2,353 matches
-
care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o îmbracă în veșnic „vom avea”, asemenea cincinalelor. O viață de om în chinuri răpusă, o frunte însângerată de pătimiri, sunt izvoare de mântuire... Legionarii înfrățiți cu moartea, „moartea, numai moartea legionară ne este cea mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile noastre în geamăt și suspine. Diriguitorii, hulituri diavolești, au înlocuit virtutea și rugăciunea cu minciuna și dezmățul. Omul a devenit fiară și hoit nepăsător, sahară pustie care a îngropat tot ce-i românesc, a îngropat tot ceea ce au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi. Cei jertfiți, neclintită credință, oști îngerești, se zvârcolesc în adâncuri neștiuți, mulți neprohodiți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apărarea Crucii și a Mântuitorului Hristos la Majadahonda în 13 ianuarie 1937, așa o consideră. Citez din ultima scrisoare a lui Ion I. Moța către iubiții săi părinți: „Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos! Puteam noi să stăm nepăsători? Nu-i o mare binefacere pentru viața viitoare să fi căzut în apărarea lui Hristos?” Orice faptă, orice jertfă zguduitoare înspăimântă și neliniștește pe nătâng până la legionarofobie. Dacă cei ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
faptul că vorbitorul nu găsește cuvântul potrivit. DE CE METALIMBAJUL? Dacă am da la o parte tot metalimbajul din conversațiile cotidiene, ar rămâne un dialog neînsemnat, scurt, abrupt, la obiect. și s-ar părea că suntem lipsiți de maniere, nepoliticoși și nepăsători unii față de alții. Metalimbajul amortizează loviturile pe care ni le dăm reciproc, ne permite să manipulăm, fără să se vadă, să ne arătăm propriile virtuți sau să exteriorizăm o serie de emoții, rămânând în același timp manierați. Dialogul între doi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nevoie să o convertească în fantezie. 2. Simte nevoia de ordine. 3. Manifestă curiozitate. 4. Se autoafirmă, este dominant, agresiv, îngâmfat, are inițiativă. Are nevoie de putere. 5. Refuză supunerea, e prea puțin inhibat, prea puțin formal, prea puțin convențional, nepăsător în manieră boemă, radical și se plasează la cote mici în probele care măsoară valorile autoritare. Totuși, MacKinnon a găsit că individul creativ nu e boem. 6. Are persistența motivului, are dragoste și capacitate de muncă, autodisciplină, perseverență, energie, este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a apărut în Augsburger Allgemeine Zeitung. la interesele acestei mărețe țări, căreia s-ar putea prezice în alte circumstanțe viitorul cel mai strălucit, aș fi pierdut de mult răbdarea. Am făcut acum cea din urmă cercare prin care, trecând drept nepăsător la prosperitatea Principatelor, nu voi fi compromis numai în ochii partidelor și ai promotorilor programei Marii Românii, dar încă, sacrificându-mi simțimintele personale, mi se va nimici cu totul popularitatea. Ar fi fost însă o neglijență din cele mai de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este provincia vasală a Moldovei sau a Valahiei. Iată ce a făcut Alexandru Ioan I! Ce i se zicea atunci? «Tu, măria-ta, [ca Domn] fii bun, fii blând, mai ales pentru aceia pentru cari toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi».12 Ei bine, vă fac o întrebare: luați istoria României de dincoace și de dincolo de Milcov, căutați paginile ei și se va găsi vrun domn care să poată să se compare cu Vodă-Cuza? Nu! Nu poate fi comparațiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dar omul epo hei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar tu, măria-ta, ca domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi“ (Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri alese, ediție îngrijită de Dan Simonescu. Ed. pentru Literatură, „Biblioteca pentru toți“, 1964, p. 264). mai mult, pe acea țară care permisese de a i se închide porțile? Țara va mărturisi și chiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Catargiu, un unchi al prințului Milan sosește din Belgrad și comunică prințului, în numele nepotului său, că războiul Serbiei contra Turciei e un lucru hotărât și că prințul Milan speră că România nu se va mărgini numai la rolul de spectatoare nepăsătoare, deoarece amândouă țările au același interes d-a se libera de suveranitatea Turciei“ - Memoriile, vol. VIII, p. 43). 