75,178 matches
-
sarcinile constante care îi conferă o figură distinctă. Interesul național nu își schimbă oricând direcția, el nu ține de ideologii diferite sau de culoarea politică a partidelor care se perindă la guvernare; perenitatea acestuia reprezintă un corolar impus, ca o necesitate ineluctabilă, de elemente constante, uneori nemiloase, care prestabilesc destinul unei națiuni și politica sa externă concepută și modelată, pe această comandă imperativă. Este indiscutabil faptul că, pe deasupra tuturor acestor factori temporari de epocă, cu efecte în zig-zag, prevalează comandamentul afirmării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1978 și 1979, a fost invitat de Academia Diplomatică Internaționala din Paris la două astfel de colocvii. La sugestia organizatorilor, expunerile sale au avut ca subiect: "Democratizarea structurilor, negocierilor din domeniul dezarmării" (1978) și "Eliminarea forței și amenințării cu forța necesitate primordială pentru securitatea europeană" (1979). Colocviile s-au bucurat de o participare deosebită, printre invitați aflându-se și un laureat al Premiului Nobel pentru Pace (Sean Macbride), profesori universitari, miniștri și parlamentari, diplomați, ofițeri superiori de stat major din Franța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
invitat în cadrul Mișcării de nealiniere. În Centrala M.A.E., sub aspect organizatoric și funcțional al acestei instituții, a contribuit la înființarea Direcției Politice de Sinteză, conducând sectorul de Planificare a Politicii externe (1964 1966). A propus și a argumentat necesitatea instituirii funcției de "Purtător de cuvânt" al M.A.E., această inițiativă fiind însă respinsă la vremea respectivă. În perioada 1980 1990, a fost transferat de la M.A.E. la Ministerul Economiei Naționale, unde a activat, în calitate de inspector general. Rechemat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
În 1970, a fost inițiatorul a două propuneri vizând înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a următoarelor puncte: * "Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea de a întări cooperarea economică și tehnico-științifică între state" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). Potrivit rezoluției sale nr. 2658 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a hotărât un ansamblu de măsuri, inclusiv elaborarea unui amplu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
păcii și securității internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor dreptului internațional în relațiile dintre state", 8 septembrie 1972. Prin rezoluția omonimă nr. 2925 (XXVII), adoptată prin consens la 27 noiembrie 1972, Adunarea generală a recunoscut necesitatea imperioasă ca O.N.U. "să devină un instrument mai eficace în apărarea și întărirea independenței și suveranității tuturor statelor, a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a își hotărî singur soarta fără nici un amestec din afară și, potrivit Cartei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A acționat pentru stabilirea unei linii maritime regulate între Constanța și porturile georgiene, care să fie efectuate de ultimele nave aflate în proprietatea statului român (tip ferry-boat) din structura Companiei C.F.R. MARFĂ. A convins pe reprezentanții U.E. și Georgiei de necesitatea unei asemenea linii maritime, Constanța Batumi. U.E. a și aprobat un proiect de modernizare a portului Batumi, dar, din păcate, din lipsă de interes și profesionalism, partea română nu a fructificat această oportunitate (era vorba de 4,5 milioane euro
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a României și la obținerea statutului de membru al țării noastre în această uniune. În discursul său la cea de-a 37-a sesiune Ordinară a Adunării U.E.O., a arătat ca România dorește garantarea securității în Europa prin: (1) necesitatea creării unei rețele de tratate bilaterale cu țările membre ale N.A.T.O. și cu țările Est-europene; (2) stabilirea de relații de cooperare cu U.E.O. și Adunarea Parlamentară a U.E.O.; (3) coordonarea eforturilor de prevenire și înlăturare a consecințelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
soldată cu multe victime de ambele părți, ar incita conflictul între comunitățile sunite și cele șiite și ar duce chiar la izbucnirea unui război civil, cu consecințe grave pentru stabilitatea țării. Referitor la situația din provincia sârbă Kosovo, a evidențiat necesitatea soluționării conflictului pe cale pașnică, prin negocieri directe între autoritățile de la Belgrad și liderii minorității albaneze, pornind de la respectarea suveranității și integrității teritoriale a R.F. Iugoslavia și de la acceptarea acelor revendicări ale albanezilor, care sunt conforme cu reglementările și standardele europene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un vicepreședinte, a realizat o vizită în Mexic, iar în aprilie al aceluiași an, o delegație parlamentară mexicană a fost în România. Contactele politico-diplomatice româno-mexicane au evidențiat de fiecare dată pozițiile foarte apropiate ale României și Mexicului în problemele internaționale, necesitatea conlucrării reciproce în soluționarea unor probleme complexe, îndeosebi a celor legate de noua ordine economică internațională, de dezarmare, de promovare a unei politici democratice, bazate pe deplina egalitate și respect al independenței și suveranității, pe neamestecul în treburile interne, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
