8,065 matches
-
umană prezentă, trebuie înțeles cel puțin unul dintre sensurile acestui titlu, „Păcatul neliniștii“, ce trimite la asceza părinților pustiei. Că marele poem al acestui volum este o „cântare a cântărilor“ o spune însăși poeta: „Am scris primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
mai are înțeles de păcat, ci de virtute; cuplul - unitatea desăvârșirii - este generator al acestei iubiri, chiar fizice, virtuoase. În Cântarea cântărilor el o vede pe ea femeie și înger totodată... » (p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
scrise pe fondul unor trăiri mâhnitoare, încuibate adânc în suflet», „contemplă sânii Ei“ «încă tineri, cu sfârcurile rozacee» și „se întreabă“: «Oare voi avea vreme să te citesc până la capăt...?» (p. 110). Cele douăsprezece cicluri (Martie - Februarie) ale volumului Păcatul neliniștii (Le péché de l’inquiétude), de Daniela Gifu - de câte șapte poeme fiecare (evident, numărul celor 84 de poeme ale „întregului liric danielogifuan“ din „păcatul neliniștii“ ar putea fi „focalizat“ pe laudatio la Maestrul ce „desăvârșește“ al 84-lea ocol
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
te citesc până la capăt...?» (p. 110). Cele douăsprezece cicluri (Martie - Februarie) ale volumului Păcatul neliniștii (Le péché de l’inquiétude), de Daniela Gifu - de câte șapte poeme fiecare (evident, numărul celor 84 de poeme ale „întregului liric danielogifuan“ din „păcatul neliniștii“ ar putea fi „focalizat“ pe laudatio la Maestrul ce „desăvârșește“ al 84-lea ocol al Soarelui, dar nu e cazul) -, grație modernelor unghiuri de fugă în orizontul cunoașterii metaforice, pot să se încoroleze și autenticei primăveri de Rai cu măr
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
fugă în orizontul cunoașterii metaforice, pot să se încoroleze și autenticei primăveri de Rai cu măr de-un rozalbiu nor, bineînțeles, cu / fără șarpe, însă întru profund catharsis. (4 mărțișor, 2014, la Piramida Extraplată de Tibissiara > Timișoara) * Daniela Gifu, Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, poeme, Cluj-Napoca, Editura Eikon (ISBN 978-973-757-738-2), 2012 (pagini A-5: 116). Ion PACHIA-TATOMIRESCU
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
decidă soarta în acord cu voința noastră, ne ignoră sau ne umilesc în media prin felul în care se adresează, iar uneori ne transmit informații mai puțin adevărate. Această atitudine, în loc să liniștească populația, mai de grabă naște sentimente justificate de neliniște și mânie. 11) Este cert, pentru noi, populația din zonele vizate, ca așa cum ne aflăm sub incidența unor acorduri secretizate ( cu excepția celor trei din Dobrogea, care sunt parțial desecretizate ), acceptate și de guvernul actual, se încearcă o manipulare în masă
Bârlad, 27 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/340016_a_341345]
-
omul tehnic, și n-am putut citi în om decât preaomenescul (folosind un termen al lui Nietzche) în care omenesul, neomenescul și supraomenescul se amestecau haotic. Am renunțat la căutarea certitudinii în om. Eram stăpâniți de ideea ordinii și de neliniștile devenirii. Așa am ajuns la termenii gnoseologiei: Divinitatea, omul, lumea, adevărul, eroarea, frumosul, urîtul, sacrul, satanicul, absurdul și sensul și la oglindirea lor în artă, unde purul inspirat se împletește cu forma și sensul, căutate în om și-n natură
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > NOAPTE DE IANUARIE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Înghețat mi-e sufletul de nepăsare, Mâinile îmi strâng în pumni, Agonia nopții piere-n fum, Adormind neliniști interioare. S-a-ncătușat și cugetul în ger, Asmute gândul la visare, Damnabil a rămâne-un oarecare, Într-un infern de vise viager. Golit de patimă și doruri, Mi-e trupul nins de-atâtea ierni, Ascunde râvna de a fi eterni, În
NOAPTE DE IANUARIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340083_a_341412]
-
e ecou, ce plâns încet, Uriașă roată-n timpuri, vis semeț, tu pleci, știu bine! Port un trist amurg de liniști, Lună dragă, mi-ești sonet! Vrei, nemărginită-n stele, să mai zbori prin lumi de inimi, Vrei să porți neliniști, clipe, ascultând adânc în glasuri Al timpanului cascade, stropi albaștri te ud lacrimi, Marea-i plină de-al tău plânset, valuri spumegă în marșuri. Porți în suflet soarta lumii, sorbi vestită-n amintiri, Ai iubit, eternă dragă, poate da sau