62. Cetinje, capitala principatului Muntenegru. 63. În ianuarie 1876, pentru canțonetele sale, care conțineau „espresiuni injurioase în contra domnitorului și a guvernului“, lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mărășești-Buzău. Când s-a înființat Banca Națională a României, în 1880, românia în război Domnitorul s-a dus în inspecție la Calafat și a intrat într-o baterie; în acel moment turcii au început să tragă. O ghiulea a căzut aproape de Domnitor. Acesta, nepăsător, a spus zâmbind: — Asta-i muzica care-mi place mie.70 Pentru a răsplăti acest gest de vitejie, Consiliul de Miniștri, în urma ra portului generalului Cernat, ministrul de Război, hotărăște ca să se acorde lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puturoase, pe cele năucitoare, pe cele întremătoare, pe cele jubilante, pe cele asasine, pe cele scăpărătoare, pe cele opace. Pe rînd, auzul a juisat și s-a întristat. De orice fel ar fi fost însă, cuvintele nu m-au lăsat nepăsător. Plăcute sau neplăcute, m-au urmărit, uneori obsedant, cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele m-au consolat, m-au fortificat, altele m-au ulcerat, m-au deprimat, m-au agitat. Categoria din urmă a fost mult mai numeroasă. Paradoxal
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă simt sec, cu reacții intelectuale lente și mediocre. Iată, afară ziua e frumoasă, cu soare și fără pic de vînt, dar conflictul din mine mi a anulat orice plăcere de a o contempla. Am ajuns să-i invidiez pe nepăsători și să cred că destinderea e curată binecuvîntare. *În literatură, ca și în politică, „nu ești mort decît atunci cînd te au îngropat” (Georges Pompidou). Și nici atunci, aș adăuga. Mai există „postumele”, care pot înnoi sau nuanța imaginea unui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu-i nimic, am să dau în altă parte!” *Radio (BBC, Europa liberă) difuzează, în toate buletinele, știri și comentarii despre grevele minerilor și docherilor polonezi: sînt fapte care provoacă admirație. În același timp, pe străzile Bacăului se plimbă, aparent nepăsători, numeroși turiști polonezi, aidoma cu bișnițarii noștri, avizi de cîștig rapid, din nemuncă. Cînd îi văd, mi-i destul de greu să admit că și greviștii și ei sînt fii ai aceluiași popor! *Pliat total pe cerințele editorului, „Steagul roșu” se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Petrescu, și atâția alții dintre „ai noștri”, dar În nici un alt caz parcă sfârșitul nu manifesta „o putere mai mare”. Nu bănuiam că sfârșitul, cu totul imprevizibil atunci, al lumii „Închise”, sufocată de Autoritatea hidoasă și ridicolă, se apropia, totuși, nepăsător de Încă o jertfă. În lumea pe care persistasem a o „deschide” prin fiecare lectură și pagină scrisă, prin fiecare bucurie a dialogului și afectivității, căderea lui Sorin părea, dimpotrivă, un semn al atotputerniciei și perpetuării dezastrului care ne Învinsese
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
provocare. Viteza mult crescută a gândului, expresia vivace, acidă adesea, umorul absolvind, nu o dată, potlogăria promiteau surprize la fiecare pas. M-am trezit Într-un grup de tineri relaxați, inventivi, care ofereau un soi de camaraderie și tehnică a amuzamentului, nepăsătoare la ipocrizia dogmei oficiale. Încercam, de fapt, nu știu cât de conștient, să uit „tirania afectivității” familiei și profesia nevrozantă. Apariția lui Rubin a fost și ea la voia hazardului, dar de alt soi. Ne-am descoperit repede lecturi comune, dialogul a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
circulație și, inevitabil, În semnul de Întrebare. Saul Steinberg jonglează, cu o vivacitate mozartiană, cum el Însuși a spus, cu toate emblemele rutinei contemporane, ascunzându-se sub clișeu și dezvăluindu-se prin mască, pentru a regenera, cu seriozitatea și ușurința nepăsătoare a harului de copil ingenuu și genial, gravele dileme nerezolvabile ale comediei umane. Celebrele sale „hărți” ale lumii pornind din Manhattan și, uneori, chiar de la masa sa de scris, confirmă viziunea autobiografică a Întregii opere, În care sinele se construiește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan, mama austerei și
