KorAP: Find »[drukola/base=mort & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...779 >

19,458 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

lucrurile... când încerc să mă gândesc la ele, toate se destramă ca o bucată de pânză putredă. Dar am găsit totuși gaura. Jos de tot era un loc plin cu șiruri întregi de bazine neîngrijite, urât mirositoare, cu pești bolnavi, morți sau pe moarte în ele; un oribil acvariu abandonat. În centrul acelui loc l-am găsit pe ludovician. Era mai tânăr atunci, mult mai mic, dar totuși foarte periculos. Și l-am eliberat, Eric, din închisoarea lui, din bucla conceptuală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și să-mi șerpuiască sub glugă, scurgându-se apoi pe obraji și bărbie. Clipind, m-am străduit să îndepărtez cât mai multă apă posibil. Apoi am văzut ce era acolo și-am șovăit. Doamne, rostiră buzele mele. Cuvântul se născu mort și minuscul și fu măturat de-un val al furtunii. Sperasem ca poarta să aparțină unei clădiri vechi, Hotelului Willows, conform hărții mele, dar nu era așa. Părăsisem drumul ori prea devreme, ori prea târziu; asta era intrarea într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
fruntea biciuite până atunci de ploaie, un șuvoi de apă mi se scurgea la picioare. Aveam ciudata senzație că tocmai căldura o făcea să se scurgă. Apa maronie de râu îndepărtându-se acum vlăguită de mine - pe moarte sau deja moartă. Schimbare de climă. — Doamne, ați mai văzut așa ceva? Am început să construim o arcă în spatele hotelului. Biroul de recepție era destul de înalt, dar probabil că și ea era foarte scundă sau era așezată pe un scaun cu picioare mult prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
dreptate să-ți acorzi puțin timp de odihnă după toate prin câte ai trecut ca să ajungi aici. Descărcam cutii cu cărți de pe scaunele din spate ale jeepului galben și mă gândeam la ideea de potențial și elan. Jeepul galben era mort. În timpul nopții, furtuna își croise drum spre motor și transformase ceva important și uscat în ceva stricat și ud. Tușa Ruth sunase la service-ul din localitate, dar din cauza inundațiilor tot orașul era plin de mașini răsturnate, eșuate și înnămolite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
o plimbare. Nu păruse deloc convinsă de asta, dar probabil că hotărâse că nu mă cunoștea destul de bine ca să se opună acestei idei altfel decât tăcând și ridicând din sprâncene a îngrijorare. Poteca ducea spre o verandă plină de frunze moarte. Se intra prin două uși duble, făcute din lemn închis la culoare și genul acela de sticlă vălurită cu plasă de sârmă înăuntru. Am împins ușa din stânga și aceasta s-a deschis pe jumătate. — E cineva aici? Tușa Ruth avusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
prindem în capcană. — Și să-l luați cu voi? — Da. Cu ajutorul dumneavoastră, îl putem captura, îl putem transporta în siguranță și-l putem ține în viață o perioadă de timp nedefinită. — Odată prins, nu-mi pasă dacă e viu sau mort. Deși, sincer să fiu, m-aș simți mult mai în siguranță dacă ar fi mort. — Da, zise domnul Nimeni. Vă înțeleg perfect. — Dar de unde știți? De ce sunteți atât de sigur că lucrul ăsta poate fi făcut? — Sunt sigur. — De ce? Pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
îl putem transporta în siguranță și-l putem ține în viață o perioadă de timp nedefinită. — Odată prins, nu-mi pasă dacă e viu sau mort. Deși, sincer să fiu, m-aș simți mult mai în siguranță dacă ar fi mort. — Da, zise domnul Nimeni. Vă înțeleg perfect. — Dar de unde știți? De ce sunteți atât de sigur că lucrul ăsta poate fi făcut? — Sunt sigur. — De ce? Pentru o clipă, n-am crezut că-mi va răspunde. Pentru că l-am văzut, zise el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ud... Transpirația picura de-a dreptul de pe el, stropi mari atârnându-i și căzându-i de pe nas, bărbie, chiar de pe manșetele jeanșilor. Pic pic pic pic. — Patru, am spus. Îmi tremurau mâinile. Nu știam ce să fac. — Știți că sunt mort, nu-i așa? spuse Nimeni. Uitați. Întinse palma. De pe vârfurile degetelor, cu un răpăit egal, îi picura un lichid. Pic pic pic pic. — Vedeți? Nu... — Acum vedeți. Totul. E evident. Apoi, ca și când și-ar fi amintit ceva, se răsuci repede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