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
și mai pierdut decât atunci. Ce-am adunat? Nimic. Am ignorat câțiva ani defectele mele, am trăit ca și când nu ar fi existat. Am fost stoic. Era eroism? Nu, nu mi-a fost greu deloc. Și apoi, la primul asalt al „neliniștei îngrijorate” am recăzut în nisipurile mișcătoare. Din martie mă frământ. Numele nu importă.. Sunt ele oare altceva decât nume fortuite, nume întâmplătoare - dacă nu acelea, altele? Rămâne că știu care este triumful meu cel mai deplin - și acestui triumf îi
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
unele întrebări gândite de autoare cu scopul sondării opiniei poetului, dialogul reliefează aspecte esențiale și impresionante semnalate de Blaga, idei profunde și substanțiale privind procesul de creație, semnificația artei, iubirea ca esență a inspirației, a valorificării harului poetic. Apar acum neliniștea și răspunderea în fața actului creator, raportul dintre realitate, iubire, poet și operă, rolul metaforei în procesul comunicării artistice. „Creația și iubirea sunt pasiuni care se leagă și se condiționează reciproc... își dispută întâietatea... pentru alcătuirea unui sens în viață. E
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
care împrăștiase-n juru-i o duhoare, ce amesteca transpirația cu lavanda. Ce să facă!? În continuare s-a prefăcut adormit, deși somnul îi zburase demult. Ca să se distanțeze de acel trup care începuse a-i trezi fel și fel de neliniști, s-a întors cu fața spre partea opusă. Manu a simțit un picior cald cu pulpa-i moale peste șoldul său. Făcând pe adormitul care vorbește în somn, a strigat: „Mamă, ia sacul ăsta de pe mine!”. Piciorul a fost retras
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
căutarea unui tărâm al împlinirilor interioare. Volumul cuprinde un spectru larg al temelor care o preocupă pe autoare. Cum altfel ar putea fi un poet, dacă nu ar fi preocupat să surprindă o mare diversitate de trăiri interioare precum iubirea, neliniștea, tristețea, durerea, regretul, sentimentul religios, dragostea de țară și de limba română, ori aspecte din viața societății în care trăiește, frumusețea naturii, în genere, teme și motive poetice ale oricărui creator de frumos, teme pe care le întâlnim și în
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
căci dragostea este un sentiment care atinge cu aripa lui pe tot omul. Iubirea, făcând liantul care conferă bucurii și puterea de a înfrunta nebănuitele încercări ale vieții, în același timp, ea poate să facă salturi incredibile dând naștere la neliniști, îndoieli, ori amărăciuni, îndemnând să căutăm certitudini. Pe un astfel de fond își conturează și poeta Tatiana Dabija sentimentele construindu-și discursul liric din mici fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
ta,/ Tu, iartă-mă de am vre-o vină,/ Vor fi și alte dăți ce pot schimba/ Cuvintele ce-s spuse pentru tine.// (Tu iartă-mă) Dând sens căutărilor de sine, multe sunt și poeziile în care ne prezintă o neliniște din adâncul ființei sale. Trăiește tristețea cu intensitate considerând că: Tristețea nu are anotimp/ Când haina ei se-avântă în mișcare,/ Se sparg secundele rănite de pământ/ De parcă timpul o pune la-ncercare.// Tristețea nu are anotimp / Din unghiul său
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
șuieră/ Săpând grote uriașe în tot./ M-agăț de un pai/ Și paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ Și paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba...// (Perindare) Poeta Tatiana Dabija pare stăpânită de o neliniște plămădită în cântec ca o rostire firească a sinelui, o neliniște transformată într-un pilon pe care și-a așezat trăirile. Lumea a devenit una a sinelui, nu mai este o realitate exterioară și o îndeamnă să-și reprofileze universul
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Și paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ Și paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba...// (Perindare) Poeta Tatiana Dabija pare stăpânită de o neliniște plămădită în cântec ca o rostire firească a sinelui, o neliniște transformată într-un pilon pe care și-a așezat trăirile. Lumea a devenit una a sinelui, nu mai este o realitate exterioară și o îndeamnă să-și reprofileze universul interior. Eul poetic recunoaște indirect faptul că originea tristeții se află