afacerilor externe, Corneliu Mănescu (mai 1969), precum și vizita în România a Președintelui federal al Austriei, Franz Jonas (11 17 septembrie 1969). Convorbirile dintre președinții celor două state au scos în evidență satisfacția pentru dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări și necesitatea promovării tuturor căilor și mijloacelor menite să contribuie la sporirea schimburilor comerciale pe baze echilibrate. S-a decis încheierea unui acord comercial pe termen lung. Comunicatul comun adoptat la încheierea vizitei a subliniat importanța unei conferințe consacrate problemelor securității și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1989 din România și, ulterior, în U.R.S.S. Vizita secretă efectuată de ministrul afacerilor externe Ioan Totu, la Soci, în U.R.S.S., însoțit de directorul direcției de spațiu și întâlnirile cu E. Sevardnadze, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., cu privire la necesitatea diminuării influenței politice a "Solidarității" poloneze, a confirmat informațiile conducerii române, că, în asemenea probleme sensibile, U.R.S.S. intenționa să facă apel la forță, în cazul în speță la pârghia economică, pentru a diminua acțiunile poloneze pe plan politic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reducerea forțelor armate și a armamentelor în Europa Centrală". La Helsinki, delegația română a susținut, cu succes, acceptarea regulii "consensului" în adoptarea hotărârilor, ca mijloc de apărare a intereselor fiecărei țări participante. De asemenea, s-a reușit să se recunoască necesitatea ca toate organele de lucru să fie deschise reprezentanților tuturor statelor participante. Delegația română a susținut, de asemenea, că va fi necesar ca următoarea Conferință europeană să consfințească angajamentul solemn al tuturor statelor participante ca în relațiile internaționale să nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un interes deosebit în rândurile oamenilor politici și de afaceri, autorităților locale și reprezentanților mass-media. A făcut parte din grupul de diplomați din sfera relațiilor multilaterale (Prof. Dr. Mircea Malița, ambasador Nicolae Ecobescu, ambasador Valeriu Tudor etc.), care au susținut necesitatea creării unei structuri politico-administrative interne (Minister al Muncii) care să elaboreze și să orienteze direct activitățile internaționale pe plan social, structurile de partid existente dovedindu-se inadaptate și ineficiente pentru aceste activități. Reîntors în Centrala M.A.E. (1972), a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lipsit de obstacole majore de la Atașat la Ambasador. În iulie 1972, pleca pentru prima oară din țară, în Elveția, la o conferință internațională neguvernamentală. La Clarens, după prima sa intervenție, privind concepția română asupra securității europene și a legăturilor cu necesitatea dezarmării, Yves Lagier, reprezentantul Franței îl felicită pentru consistența și claritatea expunerii și îi reproșează că a vorbit în engleză, afirmând că se aștepta să folosească limba franceză. Îi răspunde, în franceză, aducând omagii sincere "limbii culturii". În delegațiile de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cercetări nucleare de la Bombay și șantierul construcției unei centrale nucleare, unde se folosea sistemul canadian CANDU, la fel cu cel ce se construia în România. Când, în 1974, India a detonat o explozie nucleară în Rajahstan, justificând-o atunci cu necesități de ordinul construcției pașnice, în România nu a fost comentat public oficial. Prezent la post în zilele războiului indo-pakistanez din decembrie 1971, ambasadorul a informat M.A.E. român asupra desfășurării conflictului și urmărilor lui. A sugerat ca România să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la soluționarea problemelor din Orientul Mijlociu și securitatea internațională. În documentele pe care le-a negociat, în special tratatele de prietenie și declarațiile comune, semnate la nivel de șefi de stat, a acordat o atenție deosebită includerii în documentele respective a necesității retragerii Israelului de pe toate teritoriile ocupate în 1967 și, implicit, crearea unui stat palestinian, alături de Israel. Precizarea anului 1967 era deosebit de importantă. Această poziție a fost inclusă în toate cuvântările și intervențiile sale în cadrul Adunării generale a O.N.U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Chile și Uruguay), în septembrie 1968. Șefii de stat din țările vizitate au exprimat deplina solidaritate cu poziția guvernului român în problema invaziei în Cehoslovacia a trupelor Tratatului de la Varșovia, oferindu-se să acorde sprijin diplomatic României, în caz de necesitate. A contribuit la negocierea și semnarea de acorduri comerciale și de cooperare economică cu aceste țări, cu prilejul vizitei. În perioada anilor 1972 1977, a fost trimis pentru pregătirea vizitelor oficiale ale președintelui României în Zair (21 23 martie 1972
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
resursele financiare necesare de la donatori naționali, bilaterali și multilaterali. A acordat servicii de consultanță în diferite aspecte ale industrializării, inclusiv prin furnizarea de informații privind tehnologii noi și adecvate, promovarea investițiilor, pregătirea personalului, practici de dezvoltare industrială și a evaluat necesitățile țărilor beneficiare de asistența O.N.U.D.I. A elaborat și derulat asistența pregătitoare, a condus proiectele de cooperare tehnică executate de O.N.U.D.I. în țările respective și a negociat acordurile de cooperare dintre O.N.U.D.I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
