18,456 matches
-
Tudor Arghezi și pe Adrian Maniu, dar combătând valorizarea excesivă a lui Camil Baltazar; Cioculescu se mai ocupa, foarte critic, de ediția Eminescu, Poezii filosofice. Poezii lirice, realizată de Lucian Blaga și Sextil Pușcariu, pe care o contesta integral, ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
a nu putea răspunde noilor exigențe care i se vor impune; lipsa de încredere și nesiguranța; un anumit tip de personalitate dominată de psihorigiditate și ostilitate față de ceilalți, de suspiciune, care generează o tendință de retragere, de prudență exagerată, adesea nejustificată. 2. Conflictul și competiția Orice conflict este o confruntare, o ciocnire între două forțe. El constă dintr-un obstacol care se opune tendințelor primare ale persoanei. Pentru N. Mărgineanu, conflictul desemnează o lipsă de colaborare armonică între factorii care stau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de proprietate. Uneori, însă, când dorința de „a avea” se combină cu egoismul, cu „a acapara”, ea se centrează exclusiv pe propria persoană, devenind avariție. Teama de viitor și nesiguranța obligă individul la acumulări de resurse materiale și financiare, adesea nejustificate. În această privință, un aspect cu valoare în psihoigienă este dat de „asigurările obligatorii”, ca suport al stării de încredere și, implicit, al unui echilibru securizant pentru starea de sănătate mintală. Tot la vârsta adultă, structura morală a individului se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crescută. Acestea favorizează dezvoltarea unor forme de „patologie indusă sugestiv”, cu caracter trenant, atipic și adesea cu consecințe grave pentru starea de sănătate mintală a persoanei respective. Cauza se află în abuzul de investigații și controale medicale, de cele mai multe ori nejustificate, adesea susținute de medici și personalul de îngrijire medicală, dublate de o „educație medicală” defectuoasă, care în loc să explice „încarcă” individul cu angoase, creând o „frică de boală” adesea nejustificată, care generează „boli imaginare” ce vor ocupa treptat gândirea, emoțiile, preocupările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
află în abuzul de investigații și controale medicale, de cele mai multe ori nejustificate, adesea susținute de medici și personalul de îngrijire medicală, dublate de o „educație medicală” defectuoasă, care în loc să explice „încarcă” individul cu angoase, creând o „frică de boală” adesea nejustificată, care generează „boli imaginare” ce vor ocupa treptat gândirea, emoțiile, preocupările individului respectiv. Se produce o veritabilă stare de nevroză indusă, pe care bolnavul o trăiește ca pe o realitate proprie. Măsurile de psihoigienă constau în primul rând într-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ERA COMPUTERULUI ȘI EDUCAȚIA DE CALITATE "...educația trebuie să prevină utilizările oarbe ale noilor tehnologii informatice în comunicare, să împiedice înstrăinarea omului, să lupte contra dorinței de divertisment permanent, contra fricii nejustificate față de noile tehnologii informatice în comunicare, să prevină diminuarea spiritului creativ." G. de Landsheere Educația asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psihopedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
mici, între sarcinile convergente și cele divergente; 7. permiteți munca individuală și acolo unde sarcinile sunt dificile; 8. purtați discuții cu elevii, explicați-le de ce creativitatea este valoroasă; 9. monitorizați-vă așteptările și fiți conștient de potențialele efecte de halo nejustificate și deseori cu așteptări iraționale; 10. recunoașteți creativitatea ca fiind un semn al sănătății psihice; 11. munciți pentru a aprecia ceea ce copiii găsesc pentru ei înșiși, dați-le atât evaluări ajutătoare, cât evaluări de suport; 12. informați părinții în legătură cu activitatea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
apariției riscului economic sunt concretizate în diminuarea rezultatului activității de exploatare, datorită creșterii costului de achiziție a mărfurilor și a tarifelor la prestările de servicii, achitării de salarii personalului în neconcordanță cu cifra de afaceri și alți indicatori economici, creșterea nejustificată a cheltuielilor fixe. Rolul analizei financiare este pentru studierea rentabilității în ansamblu și evidențierea performanțelor exploatării înscrise în contul de rezultat, precum și pentru depistarea influențelor negative a factorilor asupra menținerii echilibrului economico financiar. Rentabilitatea exploatării este însoțită de riscul de
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
apariția riscului de capital, care se manifestă “prin cele două componente: riscul de exploatare și riscul financiar, ambele dependente de fluctuația rentabilității la variațiile volumului de activitate”. Riscul de exploatare este generat de utilizarea ineficientă a activelor imobilizate, de creșterea nejustificată într-un ritm superior a cheltuielilor fixe comparativ cu cifra de afaceri și este apreciat pe baza coeficientului levierului de exploatare, care măsoară sensibilitatea rezultatului exploatării la variația vânzărilor și a volumului de prestări de servicii. Riscul financiar este apreciat
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
în 1919, și în revista „de atitudine politică” - scrisă numai de el - „Palaelibus”, din 1933, dar și în „Dreptatea”, „Țărănimea”, „Viața de azi”. Prima carte, romanul Robii pământului, o tipărește în 1913. În mai multe pamflete, uneori cu o virulență nejustificată, alteori cu deplină îndreptățire, atacă tare sociale și politice. Aceleași teme se regăsesc în revistele teatrale (A fost un vis, „Cu sorcova” și Vlăsia mare din 1919) ori în drama Omul singur, din 1930, citită în Comitetul de lectură al
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
