2,833 matches
-
promptitudinea cu care ne-ați restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din Fălticeni. De fapt și Dl. Ciurea intenționase același lucru, dar din cauza războiului nu s-a mai făcut nimic. Și acum să vă răspund la cele solicitate de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.P. Marinescu și a mamei mele Nora Marinescu: Aristizza Romanescu 30 de ani - Amintiri - ediția 1960, Editura de Stat pt. literatură și artă. Vladimir Maximilian - Evocări, ediția 1956, Editura ESPLA și ediția 1962 - Editura Meridiane. George Niculescu-Basu - „Amintirile unui artist de operă”, Ediția 1958. Editura Muzicală a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
loc=”București” data =”24 octomvrie 1973”> Stimate Domnule Dimitriu, Cred că tov. ghidă a Muzeului v-a comunicat, că la sfârșitul lunii septembrie a.c., un grup de excursioniști cu autocarul O.N.T., printre care ne aflam și noi, fiicele artistei Nora Marinescu, a vizitat În mare grabă muzeul (de fapt „Galeria oamenilor de seamă”, n.n.) din Fălticeni. Țin să vă spun că În programul ONT nu era rezervat pentru orașul Fălticeni decât un popas de 10 minute. La insistențele noastre, conducătoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
după 10 minute a venit, ne-a deschis muzeul și ne-a arătat unde sunt expuse fotografiile mamei noastre. Apoi ne-a prezentat cu multă pricepere exponatele din muzeu, fără Însă a spune nici un cuvânt referitor la activitatea artistică a Norei Marinescu, În fața excursioniștilor, deși știa că fiicele sale sunt În acest grup și că la insistențele noastre s-a deranjat să ne deschidă muzeul mai devreme. Vă spun sincer că față de grupul din care făceam parte, ne-am simțit destul de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În muzeu, totuși cred că se putea găsi un loc mai sus, nu ca să stai În genunchi pentru a putea vedea fotografiile . Probabil și din acest motiv tov. ghidă a omis să ne spună câteva cuvinte despre activitatea artistică a Norei Marinescu. Vă rog să n-o luați drept reproș ceea ce vă scriu, ci ca o dorință a noastră de a se găsi un alt loc, pentru ca fotografiile privind activitatea artistică a Norei Marinescu să fie expuse În așa fel, Încât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ne spună câteva cuvinte despre activitatea artistică a Norei Marinescu. Vă rog să n-o luați drept reproș ceea ce vă scriu, ci ca o dorință a noastră de a se găsi un alt loc, pentru ca fotografiile privind activitatea artistică a Norei Marinescu să fie expuse În așa fel, Încât să poată fi văzute de vizitatorii muzeului. Vă mulțumesc anticipat, Eugenia Nicolescu </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai ” loc=”Lămășeni” data =”12/VI.1977”> Stimate d-le Dimitriu, Plăcuta vizită ce ne-ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
jucat Întâia oară, la Iași, la Teatrul Național, la 14 noiembrie 1927, cu mare succes, asistând și directorul Teatrului, Mihai Sadoveanu, care mi-a zis (făcându-mi-se și mie cinstea de a fi În loja lui) „e admirabilă bătrânica”. Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei de glorie, Dan Protopopescu - un cântec popular (avea bună voce de bariton) și a fost o plăcută atmosferă, care a Înviorat-o. Voia să-și ia rămas bun de la scenă cu „Medeea” de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
continue și după ce Trenul Literaturii va intra în depou. Primim fiecare o floare galben-portocalie de bun venit. Abia reușim să ne strecurăm cu bagajele din tren, că ne și pomenim împresurați de un grup de români - vechi și noi cunoștințe: Nora Iuga, aflată cu o bursă la Berlin, Dana Ranga, rezidentă de ani mulți în Germania, prietena pe care o publicaserăm în Contrafort cu versuri și proză, și Gerhard Csejka - fiul scriitorului german cu același nume, originar din România, cunoscut promotor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
promotor și traducător din literatura română (cel care semnase, între altele, și versiunea germană a textelor noastre pentru Trenul Literaturii). Până acum, recunosc, nu am știut nimic despre existența lui Csejka-junior. Un ochelarist sobru, serios, concentrat, vorbind o română impecabilă. Nora Iuga, în schimb, e jovialitatea latină întruchipată, în perfectă consonanță cu spiritul efervescent al Berlinului. A fost implicată în proiectul Literatur Express-ului în aceeași calitate, de traducătoare în germană a textelor colegilor noștri din țară - Andrei Bodiu, Nicolae Prelipceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
