2,620 matches
-
paroh atunci Petru Ivan. Arzând și această biserică, credincioșii din Stejărel se hotărăsc să-și construiască propria casă închinată Domnului, și în anul 1851, fiind preot paroh Agheu Trifu, edifică această biserică din lemn, în stil ardelenesc, cu tindă, pronaos, naos și altar, cu un turn înalt, care ține loc și de clopotniță, cu un coif svelt, cu zvâcniri de săgeată spre infinitul cerului, simbolizând tendința sufletului românesc spre înaltele idealuri. La început biserica a fost acoperită cu șindrilă, dar din
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
în spirală, prin care se ajunge la încăperea clopotelor aflată la etaj. Această încăpere are patru arcade: două către vest (simetrice celor de la parter) și câte una spre sud și spre nord. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o boltă semicilindrică. Pictura interioară a fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
aflată la etaj. Această încăpere are patru arcade: două către vest (simetrice celor de la parter) și câte una spre sud și spre nord. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o boltă semicilindrică. Pictura interioară a fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
către vest (simetrice celor de la parter) și câte una spre sud și spre nord. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o boltă semicilindrică. Pictura interioară a fost realizată după anul 1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru Evangheliști, pe pereții laterali sunt două rânduri de picturi ale mucenicilor. În stânga intrării se află Sfinții Constantin și Elena, iar în dreapta este tabloul votiv. Spre deosebire de
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
sa reflectă hainele de la curtea suceveană. Scena "Pieta" (a punerii lui Iisus în mormânt) din nișa proscomidiarului, relevă o influență a picturii venețiene din secolul al XVI-lea, în Moldova acelor vremuri. În biserică se află șase morminte, unul în naos și alte cinci în pronaos. Pe pardoseala din naosul bisericii se află o piatră funerară, având în mijloc un ornament cu o floare îmbobocită într-un vas. Pe marginea pietrei se află următoarea inscripție: ""Acest mormânt l-a împodobit robul
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
punerii lui Iisus în mormânt) din nișa proscomidiarului, relevă o influență a picturii venețiene din secolul al XVI-lea, în Moldova acelor vremuri. În biserică se află șase morminte, unul în naos și alte cinci în pronaos. Pe pardoseala din naosul bisericii se află o piatră funerară, având în mijloc un ornament cu o floare îmbobocită într-un vas. Pe marginea pietrei se află următoarea inscripție: ""Acest mormânt l-a împodobit robul lui Dumnezeu Ieremie Murguleț, fiicei sale ... Anisia, în anul
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
l-a înfrumusețat robul lui Dumnezeu Pan Gavriil Trotușan soției sale, roaba lui Dumnezeu Anna, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri și-a fost înmormântată aici în anul 7029 luna decembrie 2"" (=1521). A patra piatră de mormânt din naos are următoarea inscripție: ""Această piatră de mormânt a făcut-o Irimie Murguleț mamei sale Anastasia, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri și a fost înmormântată aici în anul 7173 luna aprilie 3"" (=1665). Inscripția de pe a cincea piatră funerară
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
comunitatea bulgărească. La 2 mai s-a aprobat construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Târnosirea bisericii are loc la 3 noiembrie 1819. Biserica este o clădire alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o sală cu două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică, sau pseudotrilob al bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică, sau pseudotrilob al bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă, realizată prin boltirea lor tradițională: partea centrală, ce reprezintă naosul, este supraînălțată de o turlă circulară, iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului, este amenajat cafasul, susținut de doi piloni masivi. În pereții groși, în partea de vest
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
ctitorului și tatălui său, Constantin Râșcanu, mare spătar și staroste de negustori din Iași, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară. Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară, amplă, și un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălțată camera clopotelor cu deschideri în arc, acoperită piramidal, în patru muchii. Aspectul exterior al bisericii este obișnuit pentru mediul rural din secolele XVII-XVIII, individualitatea sa
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
semicirculară, amplă, și un pronaos pătrat, deasupra căruia a fost înălțată camera clopotelor cu deschideri în arc, acoperită piramidal, în patru muchii. Aspectul exterior al bisericii este obișnuit pentru mediul rural din secolele XVII-XVIII, individualitatea sa constând în modalitatea lărgirii naosului, care privită din exterior lasă doar impresia unei biserici de tip triconc. În interior este evidentă prezența unei rotonde acoperite cu o singură calotă sferică, modificări structurale intervenite sub influența stilului neoclasic. Decorația plastică exterioară a clădirii sunt din arsenalul
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
impresionantă asemănătoare vechilor basilici siriere și cu cele ale palatelor bizantine din Constantinopol. Camera de rugăciune era formată din trei nișe ce merg paralel cu peretele sudic, aliniat aproximativ cu Mecca. Culoarele erau împărțite în două părți egale de către un naos care se întinde de la fațada curții până la bolta ce precedă "mihrab"-ul. O intrare ascunsă din această încăpere duce către palatul umayyad care sălășluiește la sudul zidurilor. În forma sa originală, moscheea era decorată cu marmură sculptată aurită și benzi
