3,059 matches
-
banii și actele pe tren“... „Buletinul“... Cum naiba să-i dau buletinul tocmai acum?... „Amendă. Până unde mergi?“... „La Pașcani“ - mint eu, pentru a-i slăbi atenția, astfel încât să pot fugi la a doua stație. „Hai cu mine!“, a zis nașul. Îl urmam cuminte, în timp ce controla biletele celorlalți... Apoi m-am înfricoșat la gândul că o să mă percheziționeze și o să-mi ia buletinul... M-am cerut la baie. Am intrat și mi-am ascuns buletinul sub talpă, în adidași. Am ieșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
bună în afară" și mă complăceam în mici acte de evaziune (dacă nu de rezistență) făcând tentative de a învăța japoneza sau germana, ajungând la volumul patru din Mauger și conversând în franceză în jurul unui nechezol, mergând cu trenul cu nașul, sau locuind într-o mansardă interbelică de pe strada Polonă. În a doua jumătate a lunii decembrie, ascultam Europa Liberă transmițând de la Timișoara și pe un prieten relatându-ne despre un eventual complot de a-l răsturna pe Ceaușescu al unor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
punerea pirostriilor pe frunțile copiilor. Am văzut preoți de tot felul. Unii, grăbiți, scurtau sau condensau slujba. Alții, cu morgă și parapon, rosteau cuvintele răspicat și sonor, de se cutremurau zidurile și fugeau diavolii ce supăraseră pe cuvioșiile-lor. Am văzut nași neserioși, pentru care nășitul era o afacere plicticoasă. Am văzut, mai ales pe canicula trecutei veri, femei cu rochii decoltate până la buric, la care se benoclau popi sangvini, în scen(et)e demne de fantezia lui Florin Lăzărescu, spumante ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
sunt preamărite cu lirism. Este o școală a frumuseții sufletești. O frumoasă imagine se conturează peste aceste doine bogate în nenumărate detalii precise: ceremonialul nunții românești, mireasa împodobită cu o cunună cu fire de aur care-i cad pe umeri; nașul și nașa țin pentru câteva minute deasupra mirilor o coroană de flori sau de metal; prietenii lasă daruri într-un talger așezat pe masă; un brad împodobit cu fire de aur și panglici este purtat prin fața mirilor, iar după nuntă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Update 2012 Scuzele mele față de Adrian Năstase Cinci lecții italiene despre anticorupție 25 martie 2006, Dilema Veche Când ne gândim la operațiunea Mani Pulite (cu mâinile curate), nu trebuie să ne vină în minte imaginile stereotipe cu împușcături și mafioți, nași cu ghiuluri și rețele ascunse de putere. De fapt, Mani Pulite a vizat corupția politică: finanțarea partidelor, mita mascată, fondurile speciale pentru cumpărarea politicienilor, dubla contabilitate, chestiuni de acest fel care au reușit să dărâme un sistem politic. Cifrele sunt
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
vreme de multe ore, ce n-aș fi visat niciodată: trei terine de pui cu nuci, alune, caise, smochine, salvie etc., învelite în bacon crocant. După cât au fost de lăudate, am înțeles că am dat lovitura. Apoi am hotărât cu nașul și tovarășul meu de prosteală, deși câțiva dintre noi erau bolnavi și triști, inclusiv el, să nu ne lăsăm și ne-am mascat ca în toți anii. De astă dată - în reni cu coarne de elan și babețici de Rudolf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Anna Seghers, care a scris marele roman A șaptea cruce, și Alfred Döblin, cu Berlin, Alexanderplatz. Două cărți cu care se poate învăța arta epicului. Apoi există americanii: Faulkner, Philip Roth, T.C. Boyle, Tennessee Williams. Iar pentru fiecare carte am nași: pentru Vremea minunilor - Fellini și romanul Marcel, al lui Marcel Pagnol, o descriere minunată a unei copilării în Provence. Kerouac și, în puțină măsură, Herta Müller - ce combinație? - m-au inspirat pentru Drumul scurt spre casă. Iar romanul la care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare pentru viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru viața lor. în preziua nunții, vorniceii cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cei doi tineri cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților la acest moment festiv. Nașii servesc pe participanți cu țuică și prăjituri. Mirii se urcă împreună, alături
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților la acest moment festiv. Nașii servesc pe participanți cu țuică și prăjituri. Mirii se urcă împreună, alături în primul faeton și tot alaiul de nuntă se îndreaptă către casa mirelui. La intrarea în curte, doi tineri primesc de la socrii cei mari un colac mare pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
două prăjini sus, pe direcția porții pe sub care trece întreg alaiul de nuntă în curtea casei mirelui. La masa întinsă în curtea casei iau loc mirii în capul mesei și tot tineretul participant la nuntă. La masă sunt serviți de nași, ajutați de bucătărese care servesc bucate proaspete și mai ales renumitele sarmale moldovenești. Tot la această masă se rostea și vestita orație de nuntă. Un tânăr din sat cu calități orale, adresează urări alese mirilor, nașilor și chiar socrilor: Bună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