aceea a unei persoane întinse într-un sicriu, calmă și înțeleaptă. Înclină ușor din cap, mecanic. — Important acum e să cedezi, zise el, încet. Avea o altă voce, era ceva mult dincolo de cuvintele rostite. Știi adevărul. Știi că ești deja mort. În adâncul tău știi asta. Eric Sanderson a dispărut, a dispărut de mult. La fel și Clio Aames. Totul, tot ce-a fost el acum s-a terminat. Ar trebui să-i abandonezi și corpul. Ar trebui să nu te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
alge putrezind în bătaia soarelui. Nu știi cine sunt, nu-i așa? spuse noua lui voce. Stând acum în picioare, se întinse cât îi permitea corpul coilănos, împrăștiind picături de apă în toate părțile. Sunt tu, desigur. Suntem aceeași non-persoană moartă. Am coborât privirea și m-am îngrozit văzându-mi propria cămașă albastră udă și lipicioasă. M-am opus acestei dovezi de ne-logică - e doar transpirație, ești bolnav, e doar transpirație și nu gândești cum trebuie. Înaintă câțiva pași, împleticindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
dejun, prânzul și cina. — Bine. — Începând de-acum. — Bine. — Nu, serios. Începând de-acum. Am ridicat încet din sprâncene, scuturându-mă de toate gândurile acelea și revenind la lumea reală. — Scuze, ce spuneai? Haide, zise ea, sărind în picioare. Sunt moartă de foame. Tușa Ruth ne pregăti amândurora două mic-dejunuri englezești complete, cu cârnăcior și șuncă și ouă și fasole și pâine prăjită. Nu mi-am dat seama cât de foame mi-era până când muntele de mâncare nu ateriză pe masă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
multe ori pe chestia asta. — Ți-ai dat seama că ceva nu era în ordine? — O, da. O simți. Acum pot să gândesc făcând abstracție de ea, zise și ridică privirea, concentrându-se asupra unui lucru lăuntric, de zona aia moartă din minte unde sunt depozitate informațiile lui, dar atunci ai mei au crezut că am avut un fel de atac de apoplexie sau ceva de genul ăsta. Am fost pe la doctori, tot tacâmul. — Doctorii ce au spus? Au scăpat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
scormonind focul firav cu un băț. Când eram mică, aveam în jur de șapte sau opt ani sau cam așa, îmi doream foarte mult o jucărie anume. De fapt, era mai mult un joc științific... — Un joc științific? — Las-o moartă, Sanderson. Încă o mișcare cu bățul în foc. — În orice caz, pusesem totul la cale și, dacă reușeam să strâng toți banii de buzunar vreme de șase săptămâni, puteam să mi-l cumpăr. Dar când ești copil și vrei cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
să sufere pentru ceea ce era într-adevăr, să sufere pentru cruzimea cu care mă făcuse să mă simt o parte din ceva, să mă simt cald, dorit și iubit, să simt că nu trebuie să fiu singur în lumea asta moartă și pustie, și totul de dragul unui plan rece și calculat. M-am uitat la ea și o voce dinlăuntrul meu șopti, vedem lumina stelelor doar pentru că toate stelele sângerează. — Prea bine, repetă Scout. Da, da, da. Asta vrei să auzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mare atenție - cartea asta-i nesănătoasă. E nesănătoasă și contagioasă, cu idei periculoase și înșelătoare, înțelegi? Nu vreau să mă mai întrebi niciodată nimic despre ea. Deschise brusc enciclopedia și-o aruncă tare în perete. Am auzit pârâitul cotorului. Cartea moartă căzu greoaie pe podea. Nu eram tulburat sau intimidat. Era ceva prea mare, prea important. Venisem la Fidorous după răspunsuri. Uneori, răspunsurile nu trebuie date în cuvinte. M-am uitat țintă la cartea ruptă. — Asta-i tot, nu? am spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
goană pe mare. Doctorul tresări, pierzând cârligul și aproape pierzându-și și echilibrul. Eu am aruncat sulița și am sărit să-l apuc și să-l trag în spate de la marginea navei. — Aia a fost..., am zis. Iisuse, se prefăcea mort? Fidorous se desprinse din brațele mele și se întoarse să vadă butoiul gonind pe marea liniștită. — Scout, coboară și mai leagă un harpon. Eric, tu va trebui să cârmești. Repede, haideți amândoi, mișcarea, mișcarea, mișcarea. O să prindem rechinul isteț al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
