9,847 matches
-
și porția ta de oxigenși m-am rotit toată ziuaca floarea soareluidar n-am pierdutnici un cuvântdin câte mi-ai spuspe toatele-am așezatîn ordine inversăca sărutul de la tălpi la creștetle-am împerecheatîntr-o rimă perfectăși de atunci... VI. O PRIMĂVARĂ CU NERVI LILA, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. Știi ce am să fac acum? am să mă intind la soare și- am să rog mugurul ce se crede floare să-mi doinească de izvor să
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
realizat de Tiziano și de alții, după spusele lui Pontiu Pilat : Ecce homo!. În jurul orei 07:00 urma să aibă loc slujba pentru catolici. După ce au plecat catolicii, în jurul orei 10:00, aglomerația și agitația erau de nedescris. Au început nervii, împinsul, virmuiala. Chiar o parte din cei care făceau parte din grupul nostru și se dovediseră oameni serioși, evlavioși, cucernici, aveau un comportament care ma uimea - aveau tot timpul impresia că în mod deosebit pe ei îi împing , deveneau țâfnoși
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]
-
muze răpite de-ntristare Mimând în întuneric minutul adormit Iubirea e dezastru, tezaur și sărut E mângâierea suplă ce-nvinge piatra seacă Lumina părăsită-n cuvântul ce-a durut Pe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacă Iubirea-i nervul sacru ciupit în relaxare Din care țășnesc norii și aripi faci din ei Strănut mai e în tine, în pântecul ce are O strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei Referință Bibliografică: Iubirea / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379035_a_380364]
-
care doar radioul mi-o mai reflecta! Cu timpul, devenisem, sufletește, total absorbit de radio-ul meu. Toate idealurile și ambițiile mele de viață le încredințam acestuia. Asta spre marea mâhnire a lui moș Bursuc, căci prea îi zdruncinam echilibrul nervilor cu acele "văicăreli" pe care le ascultam uneori la posturile de radio străine: turcești, iraniene, ori cine știe ce altele de amatori de prin Suedia sau mai știu eu de pe unde. Mi-era milă de moș Bursuc când simțeam că-i stric
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
gânduri un curaj imens, care în destin îmi schimbă toate, dând zilelor mele un altfel de sens și cioplind pe trebuie în poate. Am gonit din mine orice îndoieli și-s convins că totu-i cu putință, dacă în regrete nervii sunt rebeli și-mi aprind mari ruguri în ființă. Știu că viitorul o să fie greu, însă sunt convins că am puterea să înving în mine și în jur mereu chinul,disperarea și durerea. Chiar dacă-o să fie câte-un mic
ÎNCREDERE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379974_a_381303]
-
2017. Știu, doamnă, ce pantofi preferați: Tocul înalt - fantezii! Tocul jos - resemnare, speranțe trecute, Nemulțumirea de sine. Pantoful fără toc, exuberanță, tinerețe, Siguranța vârstei trăite. Pantoful înalt, cui, erotism, dorințe, iluzii. Știu, doamnă, ce fobie sunt pantofii, Un panaceu la nervi, la bogăție, Plictiseala ascunsă în sute de pantofi. Fiecare cu rețeta proprie. Când te privesc femeie, Știu ce gânduri Ascund culorile pantofilor. Care ascund trăiri indiferent de valoarea genții! Știu, doamnă, cum ești, când despletită Iubești lumea desculță. Frumusețea ta
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
mult Știu, doamnă, ce pantofi preferați:Tocul înalt - fantezii!Tocul jos - resemnare, speranțe trecute,Nemulțumirea de sine.Pantoful fără toc, exuberanță, tinerețe,Siguranța vârstei trăite.Pantoful înalt, cui, erotism, dorințe, iluzii.Știu, doamnă, ce fobie sunt pantofii,Un panaceu la nervi, la bogăție, Plictiseala ascunsă în sute de pantofi.Fiecare cu rețeta proprie.Când te privesc femeie,Știu ce gânduriAscund culorile pantofilor.Care ascund trăiri indiferent de valoarea genții!Știu, doamnă, cum ești, când despletită Iubești lumea desculță.Frumusețea ta, diminețile
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
dezamăgirea. Alina Petrescu, în numele respectului pentru telespectatori îi pune iremediabil la punct pe invitații înfierbântați în solidaritatea de clan, în așa mod încât îi încuie definitiv. Nu e nimic de disprețuit pe seama intervențiilor subsumate obstrucției, când este vorba de protejarea nervilor celor din fața micului ecran, care sesizează abilitatea farselor la politicieni, chiar dacă aceștia sunt siguri de o iscusință aclamativă, cu dedesubturi greu de depistat. Mulți moderatori îi scapă din mână pe cei din clasa polititică și îi lasă în libertatea fără
