4,685 matches
-
îmbufnata-.De unde ai știut unde sunt? -De la mama ta. Ce faci aici, sub frunză? -Mă las îmbrățișată, mângâiată, răsfățată, simțind pădurea, ascultând-o, întrupându-mă cu ea, sorbindu-i mirosul, umplându-mă de ființa ei, de forța ei, de nemurirea ei... -Așa ai stat tot timpul?!-se cruci el. -Nu. Întâi am cutreierat islazul. Știi, tot muntele este ,de fapt, islazul vacilor.Nici nu-ți închipui cât am suferit eu, copil fiind, din cauza acestui islaz. Am plâns chiar!. -De ce
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Croitorul de onoruri Din emoții de-aș croi Numai zâmbete și doruri, Cine ar binevoi S-aducă pe rând onoruri? Nu mie cel muritor, Nici la-ntreaga omenire, Ci acelui Ziditor Croitor de nemurire. De aceea am să pun În croiala vieții mele, Iubirea ce o adun Din îndepărtate stele Unde stă pe-un jilț domnesc Cela ce cu mâini întinse M-a-nvățat să dăruiesc La rându-mi făclii aprinse, Ce vor lumină
DE ZIUA INTERNATIONALA A POEZIEI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380475_a_381804]
-
tine eu parcă vin în bețe Și te cuprind în brațe ca să te scap pe data. Mă tem că ești aievea, nu doar închipuire, Nu doar o fulminanta imagine de vis, Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurire Să farmece căderea din viață în abis . De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să caut Ce n-am găsit vreodată și nici n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
încoace, Iar gândul, că nu te-oi găsi, mă omoară Și-n sufletul meu nicicând nu e pace! O clipă m-opresc s-amăgesc rătăcirea, Doar o clipă-n care să știu de trăiesc... Sunt inca viu, respir și-ntreb nemurirea Ce căi să cutreier să te regăsesc. Univers peste tot și căi infinite S-aștern încurcate în față-mi, iar eu Te caut, te caut cu-alean de ispite Și nu m-oi opri, te-oi caută mereu! MOTTO: Distanțele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
când am să-mi fac cuib în coarnele cerului. neverback, neverback țipă“goarna veșniciei”. Tagore râde într-o haltă sau poate într-o rană, închipuie cercuri cu brațe arcuite pe un chenar de lumină. îi spun că mi-am uitat nemurirea la mijlocul distanței dintre pulbere și păsări neverback neverback îngână drumul la căpătâiul pietrei unde am să mă curăț de spini; în trenul tuturor și-al nimănui pândesc clipa risipirii armonia prestabilită a inepuizabilei mișcări. Referință Bibliografică: Neverback / Agafia Drăgan : Confluențe
NEVERBACK de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380529_a_381858]
-
revarsă Caut sclipirea luminii din speranță Cărarea spre tine de dor e arsă... Și tot mai cred în pasărea noastră albă Iubirea-i în noi profundă dăinuire Din viețile toate-și împletește salbă Ne-adună în doi pe căi de nemurire . Referință Bibliografică: Eu tot mai cred / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
EU TOT MAI CRED de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380539_a_381868]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului La mijloc de Ianuar, sub clar de lună, când bucium alb răsună-n Ipotești, din noaptea veșniciei se arată Luceafărul și tremură-n ferești Să
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380591_a_381920]
-
de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt și un Luceafăr, pentru nemurire. Referință Bibliografică: LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380591_a_381920]
-
de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt și un Luceafăr, pentru nemurire. Referință Bibliografică: LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380591_a_381920]
-
Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Croitorul de onoruri Din emoții de-aș croi Numai zâmbete și doruri, Cine ar binevoi S-aducă pe rând onoruri? Nu mie cel muritor, Nici la-ntreaga omenire, Ci acelui Ziditor Croitor de nemurire. De aceea am să pun În croiala vieții mele, Iubirea ce o adun Din îndepărtate stele Unde stă pe-un jilț domnesc Cela ce cu mâini întinse M-a-nvățat să dăruiesc La rându-mi făclii aprinse, Ce vor lumina