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
scris în colaborare, Texte pentru Phoenix (1976), arată disponibilitatea față de resursele mitice și magice ale cântecului vechi, ludicul și fantezia lingvistică lucrând în sensul folclorului magic, cu infiltrații cărturărești: „Vouă,/ celor din zodii, pecetii și herburi,/ fiarelor nepăscătoare de ierburi,/ nepăsătoare de carne de fiară,/ neumbrite de nour,/ nearse de soare:/ Pajură, Bour,/ cu schiptru și tiară, -/ mă rog/ să vă iviți!” (Invocație). Poeziile par a fi incantații; omofonia, cultivată cu predilecție în multe dintre versurile de mai târziu, intervine de pe
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
așa ceva), este crudă (în contextul existenței precare a sinistraților) prin consecințele ei cât se poate de serioase. Cruzimea se manifestă și printr-o anumită atitudine. Caracterizându-l pe povestitor, G. Călinescu îl numește la un moment dat „simțitor și (totodată) nepăsător”. Filonul întunecat, de marmură neagră, al cruzimii provine, poate, dintr-un strat structural de nepăsare, de insensibilitate, specifice în cel mai înalt grad conștiințelor infantile (la scara vârstei biologice) și în general celor aurorale (la scara vârstelor istorice a umanității
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
pe toți morții din cimitir, fără excepție, ca și cum ei ar forma o singură mare familie, familia ei) i se pare caraghioasă povestitorului. C. este într-un fel antipodul Nastasiei: el nu plânge ușor, nu este milos „din cale-afară”. Mai mult „nepăsător” decât „simțitor”. După 1855 vocația distrugerii se manifestă la C. mai ales ca vocație a autodistrugerii. El își distruge căsnicia, cariera clericală și - pentru un timp - și pe cea didactică, dar și sănătatea. Vocația distrugerii ține de natura geniului, crud
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
clipă încremenit: un bâlci magic suspendat într-o imagine, ca în Vis amalgamat: „În miez de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la copilării / Cu capete de cal în bălării, / Cu oști din Indii pe elefanți triști, / Mor toate
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele de mai sus sunt distincte de cele ce indică trăsături temperamental-caracteriale în sensul psihologiei diferențiale a trăsăturilor precum și de expresiile de caracterizare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conducere, cabinete comune, informații despre echipamentul necesar. Inovațiile care exploatează structura sectorului sunt mai eficiente atunci când acesta este dominat de un singur producător puternic sau de un grup de furnizori care, pe măsură ce Înregistrează tot mai multe succese, devin aroganți și nepăsători față de nou-veniți; tocmai această indiferență asigură reușita firmelor mici și le garantează practic o perioadă de expansiune și consolidare pe piață fără grijile concurenței. Mai mult, ori de câte ori structura sectorului se modifică, companiile dominante neglijează noile segmente ale pieței care se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le refuză accesul în lumea bestiarului moralizator, care este oglinda perfecțiunii divine. VII. BESTIARUL Motto: Vouă, celor din zodii, pecetii și herburi, fiarelor nepăscătoare de ierburi, nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajură, Bour, cu schiptru și tiară, mă rog să vă iviți! Pre voi, fiare heralde: alde Pardosu', alde Irog-inorogu', vă rog să vă iviți! Fiarelor de bună sau de rea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este urmarea unei stări de dezorganizare normativă prin care trece întreaga societate). 1. Aceste trăiri sunt similare celor descrise de K.C. Nguyen (1999) ca fiind manifestări tipice ale prizonierilor din închisori, față de cei aflați în libertate care sunt percepuți ca nepăsători. Prizonierii au sentimentul de a fi abandonați de cei din afară, din libertate. Trauma societală include aceste stări de criză, de pierdere a orientării sănătoase a societății, de pierdere a centrului de interes sănătos, copilul, precum și de confuzie generală, pesimism
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]