției europene, la „unitatea intangibilă a Republicii” care interzice recunoașterea existenței unui popor corsican sau la monopolul limbii franceze În sistemul educativ sunt tot atâtea semne de dificultate, dacă nu chiar de imposibilitate de a ieși din monologismul care, după Gérard Timsit (Timsit, 1997), este o moștenire iudeo-creștină legată de monoteism. În astfel de contexte, egalitatea se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne invită să gândim În termeni de transfer sau de delegare a puterii, subînțeles fiind faptul că obiectivul urmărit este obținerea binelui tuturor prin garantarea contractului și prin apărarea drepturilor persoanelor. Este de asemenea posibil să evocăm, precum Max Weber, „monopolul constrângerii legitime” și să ne referim În acest sens la norme și sancțiuni definite În mod explicit și formal, Într-un cadru nu comunitar, ci societal. O a doua perspectivă, pe care o regăsim la baronul de la Brède sau la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]