adresându-mă imaginii. Nu mă întorc, n-o să mă întorc niciodată. Pas cu pas, să-ncerc să fiu curajos și puternic? Să fac față și să merg mai departe, de ce să-mi doresc asta? Am simțit lacrimile încinse. — Ea e moartă. Capul îmi căzu în îndoitura cotului. — Ea e moartă și eu sunt sătul până peste cap să supraviețuiesc. Și am plâns și am plâns și am plâns. Trecură clipe mohorâte, spălăcite. Și-atunci. Spatele îmi fi atins de-o căldură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
întorc niciodată. Pas cu pas, să-ncerc să fiu curajos și puternic? Să fac față și să merg mai departe, de ce să-mi doresc asta? Am simțit lacrimile încinse. — Ea e moartă. Capul îmi căzu în îndoitura cotului. — Ea e moartă și eu sunt sătul până peste cap să supraviețuiesc. Și am plâns și am plâns și am plâns. Trecură clipe mohorâte, spălăcite. Și-atunci. Spatele îmi fi atins de-o căldură. Am ridicat ochii. Raze de soare, lumină răzbătând prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

céderea Uniunii Sovietice. 2 - Tu, Edmundîci, se vede cé nu posezi sensul cuvintelor. Sé-ți dau dar, pentru mai buné Înțelegere, o propoziție cu bostaneté. De exemplu: „Sé dau cu bostaneta-n cap lui Gurski”. Și-acum réspunde-mi, ce este un iepure mort cu bostaneté? - Mai bine fac focul. Tăi copacii cu toporul și iau toate florile de tei. Sé aibé toaté lumea ceai. Cartofi, toate cele! - Edmundîci, știm cu toții cé pardoseala este. Dar ce Înseamné cînd o pardosealé este buné sau rea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-i de luminé! Mé va ucide oare vreodaté cu șiretlicul unui scorpion? - Întrebarea 904, Edmundîci. Nu se potrivește. Nicidecum nu se potrivește. Adu-ți aminte, Edmundîci. Poate Încercém Împreuné? - Nu moare iepurele! Nu moare niciodaté! Iepurele nu poate sé fie mort! - Tu, Edmundîci, se vede cé nu posezi sensul cuvintelor. Ce vorbé-i asta? Cum sé nu moaré iepurele? Iepurele moare! - Iepurele nu poate sé moaré! Poate sé se deghizeze iepurele, dar de murit nu moare! Iepurele poate sé stea pe jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
dar de murit nu moare! Iepurele poate sé stea pe jos, sé facé viermi și sé adune muște! Dar iepurele nu moare niciodaté! - Moare iepurele! Ce vorbé-i asta, Edmundîci?! Cum crezi cé ți-aș fi vorbit eu despre un iepure mort dacé iepurele n-ar muri?! Cum crezi cé mi-ar fi venit mie așa ceva În cap?! Iepurele moare! Este un lucru pe care-l știe toaté lumea! Altfel toaté lumea ar ști cé iepurele nu moare! Dar poți sé Întrebi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mînca urechile și coadé. Bérbații Își suflecau mînecile și erau murdări pîné la coate de mizeria care se lua de pe porc. În urmă cutițelor rémînea o piele albé gélbuie, așternuté pe porc că o péturé. Șasa se uită la porcul mort Întins pe scînduré cu picioarele În sus, cu pieptul desfécut de topor și se bucură. Iaté, În sfîrșit, porcul acesta mort! Bine cé l-au téiat! Șasa Îl bétea peste boț și nu murea. Dar acum a murit. Foarte bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
În urmă cutițelor rémînea o piele albé gélbuie, așternuté pe porc că o péturé. Șasa se uită la porcul mort Întins pe scînduré cu picioarele În sus, cu pieptul desfécut de topor și se bucură. Iaté, În sfîrșit, porcul acesta mort! Bine cé l-au téiat! Șasa Îl bétea peste boț și nu murea. Dar acum a murit. Foarte bine cé a murit. Era un porc nesuferit. Dar acum, iaté-l aici, cu matele Întoarse. Tata a trasat cu cuțitul o téieturé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
clasa muncitoare, În frunte cu Vladimir Ilici Lenin, au Învins regimul țarist, iar proletariatul liber a preluat puterea. Era ziua biruinței noastre. Mergeam la paradé, noi pionierii. Noi, viitorul Patriei Sovietice! Boală era ascunsé În trupurile lor că un iepure mort Într-o vizuiné nepopulaté. Vizuinile erau Încépétoare și curate, si razele de soare le luminau pîné În adîncuri. Sandalele ei roșii stéteau la intrare că doué ciupercuțe roșii crescute pe nisipul galben-risipitor al florilor. O luminé greu de explicat lumină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
sé moaré oamenii nevinovați? Mai bine sé fie În toaté lumea Uniunea Sovieticé! Téiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi schije lor În cap, sé meargé lumea pașnic la serviciu! De ce mor iepurii În péduri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]