care-l mutilează”. Demersul eseistului include și o reacție anticioraniană, chiar dacă neexplicită: misiunea intelectualilor din țările/culturile mici este de a susține și proteja „ideea de cultură”, de a opta pentru „perspectiva solidarității în locul veleităților imperialiste pe care în mod nejustificat intelectualii acestor țări le afirmă astăzi”. Demonstrația-pledoarie este reluată concret prin exemplul Franței, cu o fervoare în care G. Călinescu a văzut „o continuare anacronică a spiritului nostru vasal”, iar Cioran, într-o scrisoare către autor din 1973, „cel mai
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
va fi ucis întâmplător, în timpul rebeliunii legionare. Biografia protagonistului, scrisă (conform unei convenții tradiționale) pe baza unui caiet găsit, nu structurează romanul, fiind doar cel mai lung episod din cele patru, juxtapuse oarecum arbitrar. „Tranșe de viață”, relevante individual, dar nejustificate de un sens, compun romanul Strălucirea cristalului, cronică a faptelor petrecute, timp de câteva luni, într-o clinică bucureșteană de psihiatrie. Fluxul narativ înregistrează paralel activitatea medicală legată de două cazuri - un pilot naval care se vrea scafandru, un geolog
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
de standarde naționale care ia în considerare caracteristicile ereditare și economice ale populației noastre. Uneori persoana cu deficiență fizică găsește în mâncare un refugiu, astfel că apare obezitatea. Aceasta se însoțește de o toleranță redusă la exerciții și o oboseală nejustificată ca și de creșterea riscului pentru diabet, hipertensiune arterială, afectiuni pulmonare și biliare, osteoartrite și hernii. La persoanele obeze operațiile sunt mai dificile, iar complicațiile postoperatorii apar mai des. Din păcate corectarea excesului ponderal la o persoană cu deficiență fizică
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
conflicte, ci intră în panică, „se consumă”. Acest stil parental mai atrage după sine alte numeroase dezavantaje. Atunci când sunt mici, copiii care au părinți exagerat de protectori pot manifesta tulburări ale somnului și ale regimului alimentar, precum și stări de frică nejustificate. O dată cu trecerea timpului, copilul se simte din ce în ce mai sufocat și are tendința de a se îndepărta de părinți; el găsește că este dificil să comunice direct cu părintele despre problemele personale, de teamă că acesta nu-1 va înțelege și se va
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor la posibilitățile lor de a influența masiv diminuarea sărăciei structurale și nici să nu se suprapună altor programe sociale naționale, ci doar să reprezinte unul dintre instrumentele sistemului de securitate socială care încearcă să îmbunătățească situația grupurilor sociale/comunităților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abuz de substanțe, șofat nebunesc, hrană; 5. comportament suicidar: gesturi, tratamente sau comportament de automutilare; 6. instabilitate afectivă datorită unei schimbări de stare (disforie intensă și episodică, instabilitate sau anxietate; 7. sentimente cronice de pustiire sufletească; 8. mânie intensă și nejustificată sau dificultatea de a-și controla mânia (agresiuni fizice recunoscute); 9. ideații paranoide tranzitorii legate de stres sau simptome disociative severe. Caracteristic tulburărilor de personalitate este faptul că trecerea la actul agresiv scurtcircuitează elaborarea psihică și au loc la cea
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de pericol existențial, aceasta este considerată ca un mecanism arhaic de a face față la pericole - atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare și recurgerea la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
ca un model; este extrem de atent la nevoile copilului și se dedică cu toată ființa sa meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere copilului securitate. Acest stil atrage după sine numeroase dezavantaje. Copilul poate avea stări de frică nejustificate, Prin stilul democratic, părintele respectă drepturile copilului fără a omite stabilirea unor reguli care să fie aplicate consecvent. Părintele care adoptă un asemenea stil este flexibil, indulgent, deschis spre nou. Ca urmare a acestei atitudini parentale, copilul : își va dezvolta
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
deciziilor judiciare situații precum lipsa informațiilor oferite familiei pentru a preveni riscurile legate de boală, abuzul de tratament cu neuroleptice și neurmărirea efectelor sale, neântreruperea tratamentului În cazul apariției simptomelor extrapiramidale, divulgarea confidențialității, externarea prematură, evadarea din spital sau inclaustrarea nejustificată. Pactul internațional privind drepturile civile și politice ratificat de România, legea sănătății mintale și legea pacientului prevăd că nimeni nu poate fi supus pedepselor și tratamentelor crude, degradante ori inumane și că oricine are dreptul de a fi informat de
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neacceptate de sfera Eului conștient. O categorie importantă de tulburări psihopatologice legată, în mod direct, de tulburările obsesive, o reprezintă fobiile. Se consideră că de fiecare dată când o obsesie se manifestă în mod dominant printr-o teamă angoasantă și nejustificată, ne găsim în fața unei fobii. Orice fobie este o stare de teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul nu se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment răzbunare a individului exprimată prin: „mie moartea, ție doliul”. Este vorba de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vrea să-l facă să sufere, să-l minimalizeze, să-l distrugă. Delirul de persecuție apare în cursul psihozelor presenile și la paranoici. 3) Delirul de urmărire În cazul, acestei forme de delir totul începe cu o stare de suspiciune nejustificată. Urmează apoi convingerea fermă că bolnavul este urmărit, că „a fost pregătit un complot sau o acțiune de distrugere” îndreptată împotriva sa. Bolnavul intră într-o stare de tensiune anxioasă, crezând că va fi ucis cu otravă sau gaze toxice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]