ALINA PETRESCU. SURÂS CU CELE MAI MULTE ENIGME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381858_a_383187]
-
DE TRUP Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se așază carele pe drumul cerului unul mai mare, altul mai mic. Noaptea-i sprâncenată ca o femeie, țigancă se joacă cu nervii ei ruginiți la glezne carnea se-nfioară de atâta așteptare. Scrisu’ -mi curge ca o smoală fierbinte. Atingerile nasc sentimente oarbe e o cădere în simțuri a cuvintelor șoptite se scutură de înțeles pe paturi de mărgăritar. Femeia se-nchide în
FLUTURI DE TRUP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381914_a_383243]
-
cetățean anonim și fără somn, a auzit-o plângând. Eu simt în versurile sale teribila biografie a unui țipăt de intoleranță, smuls din adâncimea lumii și adresat, ca un mesaj, nouă și viitorimii. Poate că străzile orașului au fost chiar nervii poetului. Poate că Bacăul a fost bacovian și nu invers. Fiecare vocabulă și consoană a numelui său aparțin și urbei sale. În această casă, așezată sub frigul liniștit al stelelor, Bacovia pare să fi trăit anume pentru a-și fi
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
să te convingi de asta, pentru ca pe viitor să nu mai ai supărări și neplăceri. -Așa cum ai tu acum? îl întrebă Vlad zâmbind. -Da. Poate că e adorabilă, dar cu timpul, cu siguranță va ajunge să te calce pe nervi. E doar o simplă chelneriță... -Bine, încerc să-ți urmez sfatul. Dar, dacă o să pot... -Încearcă! Familia noastră a avut destule necazuri. -Acum, pot să plec? -Mai stai. Vreau să te întreb ceva. Vreau s-o duc pe mama la
JOCUL DE-A VIAŢA 1 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381964_a_383293]
-
fizionomia, auzind-o pe Dorina cum îi vorbea. De câte ori se întâlnea cu ea, se enerva foarte tare și omul acela blând pe care toată lumea îl știa, se transforma într-o bestie. ,,Piticoata bombată'' era stresul lui, cel care-i mânca nervii și îl devora de viu pe dinăuntru. - Mă căpitane, dă-o dracu, n-o mai băga în seamă. Nu vezi că-i dusă rău cu pluta? - Ce s-o las, mă Sile, ce s-o las? N-o vezi cum
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
fiecare problemă. Bunăoară, au venit la sfinția sa la mănăstire doi tineri cărora le murise copilul la doi ani de zile. Tatăl a suferit foarte mult, dar a reușit să depăsească momentul, însă mama, de atâta durere, s-a îmbolnăvit de nervi. Și avea permanent impresia că copilul lor revine în casă. Dimineața, când își făceau rugăciunea, ea auzea pași, simțea o prezență în cameră, o prezență plăcută, nu-i tulbura... cineva mergea pe lângă ei... Să fi fost doar impresia lor? Gândul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
mi-a intrat pe sub piele, nu pot face altfel. Am încercat, dar numai la gândul de a mă opri, mă ia cu febră și dureri de stomac.” „- Vezi să nu răspândești trichinoză peste tot!” „ - Bine. Acum, că ți-ai vărsat nervii pe mine și m-ai tratat ca pe un porc libidinos, mai ai ceva de spus, sau pot închide? N-am chef să asculte Carol această conversație. O respect prea mult.” „ - Când făceai pe armăsarul, te gândeai la cât de
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
aripile și le-a pus pe masă. Acum urma să coacem porumbul meu. Când au văzut porumbul, oiele au intrat într o stare nedefinită și se agitau în speranța că prind și ele o boabă măcar. Cu răbdare și fără nervi, am reușit să coacem și porumbul. Mulțumiți am plecat spre masa bunicii să le ducem și lor și să mâncăm toți, împreună, din ce preparasem. Când am ajuns, Mamy cu unchiul Tolic și cu Bunica mâncau deja din aripile fripte
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”).iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E timpul când „e prea multă liniște” iar „sentimentele s-au răcit de ceva vreme”. Cât despre iarnă, „e nașpa” deoarece poetul e lefter, „iar
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
anotimpurile firii, în anotimpurile iubirii spre anotimpurile devenirii. Adeseori zăpezile din martie sunt obositoare, alteori anotimpurile amare, vara devine prea fierbinte pentru a coace „pâinea cea de toate zilele”. În luna lui Brumar „Fantezii autumnale”, „mi se face de poezie”, ( „Nervi de brumar”), iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E timpul când „e prea multă liniște” iar „sentimentele s-au răcit de ceva vreme”. Cât despre iarnă, „e nașpa” deoarece poetul e lefter,” iar
