2,347 matches
-
penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... e) examinează jurisprudența instanțelor judecătorești în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și formulează propuneri în cazurile de aplicare neunitară a legii; ... f) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Articolul 53 În realizarea sarcinilor ce îi revin, Serviciul judiciar colaborează cu celelalte servicii și alte compartimente de activitate din cadrul
REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271522_a_272851]
-
și dacă s-au reținut aspectele care trebuie clarificate în cursul judecății; ... d) urmărește modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească și la dezbateri și ia măsuri de valorificare a constatărilor făcute; ... e) sesizează și reține cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziții legale în practica instanțelor de judecată, informând conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și acționând potrivit legii; ... f) examinează lucrările întocmite de procurorii din subordine; ... g) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești
REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271522_a_272851]
-
de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege; ... f) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești rămase definitive și fac propuneri pentru promovarea căilor de atac extraordinare în cazurile în care se impun; ... g) sesizează conducerea serviciului cu privire la practicile neunitare din activitatea instanțelor de judecată, precum și cu privire la dificultățile în aplicarea unor dispoziții legale; ... h) primesc cetățenii în audiență, conform programului stabilit de conducerea serviciului sau a biroului; i) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamațiile și plângerile repartizate de conducerea serviciului sau
REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271522_a_272851]
-
pe cale administrativă, cu toate consecințele ce decurg din această împrejurare, astfel cum acestea sunt statuate de prevederile legii-cadru în materie - Legea nr. 85/2014 . La nivelul Secției a II-a civile a Tribunalului Suceava, la întâlnirea privind problemele de practică neunitară pentru perioada iulie-septembrie 2015, a fost exprimat un punct de vedere majoritar în sensul că existența acțiunilor pe rolul instanțelor de drept comun reprezintă un eveniment viitor și nesigur care echivalează cu o condiție rezolutorie și, prin urmare, se impune
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
practica judiciară majoritară (dacă nu chiar unanimă) dezvoltată anterior în baza art. 66 din Legea nr. 85/2006 și aceasta deoarece, prin numeroase alte dispoziții ale Legii nr. 85/2014 , s-a confirmat o orientare jurisprudențială anterioară, tranșând astfel practica neunitară [de exemplu, dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. d) privitor la prezumția relativă de săvârșire a faptei, art. 5 alin. (1) pct. 20 în privința noțiunii de "creanță certă" etc.]. Prin urmare, se consideră că și în condițiile art. 105 alin
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
relevat că nu s-a cristalizat încă o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza celor câteva decizii pronunțate oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. De asemenea este îndeplinită și ultima
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza celor câteva decizii pronunțate oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. De asemenea este îndeplinită și ultima condiție, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni și
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
nu mai există alte chestiuni prealabile, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problemele de drept care au generat practica neunitară. Orientările jurisprudențiale divergente 1. Prin sesizarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
își desfășoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul." III. Opinia Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție 19. Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cel care a constatat existența unei practici judiciare neunitare a instanțelor judecătorești de la toate nivelurile și din întreaga țară asupra problemelor de drept semnalate și, prin Hotărârea nr. 3 din 5 februarie 2016, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra problemelor de drept deduse
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
penale a procesului -, deoarece, în intervalul de timp cuprins între finalizarea fazei de urmărire penală și pronunțarea unei soluții definitive în cauză, prejudiciul va spori prin adiționarea dobânzilor și penalităților de întârziere. 27. În continuare, Curtea observă că eventuala aplicare neunitară a legii reclamată de autorul excepției, în ceea ce privește stabilirea prejudiciului în soluționarea laturii penale în cazul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, nu reprezintă aspect care poate face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Aceste aspecte pot face obiectul unui
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că examenul jurisprudențial efectuat a evidențiat mai multe orientări cu privire la obiectul recursului în interesul legii și, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare. Astfel, potrivit unei orientări jurisprudențiale, instanțele au susținut că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaților minori cărora li sau aplicat
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
iar Completul de judecată a reținut dosarul în pronunțare asupra recursului în interesul legii. Înalta Curte - Completul competent să judece recursul în interesul legii, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, s-a constatat că există o practică neunitară cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
interesul legii, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, s-a constatat că există o practică neunitară cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, s-au evidențiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare, instanțele au susținut că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
lipsa efectelor adverse asupra minorului, din moment ce informațiile referitoare la procesarea profilului genetic nu sunt publice, ci se gestionează numai în cadrul procesului penal. Mai mult, măsurile ar putea avea chiar un efect de prevenție asupra comportamentului minorului. Având în vedere caracterul neunitar al jurisprudenței naționale, Curtea Supremă din Olanda a pronunțat la 13 mai 2008 o hotărâre în interesul legii în cadrul căreia a concluzionat că minorii nu erau persoane exceptate de la măsurile prevăzute de lege și, mai mult, o astfel de exceptare
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
în vigoare a noului Cod penal, fapt care rezultă din modificările limitate pe care legiuitorul a înțeles să le opereze în ceea ce privește legea analizată. În acest context nu se poate susține că problema de drept ce a condus la o jurisprudență neunitară ar rezulta dintr-o necorelare a dispozițiilor Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare cu prevederile actualului Cod penal, căci este de observat că legea sus-menționată a fost modificată în mod expres atât
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
cărei scop este tocmai realizarea unui sistem unitar de salarizare. ... 22. Instanțele de trimitere au apreciat că cele trei orientări jurisprudențiale expuse anterior nu reflectă o practică judiciară consacrată, ci, dimpotrivă, reprezintă soluții izolate ale instanțelor care, prin caracterul lor neunitar, dovedesc întrunirea premisei tipice a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, și anume existența unei situații în care este iminentă apariția unei jurisprudențe neunitare, pentru a cărei prevenire
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
care, prin caracterul lor neunitar, dovedesc întrunirea premisei tipice a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, și anume existența unei situații în care este iminentă apariția unei jurisprudențe neunitare, pentru a cărei prevenire a fost reglementată procedura prevăzută de art. 519-521 din Codul de procedură civilă. 23. S-a mai arătat că existența unor soluții jurisprudențiale izolate nu înlătură caracterul de noutate al chestiunii de drept a cărei dezlegare
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
mai arătat că existența unor soluții jurisprudențiale izolate nu înlătură caracterul de noutate al chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită Înaltei Curții de Casație și Justiție, ci, dimpotrivă, subliniază necesitatea pronunțării unei hotărâri prealabile, în vederea prevenirii unei jurisprudențe neunitare. 24. Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept printr-o altă hotărâre prealabilă sau printr-o decizie pronunțată în interesul legii. V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 40. De asemenea, s-a constatat că asupra
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la posibilitatea apariției unei practici neunitare din această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 40. De asemenea, s-a constatat că asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, litigiile privind
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar cu privire la "stabilirea calității procesuale a societății de
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum și limitele răspunderii în procesul penal, s-au evidențiat mai multe orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Într-o primă orientare, instanțele au apreciat că societatea de asigurare are consacrată expres calitatea de parte responsabilă civilmente, prin dispozițiile art. 86 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
Justiție a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 471 alin. (1) și (3) și ale art. 472 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală cu privire la calitatea procesuală a societății de
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
471 alin. (1) și (3) și ale art. 472 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală cu privire la calitatea procesuală a societății de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]