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
noapte Peste un fertil teren Dătător de fructe coapte. Citește mai mult Croitorul de onoruriDin emoții de-aș croiNumai zâmbete și doruri, Cine ar binevoiS-aducă pe rând onoruri?Nu mie cel muritor,Nici la-ntreaga omenire,Ci acelui ZiditorCroitor de nemurire.De aceea am să punîn croiala vieții mele,Iubirea ce o adunDin îndepărtate steleUnde stă pe-un jilț domnescCela ce cu mâini întinseM-a-nvățat să dăruiescLa rându-mi făclii aprinse,Ce vor lumina perenFie ziuă, fie noaptePeste un fertil terenDătător de
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
cer, Că între noi a pus eter... Durerea am ascuns-o în pumni, Sărutul tău ne este leac pe răni. Mă doare timpul care trece, Și înapoi nu se întoarce Să ne-adăpăm cu apă vie... Poate vom trăi din nemurire... Mă doare mult prea rău, mă doare, Iubirea dintre noi ce moare... Aud un cântec de chitară, Răsună a pustiu spre seară. Mă doare ploaia care cade, Când norii plâng cu lacrimi; Îmi udă în suflet, cu tristeți Tu îmi
DE DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379318_a_380647]
-
-i astfel autoritatea spirituală și demnitatea mistică ce-i deschide Calea spre mântuire. Sufletul neamului Dacoromân trăiește nemuritor prin jertfa sfântă de sânge în care grăiesc necontenit Limba română cu stihurile ei de aur și psalmii serafici ai cântării Liturgice. Nemurirea precreștină dacică și-a odrăslit sufletul creștin prin cuvânt și rugă, revărsându-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Principatul lui Burebista-Basarabia, Crăiasă și Martiră este acel tainic și sacru-Acasă: locul de înfrumusețare al Miresei princiare logodită cu Voievodul chipeș din Carpați, locul binecuvântat al vieții eroic-legendare și leagănul bucuriei mărețelor lăcașuri de cult-mărgăritarele ortodoxe ce ne atârnă de nemurire, inima prin care se revarsă Nistrul-fluviul în care se primenesc stelele serafice revărsate peste pământul străbun și cerul martiric, dar și peste azurul sufletului meu care-i poartă cu recunoștiință numele, pământul sfânt înveșmântat în falduri albastre de cer voronețean
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Femeie ai învins tristețea,/ Viața, Moartea - sfințind ramuri de tei,/ plăsmuind în sufletu-mi hăituit de vise /făpturile nopții dansând, cântând,/ umblând prin văzduh, prin locuri pustii...”/ „Femeie - rai al tuturor /visele tale se-nfig în sângele dumnezeirii,/ dăruindu-mi Nemurirea...” (schimbându-ne soarta...) Ascultă, cititorule... și nu încerca să te ascunzi de propria-ți povară a inimii. Îngenunchează pentru o clipă și cuprinde în suflet avalanșa atâtor cuvinte de dragoste. „iubiți-vă,/ iubiți-vă, / mângâind depărtările dintre voi...” spune poetul
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
astfel peste concepția sa euharistică. De fapt Sfântul introduce în discursul său o confuzie voită, în ceea ce pri¬vește gândirea sa despre mucenicie și ceea ce vrea să spună despre euha¬ristie. Pentru el, atât Martyria, cât și Euharistia sunt "leacul nemuririi și doctoria împotriva morții", pentru a trăi veșnic în Iisus Hristos. Ambele stări ale aceleași experiențe mistice sunt legate de participarea la învierea lui Iisus Hristos, care este premisa învierii noastre. Prin urmare "descoperirea lui Iisus Hristos în pâinea euharistică
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
divin de ceremonii al Sărbătorilor de iarnă, binecuvântând anotimpul Alb, prin luna Decembrie: Cap de iarnă, care-i poartă astfel protodacul nume: Andrea (Andreas), Indrea, Undrea. Nașterea Domnului-Crăciunul urmează ciclului calendaristic aparținând dublei naturi: folclorice și religioase. Temelia și Stâlpul nemuririi acestei Sărbători divine este ciclică: Viața-Moartea-Viața. Tocmai de aceea Nașterea Mântuitorului Hristos este urmată de Jertfa colectivă, curată a miilor de prunci sacrificați, completată cu jertfa Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, a lui Iisus, a diaconului Ștefan, a Sf. Apostoli și