6. Modele de guvernanță corporativă .................................................. .................................................. ..... 54 1.7. Măsurarea nivelului guvernanței corporative .................................................. ........................................ 55 1.8. Modelul clasic american al responsabilităților guvernanței corporative și cadrul de etică ..................... 62 1.9. Modelul guvernanței corporative eficace al Ernst&Young .................................................. .................... 92 1.9.1. Necesitatea atingerii guvernanței corporative eficace .................................................. ................. 92 1.9.2. Elementele modelului guvernanței corporative eficace .................................................. ............... 95 Bibliografie capitolul 1 .................................................. .................................................. ................................ 103 Capitolul 2 Controlul intern .................................................. .................................................. ........................................ 105 2.1. Conceptul de control .................................................. .................................................. ........................... 105 2.2. Caracteristicile controlului intern .................................................. .................................................. ......... 117 2.3. Responsabilitatea controlului intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
rezultatele comunicării auditului .................................................. .......... 352 4.4.6. Elementele caracteristice ale comitetului de audit .................................................. ....................... 355 4.4.6.1. Calitatea de membru în comitetul de audit .................................................. ..................... 356 4.4.6.2. Independența membrilor comitetului de audit .................................................. ................ 357 4.4.6.3. Necesitatea cunoașterii limbajului financiar .................................................. ................... 358 4.4.6.4. Calitățile președintelui comitetului de audit .................................................. .................... 359 4.4.6.5. Condițiile de numire a membrilor în comitetul de audit .................................................. .. 359 4.4.6.6. Planificarea întâlnirilor comitetului de audit .................................................. .................... 360 4.4
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
70, conceptul de guvernanță corporativă. Din aceste considerente, Congresul a insistat pe stabilirea unor reguli și reglementări, mult mai clare, pentru întărirea principiilor guvernanței corporative implementate în cadrul organizațiilor. Toate aceste evenimente regretabile au contribuit la apariția unui interes comun față de necesitatea îmbunătățirii controlului intern și auditului intern și a managementului riscului, ca piloni durabili ai guvernanței, realizabil prin abordarea integrată a principiilor și conceptelor guvernanței corporative din cadrul organizațiilor. În sprijinul acestui interes major, guvernul american, în 2002, a elaborat Legea Sarbanes-Oxley
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
al XIX-lea și începutul secolului XX, prin comportamentul neprofesional sau chiar fraudulos al managerilor de vârf ai unor companii internaționale, guvernanța corporativă a avut parte de o reclamă negativă, este incorect să minimalizăm importanța acesteia pentru organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în activitatea de furnizare a serviciilor din fonduri publice. În mod similar, Uniunea Europeană așteaptă ca proiectele pe care le finanțează să fie gestionate la cele mai înalte standarde profesionale. Conceptul de conducere corporativă se referă la transparența tranzacțiilor și la necesitatea monitorizării sistemului de control intern în vederea asigurării capabilității acestuia de evaluare a riscurilor posibile care să dea un plus de siguranță managementului organizațiilor. Pentru a evita o guvernanță necorespunzătoare, managementul de vârf trebuie să aibă preocupări deosebite pentru realizarea de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
suficient definită și nici nu este clară atât pentru personalul organizației, cât și pentru conducerea acesteia. Asumarea răspunderii presupune parcurgerea mai multor etape, și anume: claritatea soluțiilor și responsabilităților impune cunoașterea foarte bine a responsabilităților privind activitățile, rezultatele și comportamentele; necesitatea de a da socoteală în fața persoanei care ți-a acordat responsabilitate, pentru a fi descărcați de acestea, ceea ce înseamnă rapoarte și răspundere ierarhică ce începe de la nivelurile inferioare și se încheie la nivelul Consiliului de administrație. În același timp, este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Paul Rutteman, care a luat în considerare modul de implementare a recomandărilor Cadbury. Concluzia a fost că orice companie listată la bursă trebuie să raporteze cu privire la controlul intern financiar. În 1994 apar Standardele vieții publice ale lordului Nolan, care reiterează necesitatea asigurării dezvoltării unei etici în sectorul public, ca urmare a acuzațiilor de abuz în serviciu și mită, caracteristici ale anilor ’90 în Marea Britanie și sunt înaintate parlamentului prin Raportul lordului Neill și Raportul lordului Wick. Principiile Nolan 24 reprezintă un
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]