2,943 matches
-
considerații de ordin foarte general, în care se vorbește de prelucrarea limbii și de idealurile morale și instructive pe care trebuie să le urmărească literatura, definită la 1829, într-un mod care nedumerește astăzi: "Productul mintei și a învățăturilor unei nație se numește literatură, și părțile ei sînt poezia, filozofia, istoria și ritorica, aceste învățături se numesc cu drept încă umanitate, căci prin ele omul cîștigă cugetări de moral, simțiri delicate cei filantropi". Suntem într-o epocă, în care valorile estetice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
corespondenții ce-i vom avea să nu-și pregete nici unul a trimite cîte cevadin rodul cetaniii, cunoștințelor și a geniului său la Foaia noastră, fie aceea original sau traducere; noi toate le vom primi cu mulțămită și recunoștință în numele întregii nații. Poate cineva la scrierile sale săși puie numele cel adevărat sau altul iscodit, dar anonim nu putem să tipărim. Așa, numai întracesta chip când se va face Foaia aceasta adevărata avere a românilor. Noi într-această întreprindere a noastră cu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
os. Cu bani, fără bani, îl poate citi cineva și cu plată și cu gratis. Ca să poată însă a se ținea, și-a ales un stăpîn căruia îi slujește de 19 ani. Acest stăpîn îl știe toți cine este, este Nația care îi plătește numai cînd e în lucrare, iar când e bolnav, cînd se odihnește stă pe cheltuiala lui. Estimp, pentru cheltuiele ce a făcut îndoindu-și hîrtia și articolele, cere și el o plată îndoită, cum am zice cere
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați la o nație, care prin întîrzierea în cultura duhului putem să zicem cum că ridică mila iubitorilor de omenire din veacul nostru. Suflete al meu! gătește-te a-ți vărsa toate simtimentele cele mulțămitoare înaintea preabunului nostru suveren și părinte FERDINAND I-lea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dar deosibit, o facere de bine neprețuită, o priveghere, o pronie părințască cu ochi ageri străbătătoare asupră-ne și la toate lipsele și trebuințele noastre! Lățirea științelor și a cunoștințelor, împărtășirea ideilor la toate plasele de oameni! strigă astăzi toate națiile, toate stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la aceste sînt cărțile, literatura, scrierile periodice lățite și propoveduite la toți. Noul aceste ne lipsea; iată că ni s-au dat, și ni s-au dat atunci cînd celelalte nații cu noi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
astăzi toate națiile, toate stăpînirile cele înțălepte și părințești; mijloacele la aceste sînt cărțile, literatura, scrierile periodice lățite și propoveduite la toți. Noul aceste ne lipsea; iată că ni s-au dat, și ni s-au dat atunci cînd celelalte nații cu noi împreună lăcuitoare încă au ajuns să cunoască cum că singură luminarea și dezvolvirea ideilor unui popor, cum este al nostru, poate să-l puie în stare a contribui fizicește și moralicește la fericirea patriei, într-a căria sîn
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
putea face în ziua de astăzi decît că ni să dă voie slobodă a ne lupta și a păși cătră luminarea noastră pe toate căile care sînt deschise și înaintea altor neamuri. Cu toții știu și pricep cum că renașterea unei nații pe o cale mai ușoară și mai scurtă nu este altfeliu cu putință decît prin însuși lucrarea și îmbogățirea limbei și a literaturei sale. La aceste să ne dea zbor nempedecat, și noi sîntem scăpați de întunerecime. Toate alte mijloace
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu cît are izvoare mai bogate pă maica și surorile sale, de unde să se poată ajutora: ardelenii, mai mult decît un milion și două sute mii romîni să rămîie tocma acuma răci și nesimțitori pentru limba sa, pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală în fiii aceștii nații. Literații și cetitorii noștri nu poftesc să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pentru limba sa, pă care, precum toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală în fiii aceștii nații. Literații și cetitorii noștri nu poftesc să înceteze Foaia aceasta, ci numai planul ei să se schimbe, apucîndu-se mijloace ca acelea care, cu cît ne simțim mai rămași, cu atîta mai pă scurtă cale să ne apropie cătră scoposul cel
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
parte din boieri și alți cetățeni, pătrunsă de adevărul cel dovedit de atîtea veacuri că teatrul însoțit cu învățătura publică este cel mai d-a dreptul și singur mijloc de a derăpăna obiceiurile cele urîte și a forma gustul mei nații, toți într-o pornire și într-un cuget, prin mijloacele spre a putea cu vreme a se dobîndi un Teatru Național. Așa s-a găsit cu cale a se forma o tovărășie sau Soțietate Filarmonică, ale căria mădulare fieștecare va
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
va face lecțiile sale gratis. Lecțiile sale vor fi despre elocvență și felurile ei, despre stil și felurile lui, despre înalt, simplu sau jos, despre frumos, despre gust, despre proză și poezie, despre felurile poeziei, o preascurtă istorie a literaturei națiilor celor mai însemnate, autorii cei mai vestiți ai acestor nații, capodoperile sau scrierile lor cele mai însemnate și în sfîrșit va face un curs deosebit despre poezia sfîntă sau cea ovreiască ai căria autori sau prooroci sînt traduși în limba
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
elocvență și felurile ei, despre stil și felurile lui, despre înalt, simplu sau jos, despre frumos, despre gust, despre proză și poezie, despre felurile poeziei, o preascurtă istorie a literaturei națiilor celor mai însemnate, autorii cei mai vestiți ai acestor nații, capodoperile sau scrierile lor cele mai însemnate și în sfîrșit va face un curs deosebit despre poezia sfîntă sau cea ovreiască ai căria autori sau prooroci sînt traduși în limba noastră și din a căria rodnicie de frumuseți vor fi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