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
cred în mântuirea lumii, dar numai prin focul unor purificări sincere, libere și autentice. Scriu cu inima, cu viața, cu ființa mea... Cine este atât de nebun ca să dea crezare unui nebun?!... Stau încremenit în fața sufletului meu, cu degetele fără nerv pe stilou, cu tâmpla zvâcnind, cu respirația rară și aud cum bate inima-n piept în marginile infinite, răsfirate în nenumărate clipe, fiecare tot atât de nețărmurită. Clocotul din mine vrea să se reverse, dar așa, fără făgașe, cum s-a și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
2047 din 08 august 2016. • Nu te lua după aparențe, ci după esențe. • Veșmântul e menit să acopere defectele umane. Sursa turor nemulțumirilor rezidă în faptul că avem totul și totul ne lipsește. Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală. Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite. Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin. • Fizicul este carcasa, magma este creierul • Dăruirea ta și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
sensul dorit. Citește mai mult • Nu te lua după aparențe, ci după esențe.• Veșmântul e menit să acopere defectele umane.• Sursa turor nemulțumirilor rezidă în faptul că avem totul și totul ne lipsește.• Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală.• Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite.• Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin.• Fizicul este carcasa, magma este creierul• Dăruirea ta și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
muze răpite de-ntristare Mimând în întuneric minutul adormit Iubirea e dezastru, tezaur și sărut E mângâierea suplă ce-nvinge piatra seacă Lumina părăsită-n cuvântul ce-a durut Pe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacă Iubirea-i nervul sacru ciupit în relaxare Din care țășnesc norii și aripi faci din ei Strănut mai e în tine, în pântecul ce are O strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei ... Citește mai mult Iubirea e fantomă cu o umbrelă spartăCe-și
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
în ochii talazului muncitDe ale nopți muze răpite de-ntristareMimând în întuneric minutul adormitIubirea e dezastru, tezaur și sărutE mângâierea suplă ce-nvinge piatra seacăLumina părăsită-n cuvântul ce-a durutPe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacăIubirea-i nervul sacru ciupit în relaxareDin care țășnesc norii și aripi faci din eiStrănut mai e în tine, în pântecul ce areO strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei... XXXI. MAGNOLIM PARISUL, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1938 din 21 aprilie
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
De-atâta nopți aud ningând aud cerul viscolind nu-s singur și mă duce-un gând la poluri Și pacă dorm în pat de gheață iubita parcă viscolește și până mâine dimineață am să mă zbat precum un pește Și nervii iernii-au înghețat iubito iar la noi în pat Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA LUI BACOVIA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1497, Anul V, 05 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
EREZIA LUI BACOVIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374630_a_375959]
-
mă trezesc din visare, concluzionează apoteotic: este departe! Colinda prin păduri, pe mari îndepărtate... Între timp, viața se plimba prin mine, sub privirea, enervata, de acum, a condeiului. El, mă iubește oricum. Cand ma intorc, de fiecare dată, uită de nervi, isi adaptează respirația la respirația trupului meu, sincronul devine perfect, începe, cu mișcări tandre, într-un dans, aproape erotic, dând naștere acestui prunc, care, doar ție, îți va fi dat mai tarziu, cititor de suflete, să-l primești și să
LA PLUME AMOUREUSE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374623_a_375952]
-
fiind mai urâți chiar și decât temuta Securitate. Despre Securitate auzisem doar povești de la cei mai în vârstă, fără însă a intra în vreo „confruntare” directă cu aceasta. Cu Miliția era altceva. Simpla prezență a reprezentanților ei, te călca pe nervi, iritându-te pur și simplu. În conștiința colectivă, unui milițian în spațiul public, era un semn de rău augur. Prezența omului legii nu răspândea un climat de liniște, de securitate, ci dimpotrivă, genera o stare de anxietate, de nesiguranță pentru că
„VINOVATUL DE SERVICIU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373520_a_374849]