masă sunt serviți de nași, ajutați de bucătărese care servesc bucate proaspete și mai ales renumitele sarmale moldovenești. Tot la această masă se rostea și vestita orație de nuntă. Un tânăr din sat cu calități orale, adresează urări alese mirilor, nașilor și chiar socrilor: Bună vreme, bună vreme, Unde-i stolnicu din casă? înainte să ne iasă, Nouă sama să ne ieie Drumu-n casă să ne deie! Oratorul arată scopul vizitei sale. El prezintă mireasa ca pe o floare pe care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu pistrui Și i-oi da-o nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Și după ce om termina, Om vedea ce s-o întâmpla. Oi, saraca, nună mare, Că-i frumoasă ca o floare, Dar și nașu îi mai tare, C-are punga cu parale. Găinușa-i cu pistrui Și i-oi da-o nașului, I-o dau cu mare drag, Că și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână, Să fie tot voie bună Pentru nația română. Găinușa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o foaie nouă Și eu cloșca de pe ouă, Tu mi-ai dat o foaie întreagă, Și eu o găină beteagă. Asta-i nuntă de jucat, Nu-i plăcintă de mâncat. Tot omul cu voie bună Să jucăm o săptămână. După ce nașu primea găina, o desfăcea în bucățele mici și dădea la invitații săi să guste din găină. Se făcea apoi darul, fie în bani, fie în natură. Nașul avea obligația să numere banii și să anunțe suma încasată, iar apoi să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plăcintă de mâncat. Tot omul cu voie bună Să jucăm o săptămână. După ce nașu primea găina, o desfăcea în bucățele mici și dădea la invitații săi să guste din găină. Se făcea apoi darul, fie în bani, fie în natură. Nașul avea obligația să numere banii și să anunțe suma încasată, iar apoi să dea banii miresei. între timp soseau și soacrele (mama miresei însoțită numai de femei - rude apropiate și vecine). Erau întâmpinate de către miri, nași și socrii cei mari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bani, fie în natură. Nașul avea obligația să numere banii și să anunțe suma încasată, iar apoi să dea banii miresei. între timp soseau și soacrele (mama miresei însoțită numai de femei - rude apropiate și vecine). Erau întâmpinate de către miri, nași și socrii cei mari (părinții mirelui), așezate la masă și cinstite cu rachiu de prune de către miri, nași și socrii mari. Soacrele nu plăteau cu bani, ci făceau cadouri, în special păsări, dar și alte bunuri. Distracția continua până spre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dea banii miresei. între timp soseau și soacrele (mama miresei însoțită numai de femei - rude apropiate și vecine). Erau întâmpinate de către miri, nași și socrii cei mari (părinții mirelui), așezate la masă și cinstite cu rachiu de prune de către miri, nași și socrii mari. Soacrele nu plăteau cu bani, ci făceau cadouri, în special păsări, dar și alte bunuri. Distracția continua până spre miezul nopții, după care toți treceau la odihnă. Dimineața se relua distracția, se pregătea pripoianul-un bărbat frumos, voinic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
atenție. Voalul era așezat pe două bețe și jucat de un flăcău. Voalul era așezat apoi de către nună la o viitoare mireasă, iar floarea mirelui la un viitor mire și aceștia dansau împreună. La dezgătitul miresei se dădeau cadouri din partea nașilor, a socrilor și a rudelor mai apropiate, atât miresei ca viitoare gospodină, cât și mirelui ca viitor gospodar. în general, la nunta tradițională participa mai tot satul și nunta era un fel de petrecere cu muzică, mâncare și băutură dată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cinstea tinerilor căsătoriți. Părinții mirelui donau acestuia o pereche de boi și o bucată de pământ, iar părinții miresei trebuiau să doneze o vacă și o bucată de pământ. Participanții erau invitați apoi acasă la mireasă și apoi la casa nașilor. Așa că distracția ținea până marți seara și chiar miercuri dimineața. Nu se punea problema veniturilor câștigate la nuntă. în duminica următoarea nașii trebuiau să scoată finii la biserică unde li se citea o rugăciune specială și dădeau lumânările aprinse preotului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o vacă și o bucată de pământ. Participanții erau invitați apoi acasă la mireasă și apoi la casa nașilor. Așa că distracția ținea până marți seara și chiar miercuri dimineața. Nu se punea problema veniturilor câștigate la nuntă. în duminica următoarea nașii trebuiau să scoată finii la biserică unde li se citea o rugăciune specială și dădeau lumânările aprinse preotului. „De vreme bună și de om bun, nu te mai saturi. (Proverb popular) 7. Tradiții și obiceiuri Cel mai așteptat eveniment de către
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
multe rânduri de lacrimi din partea celor dragi și mai ales din partea fetelor iubite. Există apoi o serie de obiceiuri legate de botezul copiilor. După naștere, femeia cu pruncul sunt aduși acasă și tatăl natural al copilului trebuie să găsească un naș care să-i boteze copilul. Pentru primul copil se ia de obicei ca naș, nașii de cununie. Dacă aceștia refuză, atunci se caută un alt naș. în ziua hotărâtă, de obicei după 6 săptămâni de la naștere, copilul este adus la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi o serie de obiceiuri legate de botezul copiilor. După naștere, femeia cu pruncul sunt aduși acasă și tatăl natural al copilului trebuie să găsească un naș care să-i boteze copilul. Pentru primul copil se ia de obicei ca naș, nașii de cununie. Dacă aceștia refuză, atunci se caută un alt naș. în ziua hotărâtă, de obicei după 6 săptămâni de la naștere, copilul este adus la biserică de către bunică sau de o altă persoană rudă cu mama copilului. Acolo vine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]