muzicant și poet cari pe lîngă fire au adăogat și învățăturile pregătitoare și băgările de seamă și aflările a mai multor bărbați din mai multe veacuri adunate la un loc. Dacă scrierea sau cărțile unei limbi este trupul literaturei unei nații, declamația este sufletul ei; fără dînsa literatura este ca și moartă și niciodată nu va face isprava unui trup însuflețit. Poate să vază cineva forma și mărimea ei, întocmai precum vede trupul unei tinere de o frumusețe îngerească sau al
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
copilile la despozițiile ce au la muzică. Pentru cheltuielile însă ce soțietateaa va face spre creșterea fiicilor d-lor, vor da încredințare că sfîrșinduși învățăturile le vor hotărî întru această carieră. VII. MOMENTUL "DACIA LITERARĂ" “Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate”. Mihail Kogălniceanu După punerea bazelor presei în limba română de către I. H. Rădulescu ("Curierul românesc", 1829), Gh. Asachi ("Albina românească", 1829) și Gh. Barițiu ("Gazeta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Albina românească" (1846), aproape în aceiași termeni, ca și Mihail Kogălniceanu. Că mentorul "Daciei literare" nu era, cum a crezut Petre V. Haneș, împotriva traducerilor, ne dăm seama și dintr-un fragment din romanul "Tainele inimii": Nu este iertat nici unei nații de a se închide înaintea înrîurilor timpului, de a se mărgini în ce are, fără a se împrumuta și de la străini". Un merit al "Daciei literare" este acela de a fi promovat, pentru prima dată la noi, o definiție cuprinzătoare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt: destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații. Foaia noastră va primi cît se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale îi vor umple mai toate coloanele. Dacia, ce prin urmare cuprinde toate ramurile literaturei noastre, va fi despărțită în patru părți. În partea dintăi vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
am hotărât să deparazitez viața neamului românesc de toți evreii, nu mi-am dat seama că produc o mare criza economică. Dar mi-am spus că este un război pe care-l duc. Și atunci, la război, sunt pagube pentru nație. Dacă scăpăm momentul acesta istoric de acum, l-am scăpat pentru totdeauna”1. Comisia Internațională asupra Holocaustului în România concluziona că numărul total al românilor și ucrainienilor evrei, care au pierit în teritoriile aflate sub administrație românească, era între 280
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
am hotărât să deparazitez viața neamului românesc de toți evreii, nu mi-am dat seama că produc o mare criza economică. Dar mi-am spus că este un război pe care-l duc. Și atunci, la război, sunt pagube pentru nație. Dacă scăpăm momentul acesta istoric de acum, l-am scăpat pentru totdeauna”. Comisia Internațională asupra Holocaustului în România concluziona că numărul total al românilor și ucrainienilor evrei, care au pierit în teritoriile aflate sub administrație românească, era între 280.000
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Ruxandra Longinescu, Ideea prințului străin și alegerea principelui Carol de Hohenzollern, domnitor al României, Iași, Tipografia "Dacia", 1904, p. 15. 268 "Europa în dreptatea sa va ține seama de dorințele rostite în atâtea rânduri și cu stăruință de o întreagă nație", în Sorin Liviu Damian, op. cit., p. 34. 269 Al. Lapedatu, "11 februarie în perspectiva istorică a trei sferturi de veac", în Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria III, tom XXIII, 1940-1941, p. 315. 270 Gheorghe Platon, op. cit., p. 443. 271
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
îndreptățiți datorită secolelor întregi în care și-ar fi păstrat identitatea fiind hărțuiți de populațiile migratoare. Cerând "Neatârnarea administrativă și legislativă în toate cele din lăuntru, fără amestec a orice puteri străine" și "să avem credință în viitorul nostru. O nație asupra căria au trecut huni, goți, avari, vandali și alte atâtea seminții străine [...] a rezistat și s-a ținut până astăzi, [...] nu este cu putință ca să fie osândită de providență să piară tocmai astăzi în secolul naționalităților (subl. m.)" (Bălcescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fie osândită de providență să piară tocmai astăzi în secolul naționalităților (subl. m.)" (Bălcescu în Apărarea patriei...: 1977b, 94-95) faimosul revoluționar nu avea cum să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
patriei...: 1977b, 94-95) faimosul revoluționar nu avea cum să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură nație, unire la care suntem
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură nație, unire la care suntem meniți prin naționalitate, prin aceeași limbă, religie, obiceiuri, simțăminte, prin poziția geografică, prin trecutul lor și, în sfârșit, prin nevoia de a se păstra și a se mântui. Dacă naționalitatea este sufletul unui popor, dacă câtă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie să le primească cei ce săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă de asemenea dimensiunea constitutiv fascizantă a leninismului romantic. ""Noi nu avem nevoie de leneviți profeți, de iude care nu au
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
numele, desigur mai puține, ale celor care au salvat vieți omenești sau, față de ucigași, au avut un gest de Împotrivire. Lor li se cuvine nu numai recunoștința urmașilor victimelor, ci respectul nostru, al celorlalți, fiindcă au Încercat să păstreze onoarea nației și omenia pe care părinții sunt datori să o lase moștenire fiilor. N-au reușit pe deplin, deoarece majoritatea contemporanilor n-au mișcat un deget, ceea ce, În limbaj juridic, Înseamnă „neasistență față de persoane În primejdie”. Pasivitatea lor i-a Încurajat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]