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu blajin ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. Copilăria mea cu dalbe plete, Demult, spre nemurire a plecat... La țintirim, sub lespedea de piatră, În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: BUNICUL / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2157, Anul VI, 26 noiembrie 2016. Drepturi de
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
Luceafărul... Plin de dorință, Din sfera lui se coborî cu greu, Amorul său nestins, fără putință, Trăiește-n noi și va trăi mereu. Pașii lui blânzi se-aud sus la " Pădure ", În urma lor răsar mereu poeți, Să poarte mai departe nemurirea Trecutului, spre alte și-alte vieți. Îl văd placid plimbându-se pe stradă, Stând de taifas la un pahar cu vin, Într-o tavernă mică, mohorâtă, Cu cei prea plini de-amaruri, ger și chin. Pașii lui blânzi se-aud
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
peste ele mă-nsoțesc. Și-n depărtările albastre ce-ntretaie Întinsul mărginit de frământări, Zăresc prin geana zorilor ițite, Corabia, ce mă poartă peste mări. Alerg spre cheiul de la miazănoapte Unde durerea n-a aflat sălaș, Să mă îmbarc pe arca nemuririi, Unde mereu sunt ultimul vâslaș. Referință Bibliografică: Ultimul vâslaș / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ULTIMUL VÂSLAȘ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379483_a_380812]
-
deschiși a miracol cum salța în galop peste obstacolele vieții în șaua cu ciucuri de fericire zâmbește a dojana mă prinde de clipă eternității ce o port pe inelar întreabă cu ochii mijind a mirare: “ Auzi chemarea sensului existenței din nemurire jocul copilăriei te face sa visezi?” Orgolliul timpului răspunde brăzdând adânc sentimente în curcubeul șoaptelor de iubire din durerile niciodată vindecate. Dor de fiecare fir de iarbă a trecutului cuprinde e-ul trist Rog fetiță din sufletu-mi pârdalnic : “Lasa
FETIȚA CU ZULUFI NEGRI ȘI OCHII DESCHIȘI A MIRACOL de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379506_a_380835]
-
astăzi nu mai vezi. Cu sărutări în joacă date doar în fugă Dar dulci și inocente ,calde ca o rugă. 20 S-au dus acele zile,le-am lăsat să zboare, Frumoase dar sărmane păsări călătoare. S-au dus spre nemurire,s-au dus cu-al nostru dor Iar azi păstrăm în inimi doar amintirea lor. Când mă întorc cu gândul și astăzi peste vremi, Te mai aud adesea pe tine cum mă chemi Și tata-ndemnând calul în trista dimineață Când
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
un mister, Ascuns în versul ce îl scrijelești Cu unghia ta pe coaja mea de cer... * Matematica sorții de Gabriela Mimi Boroianu 18.04.2017 Ne luptăm amândoi pentru-aceeași iubire, Pentru-același izvor dătător de viață, Ce pământului dă sfânta lui nemurire Și-aprinde să ardă sloiul rece de gheață. Respirând jumătate, jumătate visând Împărțim între noi gura dulce de aer, Bucuria în zâmbet o purtăm și plângând, Doru-n suflet ascundem între șoapte și vaer... Dacă iei dimineața, amurgu-mi rămâne, Trist murmurul
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
geamă Un univers întreg, invidios! Să ning din palme peste tine flori În ceruri de privești să nu te miri Ca-ntr-o oglindă chipul tău în zori Arată ca un câmp cu trandafiri! Din ochii tăi cu iz de nemurire, Privirea ta senină mi-a zis "bea!" Și rătăcesc nebun de fericire: M-am îmbătat cu tine dulcea mea! ***** Declar solemn! Iubirea ta miroase-a primăvară A verde crud, a cer nepământesc Și uite cum pentru întâia oară Visările să
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! ¤¤¤¤¤ Cu palme de lumină și credință Ai revărsat o ploaie de lumini Explozie de râs și de culoare Și ochii întunecați de umbre plini Au încolțit precum un bob de soare... Legând cuvintele-ntr-un pod de flori Descui o
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]