germană, dar nu atât cât și-ar dori și cât ar „merita literatura noastră”. Este entuziasmată de o nouă carte a lui Iordan Chimet, pe care o traduce acum. Scrie versuri și îmi promite un grupaj pentru revista Contrafort. Doamna Nora Iuga, o poetă pe care o apreciez mult, îmi spune că i-au plăcut poemele mele selectate pentru lectura de poimâine, de la Muzeul Guggenheim. Va veni numaidecât să mă asculte... Însă imaginea cea mai spectaculoasă și inedită din această seară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la hotel, realizez cât de obosit sunt - prea multe emoții pentru o primă zi la Berlin... 15 iulie, sâmbătă VITALIE CIOBANU: A doua zi, de dimineață, plecăm în excursie prin Berlin cu un autobuz etajat. Suntem toți românii aici, inclusiv Nora Iuga și Ion Bogdan Lefter, cărora le împărtășesc impresiile mele din timpul călătoriei pe care Bogdan a urmărit-o prin intermediul corespondențelor lui Andrei Bodiu din Observator cultural. Ghidul nostru se numește Martin. E un tânăr de vreo 30 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se încheie prea repede. Nu trebuie să-și facă griji. Despărțirea e doar aparentă. La Muzeul Guggenheim mă așteaptă o „baie” de români: Mircea Cărtărescu, Gerhard Csejka, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Nicolae Prelipceanu, Pia Csejka, VASILE GÂRNEȚ, Dana Ranga, Nora Iuga, Andrei Bodiu, Adrian Popescu și alți doi tineri români, doctoranzi la Berlin (nu le mai rețin numele). Lipsesc doar Ion Bogdan Lefter, Carmen Francesca Banciu și Ingrid Băltăgescu pentru ca reuniunea să capete rotunjimea... „României dodoloațe”. Discutăm aprins, facem o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
românii din sală, dar nu am cum s-o lungesc mai mult de 12 minute. Închei cu un poem, „Stampă berlineză“, pe care l-am scris chiar în aceste zile. Când mă așez în sală, constat că m-au ascultat Nora Iuga, Dana Ranga, T.O. Bobe, doamna Csejka și Gerhard Csejka junior, cei doi tineri doctoranzi români pe care i-am văzut și la Gara Friedrichstrasse. Îl ascult cum citește și pe Andrei Bodiu, care are mai mult public românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aici primește vestea asasinării familiei imperiale la Pervi pe când basarabeanul asistă la tragicul sfârșit al unui frate al său student, împreună cu amanta lui, o femeie din nobilime, care, în exaltarea revoluției, urmase pe băiatul sărac, ca să-și refacă viața (o Noră rusoaică) și ca să premenească lumea... Un povestitor elegant, cu ochelari de aur, sceptic și zâmbitor... În Prusia Orientală când au năvălit Cazacii, o fată cu mama ei cearcă să stăvilească vandalismele. Dau dovadă de civilizație și demnitate Puhoiul trece peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare Dărândai? Ai găsit ce căutai. Este-aici la Slătiori O soacră cu trei nurori etc. Măi fecior din cela sat Umbli noaptea la furat O nevastă cu bărbat? Și te-au prins și te-au legat Și te-au dus la judecat Judecata ți-i făcută Strânge-o-n brațe ș-o sărută. 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Antofiță în schimbul cunoașterii absolute. O inițiere feminină ce respectă tiparul înghițirii de către un pește (regăsit și în legenda biblică a lui Iona) și al scufundării în apele genezei întâlnim în Jăman - crai I(25). Sub pretextul invidiei soacrei pe nora sa, Lina este aruncată în lac, moment în care Domnul trimite un pește pentru a o salva prin înghițire. Spațiul corespunde întru totul decorului primordial: „Pe Lina am dus/ La măru-nflorit,/ La lacu rotund,/ Cela fără fund”. Moartea simbolică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre uman: „Nani, nani, puișor,/ Dragu mami, drag ficior./ Că tu când îi crești mari,/ Ti-i duci la vânătoari,/ Ș-îi vâna o căprioară/ S-o aduci la mama noră,/ Nani, nani puiu mami!” (DrăgoieștiSuceava). Fie că animalul asimilat forțelor regeneratoare ale apei este sacrificat, fie că însăși fata în forma dublurii sale magice constituie o ofrandă, lumea beneficiază de energiile purificatoare acvatice în modul cel mai direct posibil: prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pribeag, are și o explicație pragmatică; numeroase plante de leac necesită recoltarea înainte de răsăritul soarelui: „În revărsatu de zori,/ În glasu de cântători,/ Ele mi-a plecat/ Și mi-a mânecat/ Cu roua nescuturată,/ Cu ceața neridicată” (Idem). Asemenea chinuitei nurori a babei Dochia, fecioara de 15 ani dintr-un basm cules de G. Dem. Teodorescu este trimisă după fructe imposibile în timpul calendaristic: „Am o mumă vitregă, care mă bate și mă chinuiește. Și i-a venit poftă să-i aduc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o servesc. Balada nu oferă date despre o posibilă metamorfozare în broască în urma unui blestem și nici nu conține hybrisul arderii pieii de animal de către erou. Deznodământul e dat de moartea punitivă a împăratului care cere de nevastă tocmai pe nora sa, broasca. Revenind la funcțiile identificate de Propp, subiectul de basm al baladei Broasca Roasca începe prin lipsa miresei (VIIIa,1) care declanșează mecanismul epic. Eroul pleacă de acasă în căutarea suliței indicator (funcția XI) și se întoarce rușinat, urmat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Funcția care de obicei încheie firul narativ al basmului, cea cu numărul XXI, a căsătoriei eroului și domnia lui fericită, este însă urmată de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
n-a făcut nici unui om proces că a tăiat în pădure și deși avea atâția ani, n-a înjurat nici de mamă. Dar în ziua de 11 august 1970, într-o poiană în Râșca a fost trăsnit el și cu nora sa Alexandrina care era o gospodină de mare vrednicie. Și la urmă a născut în 1900 pe Iosif, care trăiește și azi. Îi foarte deștept, dar mai smucit 14. Eu am fost cel dintâi copil născut la părinți. Eu i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Stoleriu a strigat: "Fine să ai grijă de fina, să te porți frumos cu ea ! și nu știu ce a mai zis că nu s-a auzit. Am venit pe la crâșma din Bogata, unde era mama mea vânzătoare. Și și-a văzut nora, și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]