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
-și reprofileze universul interior. Eul poetic recunoaște indirect faptul că originea tristeții se află în propriile gânduri. Așa cum subliniază și titlul volumului, viața îi pare o neiertătoare plasă a iluziei care exclude liniștea și certitudinea. Poeta își explorează permanent propriile neliniști și astfel, se naște firesc întrebarea, care este cauza acestor neliniști și tristeți? Răspunsul ne vine dintr-o aruncătură de privire pe necuprinsul vieții. Ne duce gândul la trăiri erodate de platitudinea unei existențe cotidiene, la teama de nimic, de
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
tristeții se află în propriile gânduri. Așa cum subliniază și titlul volumului, viața îi pare o neiertătoare plasă a iluziei care exclude liniștea și certitudinea. Poeta își explorează permanent propriile neliniști și astfel, se naște firesc întrebarea, care este cauza acestor neliniști și tristeți? Răspunsul ne vine dintr-o aruncătură de privire pe necuprinsul vieții. Ne duce gândul la trăiri erodate de platitudinea unei existențe cotidiene, la teama de nimic, de frigul uitării, ori la cauza unui fel de exasperare existențială, semnificații
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
mare rol în limpezirea minții și menținerea unui tonus fizic și psihic ridicat, adecvat desfășurării activității cotidiene în condiții bune. CHESTIONAR - ROLUL COMUNICĂRII ÎN AMELIORAREA ANXIETĂȚII ȘI DEPRESIEI LA ADOLESCENȚI V-ați confruntat în ultimul timp cu stări de anxietate (neliniște, agitație, nervozitate)? Dacă da, în ce situații? S-a întâmplat să intrați în panică (înainte de a fi ascultați de profesori, înainte de un test sau examen important) în ultima perioadă? Ați încercat să discutați cu cineva despre aceste probleme și dacă
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
semnată de cel mai autorizat și valoros-înrăzărit poet contemporan al Creștinismului, newyorkez-valahul pr. prof. dr. Th. Damian, Scriind cu sufletul în vis/ Ecrire le rêve à l’âme, prefață ce, călduros-colegial întru aleasă liră, recomandă volumul bilingv de poeme, Păcatul neliniștii/ Le péché de l’inquiétude (2012)*, de Daniela Gifu (pseudonim de „eurocircuit“ al numelui de familie, Gîfu, poetă-doctor-în-filosofie, născută în orașul Bârlad, în Zodia Capricornului, la 10 ianuarie 1973): «Cartea Danielei Gifu poate fi citită și ca fiind un singur
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
și sufletul e-n poezie, sau, mai mult, că poemul e suflet și sufletul e poem. Poate că numai în contextul acesta al sublimării iubirii, dar, în condiția umană prezentă, trebuie înțeles cel puțin unul dintre sensurile acestui titlu, „Păcatul neliniștii“, ce trimite la asceza părinților pustiei. Că marele poem al acestui volum este o „cântare a cântărilor“ o spune însăși poeta: „Am scris primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
umană prezentă, trebuie înțeles cel puțin unul dintre sensurile acestui titlu, „Păcatul neliniștii“, ce trimite la asceza părinților pustiei. Că marele poem al acestui volum este o „cântare a cântărilor“ o spune însăși poeta: „Am scris primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
mai are înțeles de păcat, ci de virtute; cuplul - unitatea desăvârșirii - este generator al acestei iubiri, chiar fizice, virtuoase. În Cântarea cântărilor el o vede pe ea femeie și înger totodată... » (p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
scrise pe fondul unor trăiri mâhnitoare, încuibate adânc în suflet», „contemplă sânii Ei“ «încă tineri, cu sfârcurile rozacee» și „se întreabă“: «Oare voi avea vreme să te citesc până la capăt...?» (p. 110). Cele douăsprezece cicluri (Martie - Februarie) ale volumului Păcatul neliniștii (Le péché de l’inquiétude), de Daniela Gifu - de câte șapte poeme fiecare (evident, numărul celor 84 de poeme ale „întregului liric danielogifuan“ din „păcatul neliniștii“ ar putea fi „focalizat“ pe laudatio la Maestrul ce „desăvârșește“ al 84-lea ocol
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]