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
Simion Stroici, fostul episcop Anastasie Crimca a zidit o biserică mică, din piatră, în cadrul schitului mai vechi, din lemn. Biserica avea hramul Sfinții Enoh, Ilie și Ioan Evanghelistul și a fost sfințită în anul 1602. Deasupra ușii de intrare în naosul bisericii se află următoarea pisanie în limba slavonă: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh care se cinstește în Sfânta Treime, unui Dumnezeu și Preacuratei Sale maici și Sfântului și dreptului Enoh și sfântului prooroc Ilie și sfântului
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
zid. Absida altarului are formă semicirculară și este sprijinită de un picior de contrafort aflat pe axa altarului. Fațada este împărțită în două registre de un brâu format din cărămizi. În interior, biserica este compartimentată în trei încăperi: pridvor deschis, naos și altar. Din cauza faptului că biserica este foarte mică, pronaosul lipsește, iar iconostasul are numai ușile împărătești și ușa din partea de miazănoapte. În cimitirul mănăstirii se mai păstrează câteva pietre de mormânt vechi, scrise cu litere slavone. Printre mormintele vechi
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
vechime și stare, nu știm dacă este vorba de această biserică sau de una de lemn menționată ca fiind construită în 1700. Arhitectural, acest edificiu, cu puternici pereți din piatră, este o originală și valoroasă expresie a stilului romanic transilvan. Naosul dreptunghiular, cu bolta semicilindrică, are pe latura de est o absidă semicirculară decroșată, pentru altar, iar în latura vestică pronaosul. Ieșirea se face prin latura sudică a pronaosului, printr-un portal romanic, ce dă într-un pridvor deschis. Acoperișul acestui
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
pe latura de est o absidă semicirculară decroșată, pentru altar, iar în latura vestică pronaosul. Ieșirea se face prin latura sudică a pronaosului, printr-un portal romanic, ce dă într-un pridvor deschis. Acoperișul acestui pridvor, aflat de-a lungul naosului și pronaosului, se sprijină pe șase stâlpi patrulateri, din lemn, ornamentați cu crestături tradiționale românești. În partea vestică a bisericii din Mănăstirea, peste pronaos, în secolul al XVIII-lea, a fost ridicat un turn-clopotniță care, degradat fiind, în 1977, a
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
al XVIII-lea, a fost ridicat un turn-clopotniță care, degradat fiind, în 1977, a fost refăcut, din lemn, cu foișor și coif alungit, acoperit cu șindrilă, ca întregul edificiu. Cu ocazia lucrărilor de restaurare, pe peretele nordic al absidei și naosului, au fost găsite câteva palide urme de pictură murală, iar în jurul bisericii mai multe morminte vechi. De acest lăcaș, de cult mai aparținea și un clopot, de mici dimnensiuni, spart, care are gravată pe el, în relief, cu litere latine
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
a rămas până în zilele noastre o veritabilă capodoperă a picturii și sculpturii românești. Pictura bisericii în interior a fost executată de către Grigorie zugravul și fiul său Ioan, în anii 1756-1757. Pisania picturală se află scrisă în penel deasupra intrării în naos: „Această sfântă biserică a fost zidită din temelie de către Dumitru Filișanul, mare pitariu, în zilele marelui voievod Matei Basarab, fiind egumen la această mănăstire Vartolomeu, fiul popei Ioan Hotinescu din Drăgoiești. Acesta luând blagoslovenie de la Prea Sfinția Sa Părintele Episcop Kir Grigorie
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
tip bizantin, are pereți puțin înalți, decorați cu un brâu de cărămidă sub streașină și cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală așezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Catapeteasma - înaltă până la boltă - este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foiță de aur. Deasupra crucii Mântuitorului stă scris motivul osândirii Sale, în limbile ebraică, greacă și latină “Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor”. Mai jos, sub picioarele lui Hristos
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
având inscripția: “Io Matei Basarab Voevod”. Iar în cea stângă, se afla tot în aceiași porțiune Mitropolitul Ștefan, cu mitra pe cap și cu omoforul pe umeri, cu inscripția tot în slavonește: Chir Ștefan mitropolit și arhiepiscop a toată Țara”. Naosul și pronaosul sunt cam la fel de spațioase, despărțite de un zid înalt până la boltă, cu o deschidere cât o ușă obișnuită. Pridvorul este închis cu ziduri la fel de groase. Este pictat în totalitate (pereți și boltă). Are două deschideri pentru intrarea credincioșilor
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
două deschideri pentru intrarea credincioșilor: una în partea de apus cât o ușă obișnuită, alta la intrarea din sud de 1,80 m înălțime și de 50 cm lățime. Lumina provine în altar de la o fereastră așezată la răsărit, în naos, de la câte o fereastră pe fiecare parte a zidurilor, iar în pronaos de la o singură fereastră pe peretele din sud. Toate ferestrele sunt simple și fără grilaj metalic. Pridvorul n-are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
fereastră pe fiecare parte a zidurilor, iar în pronaos de la o singură fereastră pe peretele din sud. Toate ferestrele sunt simple și fără grilaj metalic. Pridvorul n-are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare. Turla este pe naos de forma octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Pardoseala este de scândură - în naos, plăci mari de beton - în pronaos, și piatră mică, cioplită cu șase fețe - în pridvor. În anul 1938 s-au ridicat din temelie mai multe
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]